370 matches
-
la o exprimare mult mai ușoară a formulelor trigonometrice; sau ne ajută să rezolvăm orice ecuație algebrică de tipul a0 + a1z +a2z2 +...anzn = 0. Acceptarea definitivă a acestor numere în matematică s-a produs odată cu apariția reprezentării geometrice dată de către Gauss în 1831. Morala acestui exemplu este că introducerea numerelor complexe în matematică s-a făcut pe baza unor considerații metodologice ce țin de practica matematică. Ce am aflat până acum este că, dacă ținem cont de istoria matematicii, aflăm că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
personală, escamotează orice retorică plasând-o sub statistică. La capătul unei asceze morale și lingvistice ușor neliniștitoare, "onusienii" reușesc să ocolească până și în conversațiile lor private calificativele, chiar și calificările, în beneficiul procentajului, al mediei și al curbei lui Gauss. Îi mai poți recunoaște și după uniforma lor, cămașă imaculată și cravată, precum și după culoarea albă a vehiculelor lor senioriale, cu roți înalte, puternice și arogante purtând fanionul albastru și sigla UN pe portiere, fie ele pick-upuri Toyota sau Humwess
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun folosit, cei despre care Platon sugera să fie aruncați, încă de la naștere, în prăpastie) sunt două fațete, în oglindă, ale normalului, însă în ciuda drepturilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să se bucure de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie în câmpul educației, indiferent dacă aceștia provin, așa cum am subliniat mai sus, din școala de masă ori specială. Deși autorul citat se referea la dotații din partea „superioară” a curbei gauss iene, considerăm că afirmația se potrivește perfect și în cazul copiilor creativi cu diverse dizabilități. Creativitatea este considerată în mod implicit, nu fără argumente, apanajul doar al dotării supramedii. Ce se înțelege, totuși, prin dotarea supramedie? Privind definirea supradotării, nici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prezentă referința se face nu la „supradotați”, ci la „dizabili”, tocmai datorită credinței noastre în faptul că și supradotații sunt un tip de dizabili, fie și numai datorită situării lor într una dintre extremele curbei „normale” de distribuție a lui Gauss. Chiar dacă, aparent, simțul comun ne îndeamnă să relaționăm creativitatea de intelect și nu de conceptul de „dizabilitate”, nu putem să nu gândim că tocmai raportul aptitudine/talent/geniu - coeficient de inteligență a condus la studierea, în principal, a creativității bazate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
grafice care permit prezentarea sintetică a rezultatelor de ansamblu ale investigației. Cele mai importante curbe statistice utilizate în statistica aplicată în cercetarea educației sînt: curbele de mărime, curbele de distribuție și curbele de corelație, precum și două curbe „ideale”, curba lui Gauss și curba în formă de J. a. Curbele de mărime sînt reprezentări ce exprimă fluctuațiile progresive sau regresive ale unei anumite variabile în funcție de diverși parametri, cel mai adesea, în funcție de dimensiunea temporală. Ele sînt utilizate nu doar pentru ilustrarea unor fenomene
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ce rezultă din comparația măsurilor a două variabile - cu alte cuvinte, a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui număr infinit de factori egali și independenți. Majoritatea diferențelor individuale de natură
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
măsurilor a două variabile - cu alte cuvinte, a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui număr infinit de factori egali și independenți. Majoritatea diferențelor individuale de natură biologică și psihică, precum și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
reper excelent pentru compararea curbelor efective obținute în populații reale, statistic limitate, pentru c. această comparație pune în lumină nivelul de apropiere/îndepărtare al populației reale de cea ideală, teoretic infinită. În desenul următor este prezentată distribuția pe o curbă Gauss a coeficientului de inteligență într-o populație teoretic infinită, practic suficient de mare. Este vizibilă gruparea populației în jurul valorilor medii și simetria curbei către cele două extreme. e. Curba în formă de J sau curba învățării depline este o altă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
rezultate școlare ar trebui obținute la sfîrșitul aplicării unei strategii a învățării depline. Așa cum arată și denumirea ei, notele ar trebui s. crească numeric semnificativ începînd cu cele mici către cele mari. Fiind o curbă ideală, ca și curba lui Gauss, ea este folosită ca reper comparativ, însă nu pentru dimensiuni biologice sau psihice, ci pentru rezultatele școlare obținute de populațiile școlare reale în situații reale de învățare. 4.2. Căile interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
însușire), ea trebuie să fie măsurată prin teste cuantificabile pe o populație suficient de mare, așa-numitul „eșantion reprezentativ” alcătuit după norme statistice riguroase. Apoi se vede unde se plasează răspunsul persoanei la teste pe curba distribuției normale a lui Gauss. Cu cât răspunsul persoanei X se situează la dreapta mediei aritmetice spre valorile mari, cu atât ea poate fi socotită mai bună. Frecvența cea mai mare este corespunzătoare normalității, nivelul obișnuit al însușirii testate. Deci în psihologie totul se evaluează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
normalității, adică frecvenței celei mai mari a valorilor răspunsurilor la teste. Dacă testul relevă performanțe mai ridicate, vârsta mintală se situează mai sus, deci IQ ia valori mai ridicate. Distribuția procentuală a coeficienților de inteligență în cadrul populației urmează curba lui Gauss (denumită „curba clopoțelului”) prezentată în figura 29: Pe această curbă s-au delimitat câteva zone: * inteligență normală, ce corespunde unui IQ cuprins între 85 și 115. Trebuie știut că în această categorie se include majoritatea populației (mai exact 68,26
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu va lupta pentru recunoaștere, ci pentru realizarea unui cămin sau pentru asigurarea existenței. Anexa 9 Clasele de creativitate Distribuția potențialului creativ în cadrul populației este dată de o distribuție normală, reprezentată în figura 31. Suprafața descrisă de curbă - „clopotul lui Gauss” - și abscisă este egală cu unitatea. Nivelul de creativitate este împărțit în 9 clase, purtând numerele de la 1 la 9. În figura 31, „baza clopotului” a fost împărțită în 9 segmente, corespunzătoare celor 9 clase de creativitate. Fiecărei clase îi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de creativitate este împărțit în 9 clase, purtând numerele de la 1 la 9. În figura 31, „baza clopotului” a fost împărțită în 9 segmente, corespunzătoare celor 9 clase de creativitate. Fiecărei clase îi corespunde o arie diferită sub curba lui Gauss, corespunzător ponderii clasei în totalul populației statistice. Clasa de mijloc - 5 - semnifică creativitate normală, cuprinzând circa 32,6% din totalul populației. Clasa 6 semnifică creativitate normal-bună, ce cuprinde circa 25,2% din totalul populației. Clasa 7 semnifică creativitate bună, corespunzând
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
distribuția după coeficientul de inteligență (vezi Anexa 5) și după clasele de creativitate. Aceste diferențe constau în: * Coeficientul de inteligență normal este prezent la 68,26% din populație, pe când creativitatea normală la 32,6%. Explicație: în cazul IQ clopotul lui Gauss a fost „divizat” în 6 zone de lățimi egale cu 15 puncte și în 2 zone extreme cu lățimi egale cu 55 puncte; inteligența normală corespunde celor două zone mediane (vezi figura 30, din Anexa 5). În cazul claselor de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în 6 zone de lățimi egale cu 15 puncte și în 2 zone extreme cu lățimi egale cu 55 puncte; inteligența normală corespunde celor două zone mediane (vezi figura 30, din Anexa 5). În cazul claselor de creativitate clopotul lui Gauss a fost „divizat” în 9 zone de lățimi strict egale, iar creativitatea normală corespunde unei singure zone, cea centrală. * Există clasele simetrice 4 și 6 (creativitate normal-slabă și normalbună), ce cuprind fiecare 25,2% din populație, iar împreună cu creativitatea normală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
9 zone de lățimi strict egale, iar creativitatea normală corespunde unei singure zone, cea centrală. * Există clasele simetrice 4 și 6 (creativitate normal-slabă și normalbună), ce cuprind fiecare 25,2% din populație, iar împreună cu creativitatea normală totalizează 83 %. * „Clopotul” lui Gauss pentru IQ este mai „ascuțit” decât cel pentru creativitate. Din acest motiv clasele superioare ale IQ au ponderi statistice mai mici decât în cazul creativității. Aceasta derivă din diferența dintre testele specifice. Testele de creativitate au o marjă mai largă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
crescut ponderile creativității slabe și au scăzut cele ale creativității bune; * nu a fost decelat nici un caz de creativitate excepțională, justificat atât prin scăderea ponderilor spre creativitatea înaltă, dar și numărul de cazuri testate relativ mic (de 240); * curba lui Gauss (figurată cu linie continuă) se comprimă spre stânga, față de curba normală (marcată cu linie întreruptă); este ca și cum ar dispare o clasă întreagă de creativitate din zona creativității înalte. În perioada anilor 2009 2011, am administrat bateria de teste la finalul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
categoriile de lucrări necesare pentru obținerea rezultatelor așteptate. În acest sens, documentația include următoarele elemente și precizări: a) planul de încadrare în zonă; ... b) precizarea limitelor zonei (cursuri de apă, căi de comunicație, limite administrative etc. sau trapeze în nomenclatură Gauss, sau coordonate geografice extreme); ... c) specificarea cât mai completă a datelor ce vor fi incluse în lucrare, a modului în care acestea vor fi stocate, organizate și reprezentate, a preciziei (calității) lor, a gradului de detaliere; a formatului în care
REGULAMENT din 29 martie 2010 de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, al geodeziei, al topografiei, al fotogrammetriei şi al cartografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221503_a_222832]
-
Proprietăți ale determinanților. Determinantul produsului a două matrice. Matrice inversabilă, inversa unei matrice. Rangul unei matrice cu elemente într-un corp comutativ. Matricea asociată unei aplicații liniare. Sisteme de ecuații liniare. Teorema lui Cramer. Teorema Kronecker-Capelli. Sisteme omogene. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare. Date statistice. Reprezentarea grafică a datelor statistice. Eșantionare. Frecvență. Medii. Dispersie. Graf, graf arbore. Distanță, drumuri, lungimea unui drum. Geometrie și trigonometrie Poziții relative ale punctelor, dreptelor și planelor. Segment, triunghi, semidreaptă, semiplan
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Proprietăți ale determinanților. Determinantul produsului a două matrice. Matrice inversabilă, inversa unei matrice. Rangul unei matrice cu elemente într-un corp comutativ. Matricea asociată unei aplicații liniare. Sisteme de ecuații liniare. Teorema lui Cramer. Teorema Kronecker-Capelli. Sisteme omogene. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare. Date statistice. Reprezentarea grafică a datelor statistice. Eșantionare. Frecvență. Medii. Dispersie. Graf, graf arbore. Distanță, drumuri, lungimea unui drum. Geometrie și trigonometrie Poziții relative ale punctelor, dreptelor și planelor. Segment, triunghi, semidreaptă, semiplan
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
acestei curbe valorile maselor moleculare reale, este necesară etalonarea coloanei prin trecerea unui polimer cu masa moleculară cunoscută și, în cazul ideal, cu o structură cât mai apropiată, de exemplu diferiți polistireni standard. În general, se va obține o curbă Gauss; uneori, aceasta poate prezenta o asimetrie, pe partea maselor moleculare mici; axa verticală indicând cantitatea, în greutate, a speciilor de diferite mase moleculare eluate, în timp ce pe axa orizontală figurează logaritmul masei moleculare. 1.5. Criterii calitative Reproductibilitatea (deviația-standard relativă) a
jrc3693as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88853_a_89640]
-
acestei curbe valorile maselor moleculare reale, este necesară etalonarea coloanei prin trecerea unui polimer cu masa moleculară cunoscută și, în cazul ideal, cu o structură cât mai apropiată, de exemplu diferiți polistireni standard. În general, se va obține o curbă Gauss; uneori, aceasta poate prezenta o asimetrie, pe partea maselor moleculare mici; axa verticală indică cantitatea, în greutate, a speciilor de diferite mase moleculare eluate, iar pe axa orizontală, figurează logaritmul masei moleculare. Conținutul în polimeri cu masa moleculară mică se
jrc3693as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88853_a_89640]
-
sistematice fiind eliminate. Dacă procesul este instabil, se impune aducerea sa în stare de control. "Verificarea normalității repartiției" prin aplicarea testelor de normalitate. In mod obișnuit, caracteristicile de calitate măsurabile se repartizează statistic după "legea normală de repartiție" (legea lui Gauss). "Calcularea coeficienților sau indicilor" care indică precizia procesului. Unul dintre indicii utilizați pentru aprecierea capabilității proceselor tehnologice este "indicele (indicatorul) de capabilitate" al procesului C, determinat cu relația: C = (TS - TI)/6s în care TS și TI reprezintă limitele superioară
Calitate () [Corola-website/Science/298716_a_300045]
-
o gaură neagră încărcată electric respinge alte sarcini de acelși sens la fel ca oricare alt obiect. În mod similar, masa totală din interiorul unei sfere ce conține o gaură neagră poate fi aflată folosind corespondentele gravitaționale ale legii lui Gauss, la distanțe mari de gaura neagră. De asemenea momentul cinetic poate fi măsurat de la distanță. Cea mai simplă gaură neagră are masă, dar nu are moment cinetic. Aceste găuri negre sunt adesea denumite găuri negre Schwarzschild, după fizicianul german Karl
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]