12,418 matches
-
un cuvințel - ca personaj - pe parcursul romanului, fie în apărarea sa, fie măcar de recunoaștere a acuzațiilor. Semn de literatură propagandistică. Cititorul nu are impresia unei relatări obiective, așa cum se așteaptă de la un roman realist". Tot atît de decepționantă e și galeria "pozitivilor", directori, medici, ingineri, profesori, care trădează - întrucît își face loc aici o antipatie a scriitorului! - o pregătire dubioasă, o ținută de semidocți a căror virtute capitală pare a nu fi alta decît cea a încolonării partinice: Doctorul Sârbu pare
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
dominante de albastru. Danaide. Sau una singură, aceeași. M-au impresionat și m-au emoționat. Păreau o pilulă fundamentală, concentrată, a istoriei. Ele mi-au răsărit în amintire și m-au însoțit în Palatul Sternberg din Praga, unde se află Galeriile Naționale. Acolo am văzut, într-o iarnă teribil de geroasă, cum parcă numai la Praga am trăit, două tablouri mici, două portrete din Fayum. Mister, delicatețe, fermitate. Două femei care le-au adunat în mintea mea pe restul de patruzeci
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
Cristian Teodorescu Ce ghinion sinistru pe Universitatea Craiova, să ajungă pe mînă lui Dinel Staicu. Combinația dintre o galerie condusă de cîțiva inepți și fostul polițist, ajuns mare om de afaceri în Craiova și doctor în economia subterană, trimite în B o echipă care ar fi meritat o soartă mai bună. "Știința" și-a început drumul în jos încă
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
drumul în jos încă de pe vremea cînd era condusă de Gigi Nețoiu, ins contestat și contestabil, care a ajuns în cele din urmă la Dinamo, după ce a forfecat echipa. Antrenori schimbați prostește, o atmosferă de permanent scandal la club, presiunile galeriei manipulate de unul și de altul, toate astea au funcționat ca picătura chinezească asupra echipei. Și cluburi mari, la care un singur jucător costă cît toți jucătorii Craiovei, mai intră în vrie. Așa ceva a pățit pînă și Real Madrid, nu
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
Ion Igna A trecut un an de la deschiderea primei mari expoziții Brâncuși în Marea Britanie, la Galeriile Tate Modern. Vizitatorii londonezi și turiști cu aplecare spre arta din toată lumea străbat spațiile imensei galerii de pe malul drept al Tamisei în căutarea a ceea ce este mai nou și mai valoros în artele moderne. Este cel mai vizitat muzeu de
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
Ion Igna A trecut un an de la deschiderea primei mari expoziții Brâncuși în Marea Britanie, la Galeriile Tate Modern. Vizitatorii londonezi și turiști cu aplecare spre arta din toată lumea străbat spațiile imensei galerii de pe malul drept al Tamisei în căutarea a ceea ce este mai nou și mai valoros în artele moderne. Este cel mai vizitat muzeu de artă din lume, cu 5.250.000 de vizitatori în anul 2000, ceea ce inseamnă mai mult
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
artelor moderne. Prin curatorul american al expoziției vine și această proaspătă și extrem de incitantă viziune asupra sculpturii sale, care este expoziția londoneză "Constantin Brâncuși - Esența lucrurilor". Așa cum scrie d-na Carmen Gimenez, cea care sub auspiciile Muzeului Guggenheim și a Galeriilor Tate a făcut selecția lucrărilor, realizând pentru întâia oară o asemenea concentrare de sculpturi brâncușiene, expoziția este un "Brâncuși fără sfârșit", "o antologie de opere alese"întemeiată pe "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
la Opera din București, se va distinge ca dansator și va fi selecționat să plece la o specializare la vestita Academie de Dans "Vaganova", de la Leningrad. Paginile care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
de trei ore și. Ce pot să spun e că filmul de închiriat are mai multe minute decât cel care se poate vedea la cinematecă. Genul de DVD e complet "occidentalizat", conținând un interviu, imagini de când s-a filmat pelicula, galerie foto etc. Pe de altă parte, am inserat un "cred eu" pe când vorbeam de versiunea necenzurată a filmului deoarece criticii anglo-saxoni vorbesc de 8 capitole ale filmului. Or, pe DVD-ul de care vorbeam, am numărat zece (incluzând prologul și
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
cercetării, dar, mai ales, prin amplitudinea reveriei, adevărate episoade ale unui mare tratat despre Geneza imaginii care se fundamentează pe un enunț simplu și irevocabil: la început a fost Geometria. Adică Linia. Adică Punctul. Și atît! Convergența contrariilor Expunînd împreună (Galeria Prometeus), Flora și Constantin Răducan par angajați într-un amplu proiect de pedagogie aplicată. Pe lîngă faptul că fiecare își urmărește propriul program și se manifestă conform datelor sale ireductibile, reuniți pe aceleași simeze ei devin repere incontestabile pentru o
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
Pavel Șușară Se va deschide în curînd, la Galeria Luchian 12, o expoziție de pictură cu lucrările din ultimii douăzeci de ani ai lui Hans Mattis-Teutsch. Lucrări puțin cunoscute și deloc cercetate în spațiul nostru cultural, aceste opere tîrzii se înscriu într-o preocupare mai veche a pictorului, ale
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
R.B.: Am putea vorbi de un fel de transfuzie, chiar de un transplant de memorie de la mamă la fiu și invers! Un procedeu plin de poeticitate. Pe de altă parte, mi s-a părut că elementele de atmosferă predomină în comparație cu galeria de portrete... C.H.: Nu, nu neapărat. Cum se întîmplă uneori, printr-o fericită potrivire a întîmplărilor, pe cînd mă ocupam intens cu pregătirea aceste cărți, fără a fi călătorit încă în România, Uniunea Scriitorilor din Elveția - știind că mă interesează
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
oferit și până acum câteva cărți fundamentale — Reinventarea politicului și Fantasmele salvării sunt doar două exemple — Stalinism pentru eternitate așază trei sferturi de secol de istorie românească în rama judecății politic-filozofice cu gesturile magice ale unui mare maestru al penelului. Galeria în care-și invită oaspeții se află la conjuncția dintre viziunile înspăimântătoare ale lui Bosch și portretistica macabră a „Capriciilor” lui Goya.
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
cum s-a soldat coliziunea în cazurile determinate de atașamentul față de conceptele de stânga. Deși n-a participat foarte activ la rezistența antihitleristă, ascensiunea lui Sartre după eliberare a fost înconjurată de un nimb al curajului și al hotărârii. În galeria de monștri sacri cu care Franța a fost răsplătită în a doua jumătate a veacului XX (Malraux, Camus, Aragon, Eluard și poate nu mai prejos Mauriac, Montherlant, René Char, Céline și alții) Sartre a excelat în mai multe domenii: filosofie
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
transformă în jur, iar rezultatele se fac simțite în primul rînd la nivelul limbii vorbite. De o parte, păsăreasca fără relief a celor din „PR”, „management”, „consulting”, „marketing”, de cealaltă, agramatismul viril al maneliștilor, băieților de cartier și șefilor de galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o identitate incertă, în care tradițiile balcanice (bacșiș, peșcheș) se interferează cu civilizația de tip occidental, jeep-urile slalomează printre gropi și aurolaci, arhitectura vilelor este copiată
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
interesantă, scrisă cu umor și inteligența, în care splendidele colaje ale graficianului concurează și oglindesc amical versurile poeților. Poemele lui Dan Mircea Cipariu respira exuberantul aer ludic optzecist și surprind cu vitalitate, dar și cu oarecare nostalgie, personaje cunoscute, străzi, galerii de artă ce compun indistinct imaginea fragmentar-poetică a unei Timișoare seducătoare, feminine uneori, alteori ușor mitizate: „în ochii lor vedeam/ ultimii scribi omorând din cuvinte/ regii și nimfele trecând peste Bega direct în/ cetatea Efes // pe sub Banatul mișcător că hazardul
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
o clipă că am putea citi relatarea pedestră, zi cu zi, a evenimentelor din Parisul anilor 1789-1795 - totul povestit de un burghez oarecare, contemporan fără voie cu toate tulburările și asasinatele politice și care, mefient, ne înfățișează Istoria privită de la galerie, din modestul său punct de vedere. Documentul s-ar dovedi inestimabil, tot mai prețios pe măsura trecerii anilor. “Nu am intervenit în cursul evenimentelor, n-am fost nici măcar un martor ocular bine informat și nimeni nu e mai sceptic decît
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Întrucâtva metodele iradierilor și mai ales a influențării creșterilor și mutațiilor genetice pe care le vedeam și le descopeream de la o parcelă la alta. Deodată, sub lama de metal cu care scormoneam pământul am simțit un gol. „Precis e o galerie de cârtiță” mi-am zis dând pământul cu băgare de seamă la o parte. Privirii mele i se dezvăluia treptat urma unei galerii subterane ce avea din loc În loc pereții atât de bine lustruiți Încât căpătaseră consistență de sticlă. M-
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
alta. Deodată, sub lama de metal cu care scormoneam pământul am simțit un gol. „Precis e o galerie de cârtiță” mi-am zis dând pământul cu băgare de seamă la o parte. Privirii mele i se dezvăluia treptat urma unei galerii subterane ce avea din loc În loc pereții atât de bine lustruiți Încât căpătaseră consistență de sticlă. M-am oprit. L-am chemat alături și pe colegul , alături de care Îmi Începusem lucrările de cercetare la această temă. Privește! Ai mai văzut
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
pe an. Habar n-am. Dacă ar fi fost numai cât un centimetru ziceam că e de la o larvă de cărăbuș, dar așa?!.. Nu știu. Dezamăgit, am dat a lehamite din mână, vrând să calc cu tocul ghetelor de teren, galeria ciudată, când, din interiorul ei a răzbătut până la noi ceva ce semăna cu o fojgăială ciudată. Ne-am oprit nedumeriți. Eu cu piciorul În aer, colegul cu privirile Îndreptate spre galerie. Auzi ce aud și eu ?! l-am Întrebat din
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
mână, vrând să calc cu tocul ghetelor de teren, galeria ciudată, când, din interiorul ei a răzbătut până la noi ceva ce semăna cu o fojgăială ciudată. Ne-am oprit nedumeriți. Eu cu piciorul În aer, colegul cu privirile Îndreptate spre galerie. Auzi ce aud și eu ?! l-am Întrebat din nou pe Joo spre a-mi verifica mai mult simțurile. Desigur, dar nu știu ce să spun. De parcă i-ar fi deranjat vocea noastră, eventualii locatari Își Încetară zgomotele. Împinși de curiozitate am
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
am Întrebat din nou pe Joo spre a-mi verifica mai mult simțurile. Desigur, dar nu știu ce să spun. De parcă i-ar fi deranjat vocea noastră, eventualii locatari Își Încetară zgomotele. Împinși de curiozitate am Început să dezvelim centimetru cu centimetru galeria ciudata. După câțiva centimetri, am constatat că traseul ei se modifica brusc, luând o Într-un unghi drept spre centrul pământului. Am continuat să scap până când, transpirat, m-am văzut nevoit să-mi las paltonul În grija colegului. Las-o
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
că existau suficiente motive ca cei dinlăuntru să se simtă neliniștiți de râvna cu care Încercam să le descopăr tainele. Mă adâncisem mai bine de brâu În groapa pe care o lărgisem căznindumă cu același lamă de laborator când, din galeria ce mi se dezvăluia centimetru cu centimetru, se iviră două antene mari, negricioase, terminate cu niște pămătufuri uriașe la capătul lor. Mi-am oprit brațul, așteptând. După ce pipăiră buza galeriei rămase Întregi, antenele se retraseră tot așa de repede după cum
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
o lărgisem căznindumă cu același lamă de laborator când, din galeria ce mi se dezvăluia centimetru cu centimetru, se iviră două antene mari, negricioase, terminate cu niște pămătufuri uriașe la capătul lor. Mi-am oprit brațul, așteptând. După ce pipăiră buza galeriei rămase Întregi, antenele se retraseră tot așa de repede după cum se iviseră. Adu-mi repede o folie de plastic! iam cerut colegului cu nerăbdare În glas. Lăsându-mi paltonul pe grămada de pământ proaspăt săpat, Joo dispăru. L-am privit
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
al improvizatului adăpost. Gata, acum poate să iasă și un balaur și tot am să-l prind, mi-am zis, așezându-mi paltonul pe umeri, cât să fumez o țigară. Cu coada ochiului urmăream apariția antenelor ce se retrăseseră În galerie. Nimic. Intrigat, am azvârlit chiștocul și mi-am continuat săpatul. Puteam săpa și cu altceva, mai spornic, dar nu cu atâta precizie. Lama metalică se dovedise a fi tocmai ce trebuia. Am mai continuat să răscolesc pământul Încă o oră
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]