506 matches
-
În perioada cât a fost ministru, el a combinat această funcție cu cea de director al Căilor Ferate din Moldova. La data de 23 ianuarie 2007, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretele de revocare (la cerere) a lui Miron Găgăuz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. După demisia din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Miron Găgăuz și-a
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
lui Miron Găgăuz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. După demisia din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Miron Găgăuz și-a păstrat în continuare postul de director al Căilor Ferate din Moldova (CFM). El a fost eliberat din această funcție la 16 decembrie 2009, în baza cererii de demisie depuse ministrului transporturilor și infrastructurii drumurilor, Anatol Șalaru. Demisia să
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
a survenit după apariția în presă a mai multor articole despre acte de corupție săvârșite la această întreprindere . A fost decorat cu insignă “Feroviarul de onoare” și medalia „Meritul Civic”, precum și cu “Ordinul Republicii” în grad de cavaler (2003). Miron Găgăuz are ca limbă maternă limba rusă. De asemenea, el vorbește și limba bulgară.
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
gospodăriei agricole ”Feteasca”, diferite întreprinderi de prestare a serviciilor, depozite și magazine, edificii culturale. Conform recensămîntului din 1989 în Basarabeasca trăiau 15.114 locuitori, inclusive 30 % de ucraineni, 29 % de bulgari, 16 % de moldoveni, 12 % de ruși și 6 % de găgăuzi. La 1 mai 1998 în Basarabeasca trăiau peste 14.000 de oameni. Aici funcționau două școli medii de cultură generală și două școli medii incomplete, două spitale, patru gradinițe de copii, o biserică ortodoxă și două case de rugăciuni pentru
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
de gaze. Populația orașului este de 14.600 locuitori, dintre care 6.350 sunt la vârsta aptă de muncă. Conform recensământului din 1989 structura națională a populației se prezinta astfel: 30% - ucraineni, 29% - bulgari, 16% - moldoveni, 12% - ruși și 6% - găgăuzi, iar in 2004 avem: 31% - moldoveni, 21% - ruși, 17% - găgăuzi, 17% - ucraineni, și 12% - bulgari. Sistemul de educație include în sine 4 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală în care își fac studiile 182 elevi și 3 licee
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
care 6.350 sunt la vârsta aptă de muncă. Conform recensământului din 1989 structura națională a populației se prezinta astfel: 30% - ucraineni, 29% - bulgari, 16% - moldoveni, 12% - ruși și 6% - găgăuzi, iar in 2004 avem: 31% - moldoveni, 21% - ruși, 17% - găgăuzi, 17% - ucraineni, și 12% - bulgari. Sistemul de educație include în sine 4 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală în care își fac studiile 182 elevi și 3 licee cu 1.611 elevi. Până în anul 2002 în oraș erau
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
unită. Smirnov și mulți dintre apropiații săi erau suspicioși că elaborarea unei legi a limbii române și a introducerii alfabetului latin, la început, ar constitui un prim pas către "naționalizarea" republicii și ar conduce la expulzarea cetățenilor ruși, ucraineni și găgăuzi din țară, unii stabiliți acolo de zeci de ani. Astfel, la data de 11 august 1989, când devenise clar că limba "moldovenească" va fi declarată ca singura limbă oficială în republică , Smirnov și alți muncitori din întreprinderile de subordonare unională
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
Republica Moldova, situată în nord-vestul țării, pe malul rîului Prut, la cca 65 km vest de orașul Bălți. Populația - satul Balatina - 3938 de locuitori (1914 de bărbați, 2024 de femei), inclusiv 3800 de moldoveni, 62 de ucraineni, 60 de ruși, 2 găgăuzi, 1 bulgar, 10 români și 3 de alte etnii (Recensămîntul anului 2004). În total pe comună 5637 de locuitori din care în satele Tomeștii Noi - 728 de locuitori, Tomeștii Vechi - 40 de locuitori, Lipovăț - 155 de locuitori și Clococenii Vechi
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
anul 1431. Populația Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 4465 locuitori, dintre care 48.71% - bărbați și 51.29% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.08% - moldoveni, 0.29% - ucraineni, 0.11% - ruși, 0.02% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.40% - țigani, 0.02% - alte etnii. În satul Mihaileni au fost înregistrate 1703 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Dumitru Vasilievici Croitor (în găgăuză "Dmitriy Kroytor", în ; n. 2 octombrie 1959) este un politician găgăuz din Republica Moldova, care a deținut în perioada 1999-2002 funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei, demisionând din funcție la presiunea administrației republicane comuniste. s-a născut la data de 2 octombrie 1959. A candidat la alegerile pentru funcția de Guvernator al
Dumitru Croitor () [Corola-website/Science/305379_a_306708]
-
4 % (66 877 loc.), români - 1,8 % (2258 loc.). Dintre popoarele slave cei mai mulți sunt ucraineni - 24% (30 288 loc., în majoritate, vorbitori de limbă rusă), urmați de ruși - 19,2% (24 526 loc.) și bulgari - 0,2% (297 loc.). Ponderea găgăuzilor este foarte mică, de 0,2% (243 loc). Altor etnii aparțin 2 889 locuitori, circa 2,3% și nu și-au declarat naționalitatea 183 persoane, 0,1%. În Bălți populația este mai pestriță, dar, de asemenea, predomină moldoveni/românii - 65
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
precedent, din 1989, ponderea moldovenilor era de 37 la sută. Din minoritățile etnice cele mai numeroase sunt ucrainenii - 29 668 persoane și rușii 24 341 persoane, fiind urmați de polonezi - 856 persoane, evrei - 409, bulgari - 296 persoane, rromi - 272 persoane, găgăuzi 272 persoane alte etnii - 1514 locuitori. Majoritatea populației e bilingvă, în special vorbitorii de limbă româna cunosc și rusa, pe când vorbitori de rusă preferă să nu învețe româna. „Comunitatea rusă din Bălți” a fost fondată la 18 septembrie 1997. Scopul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
(în ; n. 1 august 1939, Tătar Copceac, județul Cahul) este un om politic din Republică Moldova, care a îndeplinit funcția de guvernator (bașcan) al UTA Găgăuz Yeri (1995-1999 și 2002-2006) și deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 2001 și 2003. Gheorghe Dimitrievici Tabunșcic s-a născut la data de 1 august 1939, în satul Tătar Copceac (plasa Traian, județul Cahul, Regatul României). A absolvit Institutul Agricol “M.V.
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
Decretul Președintelui Republicii Moldova din 19 iunie 1995 este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova. El a pus accent pe reintegrarea Găgăuziei cu restul Moldovei, fiind considerat responsabil pentru asigurarea unei victorii electorale solide pentru Președintele Voronin în rândurile Găgăuzilor. Perioadă primei guvernări a lui Tabunșcic este menționată pentru recesiunea economică din UTA Găgăuzia. În acea perioadă (1995-1999) au existat restante de ani de zile cu privire la plata salariilor, pensiile și salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate și la prețuri
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
o rundă de alegeri invalidate din cauza lipsei numărului minim de alegători, la 20 octombrie 2002, Tabunșcic a acumulat 50,99% de voturi. La data de 9 noiembrie 2002, Gheorghe Tabunșcic este investit în funcția de Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia “Găgăuz Yeri”. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2002 este confirmat în funcția de membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova condus de Vasile Tarlev. După formarea unui nou guvern condus de Vasile Tarlev ca urmare a alegerilor din martie 2005
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
noii Constituții". El a exprimat intenția de a susține această nouă Constituție, numai dacă va include un capitol special cu titlul "Republică Găgăuza". La data de 3 decembrie 2006, s-au desfășurat noi alegeri pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuz Yeri. Acestea au avut loc ca urmare a expirării mandatului de patru ani al guvernatorului Gheorghe Tabunșcic. În cursa electorală pentru alegerea bașcanului au fost înregistrați patru candidați înregistrați ca independenți și anume: bașcanul în funcție al Găgăuziei, Gheorghe Tabunșcic
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
Partidul Comuniștilor din Republică Moldova (partid de guvernământ) și-a exprimat susținerea de la început pentru Gheorghe Tabunșcic: "Din ziua creării autonomiei, comuniștii din R. Moldova contribuie sincer și ferm la dezvoltarea temeliilor acesteia, la progresul economic, social și cultural al Găgăuz Yeri. Nu este întâmplător faptul că, deja de mai bine de opt ani, PCRM rămâne a fi singurul partid care include în rândul deputaților reprezentanți ai autonomiei găgăuze. Nu este întâmplător că anume propunerile legislative ale fracțiunii parlamentare a PCRM
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
susținut de Partidul Comuniștilor din Republică Moldova (PCRM) și de Partidul Agrar din Moldova, beneficiind în plus și de mediatizarea excesivă a candidaturii sale, bașcanul în exercițiu, Gheorghe Tabunșcic, a acumulat în primul tur doar 24,14% din voturile alegătorilor găgăuzi și nu a trecut în turul doi. Pierderea alegerilor s-a datorat slabelor realizări ale bașcanului în cel de-al doilea mandat și izolării tot mai mult a UTA Găgăuz Yeri. Celălalt candidat, Alexandr Stoianoglo, Procurorul General adjunct al Republicii Moldova
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
acumulat în primul tur doar 24,14% din voturile alegătorilor găgăuzi și nu a trecut în turul doi. Pierderea alegerilor s-a datorat slabelor realizări ale bașcanului în cel de-al doilea mandat și izolării tot mai mult a UTA Găgăuz Yeri. Celălalt candidat, Alexandr Stoianoglo, Procurorul General adjunct al Republicii Moldova, s-a clasat pe ultimul loc, cu 10,58% din voturi. La 29 decembrie 2006, Mihail Formuzal a fost învestit în funcția de bașcan al UTA Gagauz-Yeri. Gheorghe Tabunșcic este
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
de ruși și evrei. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 11.923 locuitori ai orașului, 6.112 erau români (51.26%), 3.472 ruși (29.12%), 1.170 evrei (9.81%), 376 bulgari (3.15%), 231 găgăuzi (1.94%), 175 greci (1.47%), 110 ucraineni (0.92%), 53 germani, 50 polonezi, 36 unguri, 15 turci, 13 armeni, 6 sârbi și 3 cehi. În perioada interbelică au funcționat aici o pretură, o primărie, o judecătorie de ocol, o
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
URSS au reintrat în componența României. Conform recensământului populației din toamna anului 1941, în orașul Reni locuiau 8.001 locuitori, dintre care 4.868 erau români (60.84%), 2.645 ruși (33.06%), 221 bulgari (2.76%), 64 evrei, 49 găgăuzi, 43 ucraineni, 32 polonezi, 11 germani și 68 de altă naționalitate. Este de remarcat faptul că numărul evreilor (în plin proces de deportare în Transnistria) era mai mare decât cel al ucrainenilor (URSS-ul încorporând această localitate RSS Ucrainene, deși
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
auto și punct internațional de trecere feroviară). În prezent, orașul are 19.947 locuitori. Principalul grup etnic din Reni este cel al ucrainenilor (32,5%), aceștia fiind urmați de moldoveni (români) (29,5%), ruși (21,5%), bulgari (8,4%) și găgăuzi (7,9%). Conform recensământului din 2001, populația vorbitoare de limba rusă era majoritară cu 70.5%. Populația care reconoștea limba română ca limbă materna era de 13.4%, urmată de cea care recunoștea limba ucraineană cu 12.5%. Conform recensământului
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
țări. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 4151 de locuitori, dintre care 50.40% - bărbați și 49.60% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 92.19% - moldoveni, 4.31% - ruși, 2.19% - ucraineni, 0.58% - găgăuzi, 0.26% - bulgari, 0.05% - evrei, 0.41% - alte etnii. În comuna Cocieri au fost înregistrate 1196 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. În anul 1963 se ridică o școală
Cocieri, Dubăsari () [Corola-website/Science/304607_a_305936]
-
(în ) (n. 15 iulie 1960, orașul Comrat) este o jurnalistă și om politic găgăuz din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri din 2008 până în 2012. s-a născut la data de 15 iulie 1960, în orașul Comrat. După absolvirea Liceului nr. 6 din Comrat în anul 1976
Ana Harlamenco () [Corola-website/Science/313572_a_314901]
-
la Academia Internațională de Economie și Drept, specializarea jurnalism (1996-1998). După absolvirea facultății, a lucrat drept jurnalist corespondent al ziarului "Ленинское слово" ("Cuvântul leninist") (1984-1989). Odată cu manifestarea tendințelor separatiste în Găgăuzia, Ana Harlamenco a devenit director al postului de televiziune "Găgăuz TV" (1990-2000). În paralel, între anii 1996-1998, a îndeplinit funcția de secretar de presă al Comitetului Exevutiv al Găgăuziei. În perioada 2001-2006 a predat ca profesor la Universitatea de Stat din Comrat. În această perioadă, a îndeplinit și funcțiile de
Ana Harlamenco () [Corola-website/Science/313572_a_314901]