687 matches
-
am mai discutat cu domn’ profesor, un pic mai mult. I-am destăinuit că mă atrage jurnalistica. A tușit, dregându-și glasul (tic de-al său, prezent și când nu trebuia) și mi-a spus: „Dragă, să nu naufragiezi în gazetărie!”... Nu l-am ascultat. Erau și alți magnifici dascăli, pe care-i iubeam. Iar de-nvățat pentru examene, învățam după cursurile aproape stenografiate ale unora dintre colegele mele - nu duceam lipsă de o anume simpatie a câtorva dintre ele. Mă
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
aprilie 1918 și apoi demobilizat. Își reia activitatea publicistică, lucrează cu sârg la „Jocul ielelor” și în 1919 își ia licența cu magna cum laude. În 1919 este profesor suplinitor la un liceu din Timișoara, tot acum se lansează în gazetăria politică, colaborând la diferite reviste. Eșecul politic e urmat de înlăturarea din învățământ și de reîntoarcerea la București. Aici se apropie de marii scriitori ai epocii Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, George Călinescu, Al. Rosetti. Ca un blestem, acum se accentuează
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
treia sau de nicio mână, au făcut pactul cu javrele !?! Pentru un ciolan real, care să le dea posibilitatea să-și pună pe hârtie inspirația. Diurnă sau nocturnă. Stelian Tănase afirmă că majoritatea scriitorilor români sunt nevoiți să trăiască din gazetărie și profesorat. Alții pe la Bibliotecă. Pe o carte, autorul român obține, în medie, 300-500 de dolari. Cunoscutul prozator Nicolae Breban ia cca 8.000 de lei pe un roman la care muncește ani de zile. Și atunci cum să nu
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
această publicație. De remarcat faptul, sesizat și de Nicolae Manolescu, că pe când majoritatea criticilor literari din istoria noastră provin din “transumanța “ dinspre domeniul profesiunii de dascăl spre cronica de carte și critica literară, la Alex Ștefănescu fenomenul acesta vine dinspre gazetărie. Debutul editorial l-a avut în 1977, cu volumul de critic literară ” Preludiu “, apărut la editura Cartea Românească. Acest volum anunța apariția unui critic exigent pe firmamentul literaturii române. La numai trei ani de la acest debut îi apare la aceeași
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
implementată de un regim criminal.Cu toate aceste neajunsuri Istoria este o bornă ce marchează harta literaturii române. Despre criticul acesta, Nicolea Manolescu scria:” Alex Ștefănescu este un critic foarte talentat, care și-a făcut mâna, cum se spune, în gazetăria literară( și nu numai literară).“ În cărțile acestui critic literar de prima mână se îmbină într-o sinteză, mai rar întâlnită, cercetarea fenomenului cultural, din unghiul manifestării lui originale, cu speculația filologică a fondului spiritual.Avem în cărțile lui atât
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
a primit din partea UZPR (prin Miron Manega) un fel de reafiliere la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, recent reorganizată sub conducerea lui Doru Dinu Glăvan. Spun „un fel de reafiliere” pentru că puternicul, dreptul, verticalul jurnalist Lazăr Lădariu, care este în gazetărie de 53 de ani, n-a părăsit nicio clipă „baricada adevărului, pentru neam și țară”!. Tot domnul Lazăr Lădariu, sensibilul poet, a binemeritat și „Medalia Literară” înmânată de dl Al Florin Țene. În cazul doamnei Mariana Cristescu „s-au forțat
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
discurs narativ oarecum ieșit din canoanele conformismului fad și monoton. Anca Goja, cu prea îndelung exercițiu al jurnalismului cultural, reductibil adesea la formatul concis și lapidar al unei știri , știe că riscă să contamineze textul literar de platitudinea descriptivă a gazetăriei de conjunctură. Tocmai de aceea a ales ca autor de proză explorarea și evocarea episoadelor de viață, prin coborârea în abisul halucinației, coșmarurilor, delirului . Anca Goja încearcă să evadeze din platitudinea cotidiană prin recursul la patologia personajelor sale, forțând imaginarul
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
această publicație. De remarcat faptul, sesizat și de Nicolae Manolescu, că pe când majoritatea criticilor literari din istoria noastră provin din “transumanța “ dinspre domeniul profesiunii de dascăl spre cronica de carte și critica literară, la Alex Ștefănescu fenomenul acesta vine dinspre gazetărie. Debutul editorial l-a avut în 1977, cu volumul de critic literară ” Preludiu “, apărut la editura Cartea Românească. Acest volum anunța apariția unui critic exigent pe firmamentul literaturii române. La numai trei ani de la acest debut îi apare la aceeași
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
implementată de un regim criminal.Cu toate aceste neajunsuri Istoria este o bornă ce marchează harta literaturii române. Despre criticul acesta, Nicolea Manolescu scria:” Alex Ștefănescu este un critic foarte talentat, care și-a făcut mâna, cum se spune, în gazetăria literară( și nu numai literară).“ În cărțile acestui critic literar de prima mână se îmbină într-o sinteză, mai rar întâlnită, cercetarea fenomenului cultural, din unghiul manifestării lui originale, cu speculația filologică a fondului spiritual.Avem în cărțile lui atât
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
cuiva, dându-și seama în același timp de limitele respective. Foarte mulți rămân la stadiul acesta toată viața și fac, într-adevăr, o onestă operă de informare în legătură cu ceea ce apare nou în literatură, plasându-se la granița dintre aceasta și gazetărie. Dacă, în acest demers, respectivul autor ajunge a avea o viziune asupra unei direcții mai generale din care provine sau spre care se dezvoltă un fenomen literar, atunci, ridicându-ne cu o treaptă mai sus în angajamentul față de creația literară
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
pe care o produci - fie ea și marfă spirituală, este faliment curat. Pentru că nu poți substitui profesionala cercetare ce trebuie să stea la baza unei aprecieri critice, cu îndemânarea gazetărească de a scrie articole. Înseamnă că te excluzi și din gazetărie și din literatură producând un hibrid care trădează ambele profesii. Cei care își permit să o facă (și n-aș insista dacă nu ar fi foarte mulți asemenea veleitari astăzi) procedează de fapt la abandonarea scopului publicistic și trecerea în
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
a-și fi credincios sieși, gândirii și speranțelor sale. A lăsat fizic, dar a luat cu sine, în inima și conștiința sa, prietenii adevărate, amintiri și vise. În Israel, unde se stabilește definitiv, în inima Tel Aviv-ului, pornește tot de la gazetărie. Începuse a scrie un fel de „Dicționar” cu privire la scriitorii evrei din România și din Israel, și de oriunde ar fi ei, dar vorbitori ai limbii în care ne-am născut. E vorba de o reacție unicat și substanțială, inteligentă și
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
de el în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze, caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și cunstruiește. Face gazetărie „la cataramă”! Acum, în zilele astea, ca și ieri, ca și alatăieri, ca și în urmă cu un an, cu doi sau cu douăzeci și doi, ori douăzeci și patru, el face nu un reportaj sau două. Nu face, să zicem, un
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
Octavian Curpaș (Arizona) în dialog cu Lucreția Berzintu (Israel) - iunie 2009 Dacă ar fi să poată da timpul înapoi, Lucretia Berzintu ar alege să își facă din jurnalism o profesie. A practicat toată viața gazetăria că pe încă o pasiune, alături de fotografie și călătorii. Nu ii displace nimic în ziaristica și dacă ar fi să spună ce o atrage cel mai mult, ar fi interviurile. Poartă întotdeauna cu ea aparatul de fotografiat și reportofonul... Pentru că
CA SĂ NU-I SCAPE SUBIECTUL, O JURNALISTĂ ROMÂNCĂ DIN ISRAEL NU SE DESPARTE NICIODATĂ DE REPORTOFON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355908_a_357237]
-
după ce mă jucasem de-a asistentul de regie al lui Dinu Cocea la serialul ''Haiducii'' pe platourile de la Buftea. Așa am ajuns, grație ochiului de specialist al lui Stelian Savin, cel mai tânăr jurnalist din țară, undeva la porțile Deltei. Gazetăria întotdeauna a fost o meserie grea. Te lupți cu ceva care nu există. E doar bine ca oamenii să înțeleagă în ce lume trăim. Mai ales că în 50 de ani de dictatură, ideea spiritului civic a fost distrusă. Oamenii
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]
-
pe un loc. S-a întâmplat că am biruit și nu era acolo oricine: profesorul Stoleru, Florin Mihăilescu, Dumitru Petrescu, care a murit, și mulți alții. Era o competiție riguroasă. Aș zice că am avut noroc, fiindcă am intrat în gazetăria de vârf, la “Contemporanul”, care, atunci era gazeta numărul unu a României. Sigur, nu punem la socoteală “Scânteia”, care era numărul unu prin forța partidului, dar, valoric vorbind, “Contemporanul” era aproape o școală. Și dincolo, la Institut, unde am stat
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
alta și nu mă prea acomodam. În ciuda aparențelor, mă acomodez greu în adâncime. Și-atunci, am făcut simultan istorie literară, teorie literară, am inventat chiar și un sistem de clasificare a artelor, pe care l-am publicat într-un volum. Gazetărie foarte intensă și multă. Am rămas și marcat de această gazetărie, dar am cunoscut foarte mulți oameni datorită lui Ivașcu și Călinescu. Adică, aproape oriunde mă duceam, o făceam în numele lor. În 1968, Ivașcu a vrut să mă oprească, deoarece
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
în adâncime. Și-atunci, am făcut simultan istorie literară, teorie literară, am inventat chiar și un sistem de clasificare a artelor, pe care l-am publicat într-un volum. Gazetărie foarte intensă și multă. Am rămas și marcat de această gazetărie, dar am cunoscut foarte mulți oameni datorită lui Ivașcu și Călinescu. Adică, aproape oriunde mă duceam, o făceam în numele lor. În 1968, Ivașcu a vrut să mă oprească, deoarece, la un moment dat, se desființaseră jumătățile de normă, spunându-mi
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității”. Inspirat din principala exegeză caragialiană a lui Șerban Cioculescu, subcapitolul Gazetăria versus politichia reține principalele ziare și reviste la care a colaborat sau pe care le-a condus Caragiale, unde, în primul rând, neaderând la unul sau la altul dintre partidele care se succedau la putere, el încerca, în conformitate cu propria afirmație
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
erau intens supravegheați, hărțuiți și amenințați de Securitate. După 1990 am început să public și în România. Am fost acceptat și m-am bucurat, vroiam să fiu și eu de folos, aveam un deceniu de experiență de societate liberă și gazetărie voluntară. Nu aveam niciun fel de interese personale în România post-decembristă, îmi câștigam o bună existență ca medic în Canada. Urmărind atent cum se desfășoară situația socială și politică am devenit un critic al regimurilor Iliescu, Constantinescu, Băsescu, ceea ce a
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
lume. Am avut dreptate... Curând, fiecare din ei a reușit într-un domeniu, Roni Căciularu, despre care mă voi referi în continuare, afirmându-se ca un jurnalist îndrăzneț și un neîntrecut condei al reportajului literar. Acesta este, probabil, genul de gazetărie cel mai dificil, dar și cel mai interesant, în care s-au distins scriitori ca Filip Brunea Fox, Egon Erwin Kisch sau Geo Bogza. Roni Caciularu a publicat în presa din România, din Israel și din lume, multe reportaje interesante
RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ŞI PARFUM DE PORTOCALĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354101_a_355430]
-
transparentă, formă a cunoașterii ce garantează dreptul la libertatea cuvântului și dreptul de a obține libertatea necesară pentru a exista într-o societate civilizată. Astfel, realizându-se prin diverse forme ale mass mediei (presa scrisă, presa online, audiovizuală etc.) importanța gazetăriei/jurnalisticii în viața omului este inegalabilă, deoarece este concepută pentru a susține o cauză nobilă, o cauză socială și anume: de a onora societatea prin respectarea normelor juridice ce reglementează raporturile de drept civil, întemeiate pe adevăr și dreptate; de
IMPORTANȚA JURNALISTULUI ȘI A JURNALISTICII ÎN SOCIETATE de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347125_a_348454]
-
nu poate fi bănuit de vreo simpatie față de directorul Cuvântului (13). Nae Ionescu a fost, neîndoielnic, alaturi de Ion Eliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu și Nicolae Iorga unul dintre cei mai mari ziariști români și un dascăl de gazetărie mereu actual. El aplica în gazetărie o metodă filosofică de explorare și înțelegere a realului și a unei metode de expunere care sintetizează. Școala pe care Nae Ionescu a creat-o în ziaristica românească nu este mai puțin strălucită decât
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
simpatie față de directorul Cuvântului (13). Nae Ionescu a fost, neîndoielnic, alaturi de Ion Eliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu și Nicolae Iorga unul dintre cei mai mari ziariști români și un dascăl de gazetărie mereu actual. El aplica în gazetărie o metodă filosofică de explorare și înțelegere a realului și a unei metode de expunere care sintetizează. Școala pe care Nae Ionescu a creat-o în ziaristica românească nu este mai puțin strălucită decât posteritatea lui filosofică. Publicistica lui Mircea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
folosesc date reale (de pe unde mă pricep să le adun) le pompez viață, suflet, lumină, admirație și dragoste... Sunt în inima eroului meu. Mă zbat o dată cu el pentru apariția a încă unui număr de revistă. Sunt acolo. Respir cultură. Respir gazetărie de clasă. Mă simt mare, deștept, impietuos. Mă simt Mirodan... Sunt alături și în sinea lui. Mi-e permis? Nu mă interesează! Important este să-l prezint așa cum îl cred eu, așa cum îl știu eu. Reiau, pentru o oarecare edificare
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]