364 matches
-
cu un prosop fierbinte, m-a șters, a spus că-i părea rău și că era mai bine să plece acasă. Eu i-am spus, cum vrei. Pentru că începusem deja să-mi dau seama că era ceva în neregulă cu gagica. Era perversă sau, poate că-i plăcea doar să ațâțe, mai văzusem de-astea ... sau poate că era țăcănită, caz în care voiam să dispară din camera mea. Așa că i-am zis: „Sigur, scuze dacă n-a fost prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
să fie ghinion, e. Îi vine pe la trei noaptea nevasta acasă. Deschide femeia ușa, se duce direct în dormitor să-și pupe bărbatul și... îi vede pe ăia doi dormind unul în brațele celuilalt, bătrânul actor transpirat, obosit, sfârșit de gagică, tânăra sculățică grațioasă, în somnul ei de refacere. Calmă aparent în supărarea ei, nevasta o trezește pe balerină, încet, cu mare atenție, să nu simtă bărbatul, o duce la bucătărie, aia începe cu scuze, mă iertați, doamnă, că una, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Mă duc pentru că-mi place... Nu mai suport telefoanele mobile, dar nu se poate fără ele! Mari cătușe la vorbitor! De câte ori eram în garsoniera Străinului, c-așa îmi place mie să-i zic, ce faci, Străine?, îl suna câte o gagică pe mobil (se strâmbă, imită disprețuitor): lucrez, sunt în computer... da, sunt singur, sunt singur, draga mea, cu cine să fiu?... păi, dacă e, mai vorbim (asta cu dacă e, mai vorbim, mă scote din minți!)... și închidea. Scena discuției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Vă rugăm domnu’ inginer, avem și noi probleme pe acasă, familii sărace, vrem să lucrăm și noi ceva, să câștigăm un ban cinstit. - Hai, dom’le nu vindeți pepeni la grădinar! Las’ că știu eu! V-ați găsit câte-o gagică și nu vă îndurați să le lăsați singure. Veniți cu mine! Ne-a înarmat cu câte un măturoi și ne-a dat sarcină să măturăm curtea. Oricât de încet am încercat noi s-o măturăm, tot s-a terminat și
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Vă încredințăm o taină nouă, Ne plac cartofii la amândouă...”. Femeia e schimbătoare,dar inteligența ei este direct proprțională cu mărimea bustului. Imi reamintesc cu emoție de sfatul lui San Antonio:”Nu-ți face niciodata probleme pentru o femeie,Beru...Gagicele au mai multe resurse decât un ceas de precizie”. Motivat deschid frigiderul.Scot o sticla brună de bere.Merg la bucătărie și parchez lânga chiuvetă. Curăț eticheta veche cu cuțitul. Mâine e zi de leafă! Pornesc televizorul.Rulează un film
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fel”. Deci frați români, șo pe Herodot, el este vinovatul! Păzea, vin țiganii! Alaorde mo, gea la Heuropa, care ne așteaptă cu celulare și portofeluri dă furat! Nu mai putem noi dă șengănul gagiului acela dă Sarkozy, sau dă a gagicei ăleia nasoale dă-i zice Merkăl! Păi noi vedem oricând Parisu’ și fără să ne dea voie șengănul lor să circulăm pă globu’ ista. Păi știi voi bă paraliilor cine suntem noi? Suntem poporul ăl mai prima, proaspăt numit romi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pedelistul Funeriu, nu e Făt Frumos, Harap Alb, sau Prâslea cel voinic. Modelul lor este depășit complet în ziua de azi. În zilele noastre, e clar, modelul de urmat, este zmeul. Și în principal, femeile știu mai bine asta. Orice gagică, chiar analfabetă, sau cu două facultăți la bază, dar cu capul pe umeri, l-ar alege pe zmeu. O părere aproape unanimă, emisă despre despre zmeu, e că ar fi urât sau inuman. Ei și ce, chiar dacă nimic din asta
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de futai nu mai sunt bună, zice, dac-ai ști pe unde-am ajuns... În Rahova, a dat peste una care vindea bunătate de geci din piele. Chiar aș fi luat o haină din aia, dar intram în ea toată! Gagica a început să se țină după mine, te duc la mine-acasă, probezi, am toate mărimile, hai că vreau să vând, să-mi faci safteaua, ziceam că nu mai scap, mă urc în orice mașină, a venit pe urmă un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
prăfuită, pe bătrâna mea Jackson Randy Rhoads, la care am însăilat mai mult în scârbă vreo trei note. Și fără să vreau m-am uitat pe geam. L-am văzut pe Bogdan pe trotuarul de vis-à-vis țintuind cu privirea o gagică superbă. I-am văzut pula sculându-i-se și apoi, ca prin vis, pentru că iar amețisem, pe el cu pula sculată îndreptându-se spre ea. Au schimbat două vorbe și au plecat râzând, la braț. Pula lui Bogdan era cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să fie egal cu 8. Și cam atât. În rest sunt alte mâzgăleli, care nu cred că au de-a face cu enigma lui Bogdan, par mai mult niște încercări nereușite de rezolvare, ba uite chiar și o schiță de gagică goală. Aha, deci așa. Ca un fin psiholog și incredibil detectiv ce mă aflu, încep să întrezăresc și alte probleme, deloc matematice. Bon. Deci nimic extraordinar până aici, pentru că, dacă mă gândesc bine, chiar și după mintea mea secată, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cur. Cine scrie chestiile astea? Cu siguranță cineva care are un profund dispreț pentru sexul opus. Între timp îngrijitorii își fac rondul zornăindu-și săculeții cu bani. Pentru început, am servit o porție de sado-masochism în cabina 4A. Au pus gagica pe spate, au strâns-o ca pe un burduf și i-au înfipt o bâtă de baseball în spatele genunchilor îndoiți. Apoi au supus-o unor șocuri electrice. Părea foarte real. Era real? Vedeai linia șerpuitoare a fulgerului alb, în timp ce fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Tocmai începuse reîncărcarea bagajelor și se spera ca decolarea să aibă loc la ora unsprezece. M-am dus în spațiul rezervat verificării documentelor călătorilor de la clasa întâi. La clasa întâi ești tratat bine. Câte bagaje aveți, domnule? m-a întrebat gagica. — Doar cel pe care îl vedeți, am răspuns, întorcându-mă cu un gest expresiv. Idioato, mi-am zis eu în barbă. — Domnule? — Nu, nu am bagaje. Doar pe mine, am răspuns cu un zâmbet ucigător... I-am telefonat lui Felix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
American, depozitul de Băutori, Dr. Martha McGikhrist, Plata Gazelot, Kreutzer, Mahatma, Compania Trans-American, Depozitul de Băuturi - se adunase o adevărată armată de noi prieteni ai Selinei din vremile de mult apuse. Isuse, ce e cu trupa asta? Am impresia că gagica dă o fugă prin Troia sau Cartagina când are un ban de aruncat: Chez Zeus, Amaryllis, Goliath’s, Afrodita, Romeo & Julieta, Romulus & Remus, Eloise & Abelard... Întotdeauna am bănuit-o pe Selina că își aruncă banii pe masaje, coafor și desuuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Știam ce anume citește. Citea despre procesul legat de pensia alimentară din California. Selina urmărește povestea asta, Și eu. Genul ăsta de pensii pare a fi o veste proastă pentru băieți. Din câte pricep eu, legea spune că dacă o gagică face câte un ceai o dată pe săptămână aceluiași tip - ea primește jumătate din banii lui. De acum Selina se întoarce în fiecare seară la pagina cu procesul pensiei alimentare și o parcurge în liniște. Sper că nu va dori nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nevoie, nici nu se pune problema să te rog. Ce a spus Ella? — Nu prea multe. O urăști? — O, dar știi cum e. Când te lupți cu cineva și ura e reciprocă, îți dai seama ce plăcere poate fi pe gagică când descoperă că legea e de partea ei. Un judecător, cinci sute de polițiști și Brixton-ul de partea ei. În loc să dea cu o scrumieră în tine, dă cu tine-n pușcărie. — Doamne, aș... N-a fost vina ei. Legea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi un câine. -Ce? Mi-a spus. Nici vorbă, am spus eu. O, nu. Nu. Cere-i tu. — Pe tine te respectă, moșule. Când aude de tine, i se scoală de un metru. — Doamne, am exclamat. Dar, între timp, altă gagică se îndreptă spre noi, și eu eram prea amețit și prins în dispută. Așa că, după cum vezi, m aceste câteva zile nu am mai avut timp de citit. Eram prea ocupat cu probele. * Domnul John de la ferma Manor a încuiat cotețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și atunci tot... — Ok, bine - perfect. Da, făcui eu, să rămânem la proză, Doris. Ai dat-o în bară. Ești concediată. Ascultă, i-am spus eu lui Fielding, e cât se poate de simplu. Ori ea, ori eu. Eu sunt gagica ta. Doamne, dacă ar citi Caduta un singur cuvânt din tot căcatul ăsta. Sau Lorne! — Îl citesc acum, spuse el. Am trimis mai multe copii azi de dimineață cu o limuzină. Pentru tine, Caduta, Lorne, Spunk, Butch. — Okay, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
voce îngroșată. Prințesa Di își iubește cu adevărat poporul. Ar face orice pentru noi, orice, amice. Orice! — O, nu. Nu mai rezist. Iar începe să plângă. — Eu nu... Martin mi-a reumplut grijuliu paharul. Noaptea trecută am fost cu o gagică pe străzi. Eu n-am făcut nimic. Doar am vorbit. Am avut o altă partidă de plâns. I-am lăsat cincizeci de lire. Alaltăieri noaptea am fost în crailâc. Am ieșit din Pizza Pouch la ora unsprezece. Am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de ebrietate trebuie să participe la întâlniri ale societăților abstinenților, ale fraternităților foștilor alcoolici și așa mai departe. Pedeapsă prin condamnare la plictiseală. Așa mi se par uneori aceste telefoane, deși încerc întotdeauna să le înviorez. — Ce-ți mai face gagica? l-am întrebat eu ieri. — Ce gagică? Doamne, ce voce tâmpă. De-acum tipului ăstuia pot să-i răspund ce am eu chef. Roșcata aia mare, cu prea mult ruj. Aia, care stătea cu limba vârâtă în urechea mea, seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ale societăților abstinenților, ale fraternităților foștilor alcoolici și așa mai departe. Pedeapsă prin condamnare la plictiseală. Așa mi se par uneori aceste telefoane, deși încerc întotdeauna să le înviorez. — Ce-ți mai face gagica? l-am întrebat eu ieri. — Ce gagică? Doamne, ce voce tâmpă. De-acum tipului ăstuia pot să-i răspund ce am eu chef. Roșcata aia mare, cu prea mult ruj. Aia, care stătea cu limba vârâtă în urechea mea, seara, la cârciuma Zeldei. Era uimit. — Deci îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
peste o procesiune magnifică de lumini verzi, suspendate, apoi am zbughit-o din taxiul galben. Ca într-o curte de școală de corecție, în sălile interioare sunau clopoțeii și bâzâiau soneriile și nu se vedea țipenie de om, în afară de o gagică agitată care ne-a gonit drept în stal. Deoarece întârziaserăm la uvertură, ne-am croit drumul, împiedicându-ne, și izbindu-ne, până la culoarul central, chiar când marea roșie a cortinei începuse să se desfacă în două. Cu siguranță că opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Bărbații sunt adesea mânați de femei să descopere dimensiunea feminină a personalității lor. Întotdeauna am crezut că e vorbărie fără rost, dar acum nu mai sunt așa de sigur. Poate că asta mi se întâmplă - încep să mă transform în gagică. Asta ar putea să explice multe lucruri. În trecut am încercat să mă feminizez. Ani de zile am alergat după femei. N-a mers, deși, pe de altă parte, am futut o mulțime de fete. Cine știe? Dacă e să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acestei companii... Când am ajuns la Bartleby prin reactorul pârjolit din Central Park South, nu mai eram sigur că voi fi în stare să telefonez celor de la cărțile de credit și să le dau ce merită. Dea. O să pun vreo gagică de la Bad Money s-o facă pentru mine. — Futaiuri și cumpărături, spuse Selina Street: astea sunt singurele lucruri pe care fetele ar avea voie să le facă. Nu ești de acord? Era înconjurată de cumpărături de pe Fifth Avenue, ambalate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de bani, caut bani. Dă-mi niște bani. Hai. Fă-o. Ia, ține niște bani... Am încercat să încasez un cec azi-dimineață. Totul a fost ca într-un vis, unul frumos, până în ultima clipă: după care am fost refuzat de gagica din fund, o singură strângere de mână peste palisada de lemn. Mi-am percheziționat ogeacul. Mă așteptam să dau peste lire foșnitoare în vechii pantaloni de tenis, peste hârtii de cinci în buzunarul blugilor, peste decari sub saltea, peste hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am ajuns uneori foarte aproape de asta. Dar ne-am plimbat zilnic ore-n șir, am fost la cenacluri unde prezența ei era hip notică, unde părul ei foarte lung se-nfoia aspru atră gând toate privirile („băi, norocosule, cine-i gagica?“), am fost și la ștranduri sordide, unde nu se putea intra în apele băloase. Când o conduceam spre casă, noaptea târziu (firește, pe sub stele cu șase colțuri), ne opream pe drum, luminați spectral de vreun bec sau de vitrinele vreunui
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]