455 matches
-
destul de deschis și noi ne consideram deja o clasă aparte. Ni s-o schimbat concepția... Cât timp ați stat la Gherla? Până în iunie ’51, când s-a terminat pedeapsa de 3 ani. Ne-o scos afară, am predat inventarul, adică gamela și lingura, că ăsta era tot inventarul, ne-o ținut într-o cameră separată și am zis că ne dă drumul pe poartă afară. Ne-o dus la gară, ne-o băgat în dubă și am plecat... A oprit trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
le vindea ieftin, și le cumpăra închisoarea, și n-ar fi fost nimic că punea’ intestinele alea în arpacaș, dar nu le spălau, și erau pline de murdării și mirosea... de nu puteai mânca. De multe ori am dat îndărăt gamelele așa cum ni le-aduceau... Și-o venit ofițerul politic, și ne-o-nșirat așa, și-o zis: Cine n-o mâncat? Cine și-o dat mâncarea înapoi? Noi am spus, și doamna Chehata, și fetele, studentele... No, zice, vă scriu. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ambasador în Rusia, Camil Demetrescu, fostu’ atașat în Italia, Costică Torosian, preasfințitul episcop Dragomir, 33 dă popi... În camera asta, tot ca să-și bată joc de ei, mâncarea se servea pe vizetă, pe o gaură făcută în ușă, și în gamelă. Și trebuia să te miști repede. Ori toți acolo erau foarte bătrâni, erau fosile, domnule... Aveau toți între 10 și 15 ani de pușcărie executați deja... Și... m-au numit pe mine șef de cameră ca să primesc repede gamelele... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în gamelă. Și trebuia să te miști repede. Ori toți acolo erau foarte bătrâni, erau fosile, domnule... Aveau toți între 10 și 15 ani de pușcărie executați deja... Și... m-au numit pe mine șef de cameră ca să primesc repede gamelele... Și-ntr-o duminică mă roagă preasfințitul Dragomir și cu preotul Luciu să le permit să facă o slujbă. Io nu prea știam cum merg lucrurile acolo: Faceți domnule! Păi ce, vă țân eu? Și a început un cor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
reținusă complet... Și într-o duminică, tot ăsta... Zăgan, ne scoate afar’. Nu ne-a lăsat să mâncăm înăuntru. Mămăliga-aia care era și cu zeamă de varză sau ce era... Și partea proastă era că tot nisipu’ venea în gamele... Și io atuncea n-am vrut să mănânc, și n-au vrut după mine toată brigada noastră, 50 de inși. Imediat a raportat în poartă, a venit comandantu’, care era căpitanu’ Bolbea Ion: Ce s-a-ntâmplat? Îi explic... Bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
extrem de Înverșunate, În toată Germania a fost o exaltare generală. Aci, o Înaintare de o sută de metrii era anunțată cu surle. Între Douaumont și Vaux, câmpul după 10 ani e plin Încă de sârmă ghimpată, de baionete frânte de gamele și centiroane, de măști individuale, de gropi imense de obuze. Nemții au cucerit fortul printr-un șiretlic, Îmbrăcând un batalion de-al lor În uniforme franceze. Iar francezii l-au cucerit prin bravura unui batalion de zuavi, sub comada contelui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță gamela. S. B.: Și dacă ești încheiat la copcă. M. M.: Eii, au fost și prostii! S. B.: Fiind unitate operativă, cred că am avut vreo patru alarme până la Revoluție, deci din ianuarie până în decembrie, cam la două luni și ceva
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Rotaru îl chema. Cam de pe 25 viața a intrat oarecum în normal. Și noi am început să ne mai organizăm. Am făcut curățenie între tancuri, am măturat zona, ne-am organizat, ne-am adus mâncare. Dă-i, servește-l cu gamela, aprovizionează cu apă, dă-le schimburi. Echipamentele erau rupte, salopetele murdare, iar noi puțeam. S. B.: De ce, totuși, s-a pornit atât de greu aprovizionarea? Spuneați că vreo două zile ați stat flămânzi. M. M.: Ce se întâmplă, era foarte
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
altora, încât ele deveneau un fel de folclor poetic. „Aveam hârtie de la cutiile de carton care fuseseră cu medicamente, le băgam la apă, le lăsam să se zvânte un pic și după aia scoteam foi din ele, le călcam cu gamela, cu cana de apă sau cu sticlă și se făceau bune de scris. Scriam cu hipermanganatul pe care mi-l da pentru ciupercă sau pentru infecții. Scriam și pe talpa bocancului. Aveam bocanci cu talpă de cauciuc, luam săpun, așa
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
împotriva lui Constantin Cehan - Racoviță care, dintr-un „aliat binevenit”, devine chiar în numărul 3 din Luptătorul purtător de „Aiurelile dementului C.C.R. - din viața unui calomniator condamnat” pentru ca, totuși, acesta, tot în Timpul avea „să exalte de bucurie, preaslăvind pe toate gamele personalitatea supraomenească a profesorului universitar -dl. Nicolae Iorga.” „Combativitatea” săptămânalului Luptătorul o citim nu numai în articole intitulate „Problema datoriilor agricole. Dezastrul agriculturii”, Situația disperată a agriculturii. Salvarea cămătarilor”, „Tragedia pensionarilor”, „Scandalul de la Casa de Economii”, dar mai ales în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
baie se făcea în grabă și sub loviturile gardienilor, în serii de câte treizeci de deținuți care primeau cel mult jumătate de oră pentru necesități și pentru a se spăla; cum mulți nu ajungeau la rând, își făceau nevoile în gamelele din care mâncau, întrucât în celulă era doar o tinetă de 20 de litri pentru urină 3. Pe 22 iunie, Dumitrescu, ajutat de câțiva gardieni, a efectuat o percheziție la camera 1-corecție, găsind niște mărțișoare făcute de Onișor, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un scurt discurs în care a condamnat crimele antilegionare și acțiunile lui Carol al II-lea, Țurcanu l-a acuzat de ipocrizie, afirmând că din cauza lui stau în închisoare; astfel, s-a năpustit asupra lui, l-a lovit cu o gamelă în cap, iar ceilalți suceveni l-au bătut până la leșin. Cei din grupul lui Pătrășcanu au reacționat declanșând o bătaie generală, astfel încât Țurcanu a chemat gardienii în ajutor. Probabil că mișcarea aceasta avea și rolul de a demonstra opozanților că
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de gură, ba uneori să și guițe ca porcii. Scoaterea „la program” (adică la toaletă) se făcea în grabă maximă o dată pe zi, iar cine nu apuca să își satisfacă necesitățile firești era nevoit să folosească mai târziu, în celulă, gamelele din care mânca, fără să aibă dreptul de a le arunca ori de a le spăla, astfel că unii deținuți își îngurgitau fecalele de bunăvoie, pentru a putea primi mâncare. Regimul necesităților nu era perfect unitar, în unele camere existând
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de vorbă numai cu tov. sublocotenent - (arătându-l pe dl. slt. Sucegan)”1. Primele încercări de torturare a deținuților au fost oprite de gestul lui Petre Năstase, care a simulat nebunia pentru a scăpa de bătăi. Acesta a aruncat cu gamela cu mâncare în milițianul Mihai Lazăr, iar Sucegan a luat imediat măsuri de izolare a celor veniți din Pitești. Până la 1 august au fost sistate vizitele între deținuți, cu excepția celor din „comitet”, care au continuat să dea informații, după cum îi
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sfârșitul lui decembrie 1949, au fost aduși în celulă Ion Grigoraș și Ion Lunguleac (ultimul acceptase acțiunea încă de la Suceava, dar Bordeianu i-a găsit drept scuză „boala lui Basedow”, din cauza căreia credea că ar fi făcut orice pentru o gamelă de arpacaș). Luna următoare, Lunguleac avea să fie scos din celulă de mai multe ori, probabil pentru a da informații cu privire la discuțiile din celulă, iar colegii l-au izolat total din această cauză, inclusiv Mihai Iosub, care îi fusese prieten
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care a găsit puterea să protesteze: „Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu îmi mai spuneți așa”. Bătăușii s-au oprit brusc, l-au pus să care tineta, să șteargă cu limba stropii de mâncare din jurul gamelei și au continuat să-l jignească cu aceiași termeni, crezând că îl rănesc mai tare așa, dar nu l-au mai bătut 2. A participat la mizanscenele cu caracter blasfemic din timpul Paștelui din anul 1951, când a fost pus
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cameră mai erau Nicolae Chivulescu, Florică Dumitrescu și Vasile Pătrașcu. Dacă Hoinic nu dă detalii despre ceea ce e urmat, Ioan Muntean l-a văzut ținut zile și nopți de-a rândul în picioare. I s-au dat să bea două gamele a câte trei litri de apă, după care i s-a interzis să urineze. A fost unul dintre cei mai torturați deținuți și a fost plimbat prin mai multe camere ca să se compromită și să slăbească rezistența altora, întrucât se
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
revenit abia pe 15 august 1951 din starea de leșin și înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul său: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, fiind sleiți de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos; li s-a servit saramură în loc de apă; ținuți dezbrăcați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de bâtă să
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bâtele până la leșin, iar când și-a revenit, întins pe rogojină, a avut timp să îl audă pe Dâmbu tânguindu-se, lovindu-l cu cotul și murind. Într-o zi, Popescu i-a turnat o batistă plină cu sare în gamela cu mâncare și i-a dat să bea apă sărată. Pangrate pretinde că a raportat timp de zece zile la începutul și sfârșitul programului că este torturat, dar nu s-a luat nici o măsură. Limba îi era atât de umflată
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și îl udau cu apă ca să își revină. După ce i-au zdrobit spatele și tălpile timp de zece zile, a fost așezat în stive de câte trei deținuți așezați unul peste altul, până la zece rânduri. Mâncarea era servită în aceeași gamelă în care erau puși să-și facă necesitățile, de obicei în patru labe, ca porcii, ori li se turna direct pe gâtul plin de răni din cauza arsurilor. Timaru a fost spânzurat de picioare, cu capul în jos, și bătut la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de pneumonie, întrucât a fost pus să stea într-un picior cu mâinile în sus, iar după un timp i s-au pus în spate haine și pături. După ce a început să transpire abundent, l-au obligat să bea două gamele cu apă rece. A avut și o tentativă eșuată de sinucidere, înghițind var cloros, după care presiunea exercitată asupra sa a fost slăbită. Prăbușit sufletește, a încercat încă o dată să se omoare, dorind să sară în golul dintre scări, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
baie era făcută în grabă și sub loviturile gardienilor, fiecare deținut având mai puțin de un minut pentru a-și satisface necesitățile firești și a se spăla. Cum mulți nu ajungeau la rând, erau constrânși să își facă nevoile în gamelele din care mâncau, întrucât în celulă exista doar o tinetă de 20 de litri pentru urină 1. De asemenea, erau supuși unei înfometări severe, încât ajunseseră niște schelete cu reale probleme de deplasare, mulți cântărind, la momentul începerii brutalităților, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile2. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte și să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat. După trei zile au apărut și acele 3. Nici la Gherla nu au încetat torturile și umilirile
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte și să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat. După trei zile au apărut și acele 3. Nici la Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos, li s-a dat saramură în loc de apă, iar apoi excremente; ținuți dezbracați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]