3,241 matches
-
Ra pentru a deveni năstrușnic de vioaie. Pe drumeagul acela pustiu înainta cu pași măsurați moșul Bulgaru, un om cu părul alb complet, dar foarte verde încă. În mînă avea un băț de alun, cu o gămălie cît oul de gîscă. Gămălia stătea de obicei în palmă, dar nu de puține ori în palmă stătea celălalt capăt și gămălia avea un rol primitiv, dar foarte eficient. Adică rupea coaste, mîini și vai, vai, cînd ajungea la cap. Norocul tuturor era că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tot. De-aș ajunge mai repede la iaz, acolo nu mai este rogoz și am să mă spăl, gîndea Adela grăbind pasul. La un moment dat, rogozul a devenit mai blînd și nici așa de înalt nu mai era. O gîscă cu un picior rupt se chinuia să fugă înspre iaz. Nu mi-ar strica așa o pleașcă în oala mea, se repede Adela spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dat, rogozul a devenit mai blînd și nici așa de înalt nu mai era. O gîscă cu un picior rupt se chinuia să fugă înspre iaz. Nu mi-ar strica așa o pleașcă în oala mea, se repede Adela spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dat ochii peste cap și dus a fost. Lupta s-a oprit și Adela răcnește. De sub o piatră aflată sub capul bărbatului iese o broască. Aoleu mamăăăă! A ieșit și broasca, răcnește Adela. Gobăile au ieșit în curte și o gîscă pornește spre Raj. Și gîscaaa! țipă Adela, leșinînd. O poveste stranie Daniel Ciobotari era șofer pe camioane grele și mai tot timpul era pe drumurile Europei. Avea o muncă grea, chiar foarte grea și, în general, pleca singur în curse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
păr, păpădie coaptă era primăvara. Ce-i cu tine, domnișoară? Alo! Cu tine vorbesc. Uite cum se uită la mine! Ce-i cu fața asta de îndrăgostită? Te-a pălit astenia, te descompui, fetițo, te descompui? Am irosit orzul pe gâște anul aceasta! Hai, ieși, du-te și dă cu apă pe față! Doamna Loghin, spaima liceului Ibrăileanu, o babă acră, obeză, încruntată, stresată, nemulțumită. Blestemată femeie. Era trecut de 11. Cabinetul medical, închis; în parcul școlii, toate băncile ocupate; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tare, încât îi dădu celuilalt banii cu portofel cu tot, drept plată. Dar Vică, om corect, luă patru bancnote și-i băgă înapoi în buzunar portofelul cu restul de bani, oferindu-se generos sa-i vândă și niște ouă de gâscă, foarte mari și foarte proaspete, la un preț convenabil și foarte corect, fiindcă tocmai își cumpărase un cântar nou-nouț, mult mai bun decât cel cu talgerul de alamă... Virgil îi mulțumi pentru bunele intenții, promițându-i să-l mai viziteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dar dumneavoastră sunteți o doamnă și, în plus, din Franța, pe când eu sunt o femeie dintr-un fund de țară. Lasă-te de complexe, Ștefano ! Hai, vii cu noi ? Aș veni cu mare plăcere, dar am pâinea în cuptor și gâsca la fiert. Duceți-vă ! Duceți-vă ! Vă aștept la masa de prânz. O să-i telefonez și lui Ciprian să vină cu Lucreția. Dar trebuie să-i dăm doamnei Dora, adică Dorei, niște încălțări potrivite pentru drumurile și zăpada de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
omenirii. Cojoace albe, sumane negre, cușme înalte și broboade multicolore înaintează fără grabă pe făgașul alb săpat în omăt de pașii lor în dimineața aceleiași zile pașnice. Sărut mâna pentru masă, Ștefana ! Totul a fost delicios, dar ciorba acră de gâscă cu tocmagi, cum numai tu știi să faci, le-a întrecut pe toate, exclamă Ciprian ridicându-se de la masă. După un moment de ezitare, Ștefana propune pe un ton rugător : Ce-ar fi, Dragoș, dacă ne-ai cânta ceva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu patalamaua în buzunar: Numele și prenumele!? Zimbru Emil. Facultatea!? Filologie-Ziaristică, anul al cincilea. Tata!? Mihai. Mama!? Mărioara. Starea socială!? Mijlocaș, cu trei hectare de teren, un cal, una vacă, una junincă, trei porci, douăzeci de găini, zece rațe, zece gâște. Proveniența terenului!? Moștenire de la o rudă a tatălui. Tot mazilit!? Tot. Frați!? Surori!? Patru frați și patru surori. Eu sunt al treilea născut în familie. Pe lângă mânios, tovarășul Ilie părea acum și nedumerit, chiar încurcat și se scărpina la ceafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
viezure i s-au luminat și s-a repezit la un dosar pe care scria cu litere de-o șchioapă, în tuș negru, Propuneri exmatriculări pentru fals în declarații. De aici a extras câteva file scrise ca și cu laba gâștei și și-a frecat palmele ca semn al bucuriei pentru utilitatea strădaniilor sale de supraveghetor al activităților de cadre în Universitate, ca reformat-detașat permanent de la Direcția Securității Armatei. Oricum, era și aici o pâine, iar cuțitul se afla în preajmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
diferite, bădie! Bravo lor și bravo lui!.. Să vezi tu ce livadă au pe rod, ce grădină de zarzavat și puncte de desfacere prin tot județul și prin țară, animale de rasă. Cică vor să dezvolte și o fermă de gâște pe apa Siretelui... Și-au asfaltat singuri toate ulițele satului. Noi nu mai putem de sărăcie, ei nu mai pot de bine. Cât despre hrană, s-au îndestulat cu de toate cele trebuincioase din producție proprie... Au două brutării... Abator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că n-ai să te sufoci în pernă. Cecilia râdea pe înfundate. —Ai crezut că nu m-am prins ce urmărește fata mea din parc? Ea pierde, că se chinuie cu mirosul buretelui din plastic sau al fulgilor de la fundul gâștelor din pernă (râd amândoi), pe când eu mă delectez cu parfumul plăcut al ei, al bradului. Văzând că se încăpățânează schimbându-și poziția, Matei își pierde răbdarea și o gâdilă, aceasta fiind singura armă cu care putea să lupte împotriva ei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cu încredere și bucurie în viață înaintând pe calea ei: dar cum ne este indicată această cale? Adesea, pe malul lacului din orașul natal în Elveția, m-am întrebat cum se orientează stolurile de păsări care îl locuiesc, graurii, pescărușii, gâștele sălbatice: nu urmează nici un comandant, vreo autoritate care să le coordoneze mișcările; fiecare singur zburător pare să nu aibă idea unei strategii de grup. Și totuși întregul stol se mișcă într-o ordine bine determinată, cu evoluții deseori îndrăznețe chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai sigură pe ea, Încadra masa la care Diego Alatriste, Licențiatul Calzas, Dómine Pérez și Juan Vicuña tăifăsuiau după ce Își puseseră burta la cale. Eu stăteam pe un taburet lângă ușă și făceam exerciții de caligrafie cu o pană de gâscă, o călimară și un vraf de foi de hârtie pe care mi le adusese Licențiatul, la sugestia căpitanului: — Așa ar putea Întâi să Învețe, apoi să studieze legile, ca să-i stoarcă de ultimul lor maravedí pe Împricinați; cum faceți domniile voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
gemând de hârtii, catastife și cărți, cu un aspect la fel de solemn ca și bărbatul așezat În spatele ei. Omul acela citea scrisori și acte, metodic, pagină cu pagină, și din când În când Însemna câte ceva pe margine cu o pană de gâscă pe care o Înmuia În călimara de majolică de Talavera. Făcea aceasta fără nici o Întrerupere, de parcă ideile Îi lunecau pe hârtie cu aceeași ușurință ca ochii În momentul lecturii, sau cerneala În clipa scrierii. Continua așa neabătut, neridicându-și capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ca funcționar și a făcut parte din grupul umoristic ”Brno Boemia” condus de Jan Novák. Între 1972-1976 a studiat regia de teatru la Academia de Muzică și Teatru Janáček (JAMU) din Brno. A fost actor la Teatrul Husa na provázku (Gâsca pe sârmă), dar a lucrat și cu alte companii independente. În 1977 a fost numit actor și regizor la Teatrul Haná în Hradec Králové. A lucrat deasemeni în film și televiziune. Este și un artist plastic foarte apreciat. Dramaturgia lui
Premiera spectacolului Cabina artistelor, pe 17 decembrie, ora 19.00, la Sala ArCuB () [Corola-journal/Journalistic/67935_a_69260]
-
un ceas, deodată, când nu te mai leagă nimic de nimeni și nici de ce-i în jur, că dincolo de-un imperiu, de trei lanțuri de munți și de câmpii necuprinse e posibil să te naști încă o dată, (...) că dacă gâștele au salvat Roma, iar țara aia și-a luat numele de România, s-o găsi pe-acolo destul ficat pe care să-l prăjești cu felii de măr, cu piper negru și cu ceapă, că o nevastă e o soră
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
și mari, a țâșnit spre fereastră și a prins din zbor un muscoi uriaș. L-a înghițit, pe urmă a miorlăit ascuțit, ca și cum foamea l-ar fi înțepat în pântece. S-au ospătat grabnic, de bună seamă cu ficat de gâscă, dar nu tras în tigaie, ci la cuptor, mai precis cu felii dintr-o ruladă învelită în boia dulce, ghimbir și flori de salcâm, au cerut mai târziu cognac și lapte rece, unul a preferat sorbiturile rare, cât să plimbe
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
focoasa catalană care-și scrie cu sânge gelozia. Tot acest talmeș-balmeș erotizat are ceva facil de marfă de pe taraba cu suveniruri spaniole, puțin Gaudi, puțină pasion espanola, mai mult vin, (Xeres?) și machismul febricitat al pictorului care năucește cele două gâște, una bovarică, cealaltă cu rețeta respectabilității în poșetă. În cele din urmă, Cristina rămâne cu Antonio, iar apariția Mariei Elena conduce nu la un război civil printre gardenii și guașe, ci la un ménage ŕ trois în beneficiul artei, unde
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
fluturi captură ce poeți erau mai lenți și-i punea într-un borcan/ unde își băteau furioși imaginile pe sticla ce le oglindea fețele distorsionate/ de vicii pe care unul din ei dante scria numere negre cu o pană de gâscă". Un ultim citat dintr-o carte de poezie - densă și vie - pe care ar trebui s-o citească mai mulți.
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
mai gravitaționale decît noi, - ce altceva fiind graviditatea?". Sau: „Nu-i pom pe după care să te dai. Nici om pe după care să te dai.". Sau: „E oare un popor un banc (unul de heringi sau. cu Bulă!), un cîrd de gîște, un tabun de miorițe?! (In timp ce Miorița-i un tabu!) E un popor echivalent cu un. ciopor?! E un popor un sac ticsit cu boabe, o inextricabilă bobină otova și-aceeași, - un «bobor»?!...". Sau: „Pavel Coruț & Olimpian Ungherea. In
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
sfatul pe care dentistul l-a dat domnitorului: "...nu neapărat păsându-i de cabinetul lui abia inaugurat, de tihna motanului Siegfried ori de prietenii din Bucuresci, ci, așa, meditând la soarta principelui și a țării aceleia cu destul ficat de gâscă, cu mai multe butoaie de vin decât de bere, cu șarlatani și cereale, cu zarvă și tabac, și-a îngăduit să-i dea sfatul, deloc ușurător, de-a-și păstra cumpătul, tenacitatea și tronul." (p. 63) Scriitor foarte inteligent, Filip Florian
Istoria la firul ierbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7570_a_8895]
-
ne-o aduce tînărul critic Mircea Pricăjan, în nr. 11-12 din revista orădeană FAMILIA. Din păcate, recenzentul volumului Numele mierlei își distribuie spațiul tipografic pentru a acoperi mai multe apariții editoriale: Testamentul de ciocolată de Marian Coman, Când vine vremea gîștelor sălbatice de Cristian Robu-Corcan, Miruna, o poveste de Bogdan Suceavă, Arta de a muri pe timp de pace de Lucian Vasile-Szabo, New Weird, coord. Ann & Jeff Vandermeer... Să analizezi șase cărți în cinci pagini și jumătate, inserînd și copertele, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
-i povești triste din copilăria lui, a bărbatului, diferite povești de dragoste cu final tragic. Un om a fost bătut până la ultima suflare, fiindcă n-a vrut s-o trădeze pe gagica lui. Iată povestea, de comunitate țigănească, din Două gâște. Altul s-a spânzurat pentru că n-avea cum să rămână cu "aia pe care-o iubea". Este episodul narat în Pe catalige. "Logodnica ta din prima tinerețe - îi reamintește iubita de acum - a murit într-un accident de mașină". Secvența
Din dragoste by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7542_a_8867]
-
nu eram încă membri ai UE, dar deplin monitorizați de comisarii ei - vă mai amintiți? -, ne pregăteam să primim, după toate regulile vestitei noastre ospitalități, gripa aviară, noua fantomă care bîntuia Europa. Păsăretul din Deltă dădea țipăt de moarte; lebede, gîște, rațe, pelicani, cocostîrci, pescăruși, cormorani, porumbei, găini, cocoși, curcani, de-a valma, de pe coclauri, de pe plaiuri și din curțile oamenilor necăjiți, sfîrșeau răpuși, de amarnicul virus "foarte agresiv" sau pe rugurile aprinse ale noii Inchiziții sanitar-veterinare; necesară, se spunea. N-
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]