268 matches
-
română" spune, la un moment dat, poetul). Cei care însă știu, vor găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară, de a nu ști ce-i de făcut sau, dimpotrivă, de a nu se mai întoarce acasă niciodată. O generație condamnată să ezite
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
e că substratul așa-zis politic (nu și militant), decisiv ancorat în istorie oricum, poate submina fibra poetică. Riscul era evident, de unde al doilea ciclu al volumului, Metamorfozele personajului, care e mult mai liric. Pe de altă parte, însă, Vasile Gârneț îmi pare nu doar conștient, dar gata să-și asume acest discurs poetic până la capăt. Poziția lui de lider de opinie, de „om de la frontieră" cu importante responsabilități, în primul rând civico-morale, îl obligă cumva la un asemenea statut de
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
antologie, Gestuar - titlu care trimite cu gândul la un volum distinct, fiind surprinzător (sau nu) de coerentă atât în tehnică, cât și în simbolistica intrinsecă. De altfel, poetul însuși reia și revede o serie de poeme anterioare. Dacă la Vasile Gârneț important în poem e ce se spune, ideea și starea degajată, Galaicu-Păun e mai preocupat de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
se spune, ideea și starea degajată, Galaicu-Păun e mai preocupat de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea îți solicită mult atenția; la Gârneț tragicul politic transpare firesc și concis, iar revolta, deși directă, pare mai curând resemnată, Galaicu-Păun radiografiază politicul și istoricul cu sarcasm și le topește în magma poemului într-o continuă contestare, nu de puține ori chiar virulentă (cum e tot
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
generație de tineri poeți care, prin conștiința livrescului și o noii vârste a poeziei, îi lasă, în sfârșit, în spate pe pateticii profeți naționali postromantici, cei doi sunt, la ora actuală, fără îndoială, cele mai bune exporturi poetice basarabene. Vasile Gârneț, Câmpia Borges - poeme, Editura Vinea, București, 2002, 96 pag. Emilian Galaicu-Păun - Gestuar, Colecția La Steaua - Poeți optzeciști, Editura Axa, Botoșani, 2002, 120 pag.
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
dar și la propriu (micul ecran), apărînd, mai ales în contestul proteguitor al legislaturii Iliescu, drept unicii exponenți ai unei Basarabii moralmente rătăcite. Din fericire, s-a ivit o nouă pleiadă de scriitori și cărturari basarabeni, precum Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Valentina Tăzlăuanu, care au "spălat rușinea" derutantei dezorientări orientate a adepților național-comunismului, scoțînd conceptul de patriotism din zona agitației naționaliste, analizîndu-l în temeiul unor criterii inspirate de climatul democratic. Către aceștia ni se îndreaptă speranța unei regenerări a urgisitei Moldove
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
vocația anticipării prin care se caracteriza de la început. Este o publicație neprovincială, europeană într-un mod neostentativ, situată pritre cele mai bune periodice românești. Cu prilejul jubileului, în semn de felicitare, înscriem numele componenților redacției în marmura hârtiei: director: Vasile Gârneț, redactor-șef: Vitalie Ciobanu, redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Alex Cosmescu, procesare computerizată: Vitalie Eșanu, culegere texte: Ana Druță, corector: Valentina Solovei. Emil Stratan merge mai departe Artist el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
în toamna anului trecut, la Lvov (Ucraina). Înainte de România și Republica Moldova, festivalul a „mai trecut“ prin Germania, la Leipzig. Autorii participanți - Mircea Dinescu (România), Nichita Danilov (România), Filip Florian (România), Iulian Ciocan (Republica Moldova), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Nicoleta Esinencu (Republica Moldova), Vasile Gârneț (Republica Moldova), Ilma Rakusa (Elveția), Attila Bartis (Ungaria), György Dra-gomán (Ungaria), Alek Popov (Bulgaria), Tanya Malyarchuk (Ucraina), Julia Schoch (Germania) și Monika Rinck (Germania) - au susținut sâmbătă și duminică lecturi publice în câteva cafenele și cluburi din Iași. „Să mai renunțăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
găsea ceva: - Altfel Îi zicea pe timpuri - Îi zice: străjer, că stă de strajă, străjuiește țara Moldovei, să nu deie Tătarii pe neprinsă veste. Și-l și vezi de depaaar’... Așa că: străjer-strejar-stejar, iacătă-l - cu toate că noi Îi mai spunem și gârneț, da-acum vorbim ca din carte, de stejar! Ai Înțăles? - Am Înțăles, Moș Iacob! Dar la ulm de ce-i spune ulm? - Îi spunem acuma, da pe timpuri Îi spuneam: culm’, că-i tare‘nant... - Dar la brad de ce-i zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de la Trebujeni (raionul Orhei); la spectaculoasele hrube de la Cricova și Mileștii Mici, unice în Europa, unde se păstrează aurul vinurilor strămoșești. Sau, de ce nu? arătând cu degetul unei puternice elite culturale spre "mediocritatea și lașitatea congenitală a liderilor politici" (Vasile Gârneț). Evident, în această elită culturală, îl înclud și pe poetul și traducătorul Arcadie Suceveanu. Opera lui, de-o valoare incontestabilă, încununată cu multe și valoroase premii, este tradusă în peste 10 țări. Nu-mi pot reprima o întrebare: de ce la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prezența și comentariile lor la buna desfășurare a acestui festival“, se mai precizează în comunicatul citat. Autorii participanți Mircea Dinescu (Româniaă, Nichita Danilov (Româniaă, Filip Florian (Româniaă, Iulian Ciocan (Republica Moldovaă, Dumitru Crudu (Republica Moldovaă, Nicoleta Esinencu (Republica Moldovaă, Vasile Gârneț (Republica Moldovaă, Nicu Ghenadie (Republica Moldovaă, Ilma Rakusa (Elvețiaă, Attila Bartis (Ungariaă, György Dragomán (Ungariaă, Alek Popov (Bulgariaă, Tanya Malyarchuk (Ucrainaă, Julia Schoch (Germaniaă, Monika Rinck (Germaniaă, Vojislav Karanoviæ (Serbiaă. Invitați Michael Thoss - director Allianz Kulturstiftung (Fundația Culturală Allianză, Ulrich
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
00 - Seară de lectură, Casa de cultură „Mihai Ursachi“ Duminică, 10 iunie 2007 11.00 - Dezbatere - Sala Senat, Universitatea „Al.I. Cuza“ 13.00 - Lectură György Dragomán, Tanya Malyarchuk - Casa de cultură „Mihai Ursachi“ 15.00 - Lectură Dumitru Crudu, Vasile Gârneț - Arte Café 17.00 - Lectură Monika Rinck, Nicoleta Esinencu - Sage Café 19.00 - Lectură Alek Popov, Mircea Dinescu - Casa de cultură „Mihai Ursachi“
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
la data de 30 martie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Unirii Principatelor nr. 3, ap. 223. (3.559 bis/2002) 20. Ermurachi Dumitru, fiul lui Ion și Lidia (fiica lui Gîrneț Iachim, născut la data de 23.02.1919 în localitatea Strășeni, județul Chișinău), născut la data de 28 noiembrie 1980 în localitatea Sireți, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sireți, raionul Strășeni. (4.571/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203356_a_204685]
-
Cahul, str. A. Mateevici nr. 61. Copii minori: Ermurachi Adriana, născută la data de 27.02.2006 și Ermurachi Vasile, născut la data de 14.01.2000. (4.572/2003) 22. Ermurachii Adrian, fiul lui Ion și Lidia (fiica lui Gîrneț Iachim, născut la data de 23.02.1919 în localitatea Strășeni, județul Chișinău), născut la data de 11 martie 1975 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colibași, județul Cahul. (4.555/2003) 23. Furdui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203356_a_204685]
-
Cracovia și Bratislava. În lucrarea colectivă Slovník spisovatel˚u rumunsko (1984) semnează aproximativ o sută de articole privind literatura interbelică și critica literară din România. La aproape două decenii, în 2001, realizează împreună cu Ji˘rí Nasinec, Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț o nouă lucrare lexicografică dedicată literaturii române. Dacă în primul lexicon cenzura comunistă a împiedicat includerea unor scriitori ca Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
cenzura comunistă a împiedicat includerea unor scriitori ca Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției lui Vitalie Ciobanu și a lui Vasile Gârneț - și scriitori reprezentativi din stânga Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
Lukesová), Praga, 1984; Mihai Eminescu v ceské kultu˘re [Mihai Eminescu în cultura cehă] (în colaborare cu Ji˘rí Nasinec), Praga, 2000; Slovník rumunsk´ych spisovatel˚u [Dicționarul scriitorilor români] (în colaborare cu Ji˘rí Nasinec, Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț), Praga, 2001. Repere bibliografice: Corneliu Barborică, Un dicționar al scriitorilor români, ALA, 2003, 652. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
, revistă care apare la Chișinău și București, lunar, din toamna anului 1994, editată de Fundația Culturală Română și de Phoenix Press. Directorul publicației este Vasile Gârneț, iar redactor-șef - Vitalie Ciobanu. Redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Iurie Bodrug. Din redacție au mai făcut parte Eugen Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]