491 matches
-
și curând-curând va pune piciorul pe pământ argentinian. O duce greu la început, fiind ba văcsuitor de ghete, ba hamal, șofer ori vânzător de ziare. O logică secretă pare să îi dirijeze destinul, T.-R. luând contact acum cu mediul gazetăresc. Din 1914 el va plasa în foile din partea locului articole despre țara îndepărtată de la poalele Carpaților. Va reveni în România în două rânduri, fiind recrutat și încorporat într-un regiment de infanterie. În toamna lui 1919, pe mare, purcede iarăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
de vedere pe subiecte dezbătute în epocă, de pildă despre „noua spiritualitate”, sau replici în controverse iscate între redacții (Petru Comarnescu, Un caz anormal, C. Noica, Când ai vedenii). Sectorul artistic - teatru, plastică, muzică, film - este acoperit după o structură gazetărească identică: rubrici consacrate sau texte în afara rubricilor. La „Cronica teatrală”, destul de întâmplătoare ca periodicitate, se remarcă aceeași atitudine critică de ansamblu, ce dă și vivacitate materialelor, care examinează în special repertoriul Teatrului Național. „Cronica plastică” (inițial „Plastica”) nu are un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
veselului său carnaval, ascunzându-și spaima de kitsch-ul interior, care-l pândește ca "operator" de limbaje publice, sub o mască neserioasă din hârtie de ziar". Capitolul IV și ultimul al cărții, "Mitologia Moftului Modern", oferă o incursiune în istoria gazetărească a Revoluției de la 1848, aptă să argumenteze că mitul revoluției a fost în primul rând o "invenție a presei", Poporul suveran devenind un tic verbal al demagogiei iresponsabile, dar cel mai adesea profitabile. Caragiale și-a găsit deja personajele "coapte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
enumerări dese și epitete multe, într-o descriere plăcută și galopantă, grație unei tehnici a suspansului care sporește tensiunea. Să recunoaștem, suspansul în filozofie e o însușire rarisimă la autorii breslei, iar Onfray o stăpînește. Mai mult, autorul are ușurință gazetărească, O contraistorie a filosofieilui atrăgînd prin ritmul trepidant al episoadelor. Autorul e un cîrtitor superior de vînă pamfletară, a cărui îndrăzneală stă cu precădere în ton. Un spadasin al cuvintelor pe care îl citești cu curiozitate, ca pe un stilist
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
geografică: claustrat decenii la rând la Târgu-Jiu („Amarul Târg", cum îl numește cu cochetă tristețe), oraș a cărui platitudine culturală ar fi putut să-i fie fatală, criticul a reacționat pe măsură: s-a revoltat sub forma unei prodigioase activități gazetărești, de unde și prezența cvasi-ubicuitară în revistele din țară. Și astfel, arătând o râvnă literară de cruciat umanist, venerabilul critic continuă să sperie prin cantitate și să intimideze prin ritm: un viețaș trăgând la galerele prozodice ale mai tuturor genurilor, de la
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
de moarte, cu strivirea sub vremi, cu pierderea demnității, cu exilul, singurătatea, bătrânețea și atîtea altele. Cum tot numărul e de citit și de citat (cu excepția colajului de "mărturisiri" La persoana întîi al Stelei Giurgeanu care prea sună a făcătură gazetărească), vă semnalăm, pe lîngă prozele memorialistice excepționale ale lui Ion Vianu și Gabrielei Melinescu, pe lîngă eseul lui B. Elvin, Despre tată și fiu și portretul lui Mihai Botez, așa cum l-a cunoscut N. Manolescu, alte cîteva contribuții românești originale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7329_a_8654]
-
și venirea lui Panait Istrati în fruntea sindicatului muncitorilor din portul Brăila. Fiindcă Istrati nu a lucrat niciodată în port și nici nu a fost vreodată hamal, cum s-a pretins uneori, el a devenit militant sindical pentru că avea talent gazetăresc. Pe Gheorghiu, dulgher ploieștean autodidact, îl cunoscuse cu prilejul redactării unui manifest și au rămas apropiați. Cînd, din cauza bolii, Ștefan Gheorghiu a fost nevoit să-și caute un succesor, l-a ales și l-a propus pe Istrati. Care și-
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
pe care dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
cea mai atrăgătoare din volum, pentru simplul motiv că e în întregime sapiențială. Adică e scrisă din interior, nu din cărți. Din viață, nu de la amvon. Tocmai de aceea Marius Vasileanu nu amestecă galimatia stearpă a teologiei în substanța textelor gazetărești. Și tocmai de aceea are o directețe proaspătă și verosimilă, lăsînd impresia că se inspiră numai din ceea ce a trăit. Scrisul lui e plauzibil și credibil, reușind să facă ceea ce nici preoții și nici teologii nu prea fac: să vorbească
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
indigna de greșelile de grafie apărute în citarea cuvintelor străine (nume proprii sau comune) în jurnalistică actuala. Dacă din punct de vedere strict tehnic condițiile de înregistrare și de trimitere rapidă a datelor au progresat, ideea de efemeritate a comunicării gazetărești a rămas totuși destul de puternică pentru a justifica diversele neglijente. Dacă cineva cunoaște dinainte anumite nume de persoane sau de localități străine, sau dacă are ideea să verifice pedant exactitatea reproducerii lor, riscă să descopere varii stîlciri, ciudate și chiar
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
țării, fiind eliberat în decembrie 1945. În 1948 va fi arestat a doua oară și supus regimului de exterminare de la Sighet, unde va muri pe 31 decembrie 1950. Deși mort, în 1951 i se va întocmi dosar penal pentru activitatea gazetărească din perioada interbelică și va fi condamnat în 1952 la 15 ani de temniță grea și 10 ani de degradare civică. Manoilescu scrie așadar o carte pornită dintr-o experiență proprie, nu din lectura cărților de specialitate. Mai mult, tomul
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
cît de înlesnită e azi, datorită computerului și aparatelor digitale, meseria de fotoreporter, pe atît de rar mai găsim în presă reportaje adevărate, ilustrate cu imagini care să surprindă sinecdotic realitățile românești.? Scriitorii nu mai sînt atrași de acest gen gazetăresc ce presupune deplasări incomode, dacă nu temerare, iar fotografia artistică e destinată acum simezelor și albumelor de autor, presa de tiraj neputînd oferi condiții tipografice acceptabile. Cu notabile excepții, creatorul s-a despărțit de (foto)reporter. Ziariști făcuți peste noapte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
fibră dramatică menită a ridica temperatura discuției, cum e oțios a-i aștepta tresăriri patetice. Autorul e mustuos, rece și plin de vervă cabotină, fără agresivități de limbă și, în genere, fără atacuri la persoană, cu un scris de factură gazetărească, care te desfată pe moment, pentru a-l uita foarte repede. Alte apariții recente Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, 294 pag. Bernard Lategan, Teologie, hermeneutică și transformare socială. Cazul Africii de Sud, introducere de Dirk
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
de interes al opiniei publice care ar fi trebuit dedicat exclusiv specialiștilor în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție vezi p. 12). În felul acesta, cred autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la nivelul societății, în detrimentul specialiștilor în științe politice, ale căror opinii rămîn neauzite. Dincolo de faptul că subiectele, sesizate de cei doi autori încă din 2002 (anul apariției cărții) ca fiind „șabloane gazetărești”, reprezintă principalele probleme ale României, așa cum reiese din declarațiile repetate ale ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București (întărite, ulterior și de ambasadorul Marii Britanii) și cum confirmă cel mai recent raport al Emmei Nicholson, este de discutat natura relației dintre presă și electorat
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
putere miraculoasă, care vine din adîncul secolelor. Toate marile figuri spirituale ale umanității au spus nu Cezarului. Prometeu domnește asupra tragediei și asupra memoriei noastre pentru că a spus nu zeilor. Sclavul spune întotdeauna da"... Dar cele mai pline de nerv gazetăresc intervenții credem că poartă semnătura lui Tudor Teodorescu-Braniște. Răspunzînd pseudoargumentelor montate de anticriziști, într-un stil percutant ce nu exclude o cuceritoare bonomie, marele ziarist le pulverizează cu ușurință: "Voi reține, deci, argumentele. Primul: Nu există o criză a libertății
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
superioară poeziei sale". Marea noutate a volumului este strângerea între copertele sale a textelor politice, propriu-zise, adevărata proza cu personaje ale unui anume timp, al său, care este și al istoriei anilor, mai ales a anilor de restrângere a activității gazetărești, din timpul războiului, pentru 1917 sumarul necuprinzând decât trei titluri, dar mai ales avalanșă de belșug epic, liric și usturător critic al povestitorului de istorie care se vădește a fi în publicistica să Ion Vinea în perspectiva dinamică a anului
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Arta din ultimele două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict teoretic, din exterior, după cum nu sunt nici lipsite de o perspectivă culturală și istorică mai largă, aceea pe care activitatea gazetărească a lui Mihai Sârbulescu o acoperă și o susține cu multă dezinvoltură. într-un asemenea cadru, al relației colegiale și al parteneriatului profesional, discuțiile se desfășoară egal, fără crispare, dar și fără acele divagații, absolut inevitabile atunci cînd comunicarea dintre
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
bine. Și nici dacă, precum se cere, chelnerii, eventual cu barbeți, apar mai distinși decât cei de pe la mese. Ceea ce mă intrigă este împrejurarea foarte specială a ultimelor săptămâni, de-a lungul cărora o seamă de personalități ale scrisului literar sau gazetăresc au recunoscut a fi fost, într-o epocă a vieții lor, informatori ai Securității. Pe zi ce trece numărul lor sporește, ei devin o categorie specială cu tot mai mulți eminenți aparținători. Afli că X., vajnic adversar al comunismului în
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
mult mai multă lume. Ne aflăm în fața unui clasic caz de intoxicare a opiniei publice prin presă. Autorul emisiunii de la Deutsche Welle, pe care am evitat să-l menționez pînă acum, dl Petre Iancu, nu se face vinovat de nepricepere gazetăreasca, ci de manipulare conștientă a informației. Formulă prin care a introdus în discuție pasajul inexistent în Neue Zürcher Zeitung a fost: "N.Z.Z. observa în context - pe drept cuvînt". Comentînd-o, dl Hurezeanu admite că autorul ei "a omis să
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
Patericului, prin pericopa implicită pe care o conține. Morala care răzbate din ea echivalează cu o pledoarie pentru privilegiul încetinelii, pentru arta de a zăbovi într-o lume stăpînită de morbul vitezei. Dar ce dăunează volumului sunt tresăririle de argou gazetăresc, care pe cît de firești par în chenarul unui ziar de informație, pe atît de neplăcute cad la lectură în coperțile unei cărți de antropologie creștină, al cărei sunet trebuie să se ridice la rangul mesajului. Iată un exemplu: „Preoții
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
observator acut, din a cărui umoare lipsesc însă indulgențele politicoase. Condeiul său nu e clement, ci bătăios, autorul avînd aerul unui cîrtitor de factură superioară, la care imboldul arțăgos de a-și judeca semenii culminează în forma polemică a expresiei gazetărești. De aceea, în ciuda elogiului pe care îl aduce omului surîzător, autorul și-a scris cartea fără să surîdă. „A devenit o constantă în antropologia religiei observația că omul care depășește pe verticala spiritului gradul obișnuit de înțelegere și de comuniune
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
lingvistic ar fi trebuit să conducă la adăugarea particularităților de uz care se pot dovedi utile cel puțin la alcătuirea unor dicționare bilingve. Apariția în emisiuni de televiziune poate fi descrisă și cu ajutorul unei sintagme clișeizate, cam uzate, de sursă gazetărească: pe micul ecran. Mai familiară e formula (echivalentă semantic) pe post, care apare în construcție cu diferite verbe: "ieșirea "pe post", sub reflectoare ("Luceafărul" = L 14, 2000, 2); "ne anunțase pe post"; "intră pe post la începutul lui '95" ("Evenimentul
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
promovaseră, punând acum accentul pe latura ludică a operei prozastice, nu pe cea așazis „realist-critică”. Ediției lui Preda îi datorăm reevaluarea unor schițe ca Două loturi, Situațiunea sau Atmosferă încărcată, ca și o primă sugestie cu privire la referentul livresc - mai exact, gazetăresc - al prozei (prin apelul la un text până atunci ignorat de exegeți: Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Se poate afirma că interesul scriitorilor postmoderni, optzeciști și nouăzeciști deopotrivă, pentru modelul Caragiale se datorează, într-o măsură însemnată, relecturii pe care
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
bine primită: neînțeleasă, a fost considerată ermetică, așa că eu va trebui, deși n-aș vrea s-o fac, să cobor ștacheta și să scriu o carte populară. Nu-mi convine ! De la fraza exigentă va trebui să ajung la niște artificii gazetărești. - Nu spun, de multe ori, cărțile aparent ermetice, mai limpede ceea ce trebuie spus și înțeles, decât cele așa-zis populare ? - Nu prea cred, pentru că ne lovim, din păcate, de o realitate destul de greu de suportat: inapetența aproape generalizată față de lectura
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]