2,189 matches
-
pe când scutură, mătură, face de mâncare la toată lumea, vorbăreață cu vecinele la câte o cafeluță, când nu se duce cu Sița la Union, la panaramele lui Ionescu și căreia, de atunci, Academia și celelalte instituții îi zic Madam Limba română... Gazetarul român mai de soi, de pe timpuri, când voia să se lepede de câte o înșiruire plictisitoare de,... pardon, cioflingari, zicea nu ecțetera, - zicea ca strămoșii noștri, oratorii romani,...ejusdem farinae. Chestia cu făina, de care pomeneam adineauri. în legătură cu coca jurnaliștilor
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
amintesc doar doi, câte unul de-un secol, au fost mari scriitori ca G. Călinescu și I. L. Caragiale... Să-l lăsăm pe Călinescu la o parte, cu genialitatea lui specială. Să-l luăm pe Caragiale, mai popular. Foarte puțini tineri gazetari de astăzi par să fi citit operele clasicului. Cel mult, cunoscute sunt piesele, vizionate la teatru ori cinematograf, îndeobște, unele schițe jucate la T.V. de niște comici uitați de timp, scăpați parcă de la azil, - de obicei momentele în care se
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
politice nu poate intra. Aici Cristian Tudor Popescu păcătuiește cam așa cum o fac știrile nesfîrșite care vorbesc cu obstinație despre violatori și ucigași. Nu că toate astea n-ar exista, nu că politicianul român n-ar fi așa cum le zice gazetarul, dar tot politicianul român? E drept, Cristian Tudor Popescu știe să fie și nuanțat, știe și să laude atunci cînd dă bine să n-o faci, dar tocmai atitudinile sale pozitive n-au prea trecut testul selecției în volum. Imaginea
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
Noica, a-ți da cu părerea despre cum e de fapt poporul român e o datorie de onoare și un exercițiu curat filosofic. Nu pot decît să sper ca publicul care gustă asemenea generalizări metaforice să fie în scădere. 5. Gazetarul (a se vedea sonoritatea voit umilă) e un adevărat, un erou, singurul erou. ("Un ziar adevărat, un ziarist adevărat trebuie să-și asume în astfel de momente singura opțiune cu adevărat patriotică, adevărul. Chiar dacă în primele momente de fierbințeală riscă
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
e un adevărat, un erou, singurul erou. ("Un ziar adevărat, un ziarist adevărat trebuie să-și asume în astfel de momente singura opțiune cu adevărat patriotică, adevărul. Chiar dacă în primele momente de fierbințeală riscă să fie luat cu pietre"; "Orice gazetar de treabă din țara asta l-ar fi dat afară din birou după cinci minute de gargară, în schimb, doi șefi de stat și un ministru de Externe s-au bătut pe burtă cu excelența sa Costea..."; "Gazetarul trebuie însă să
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
cu pietre"; "Orice gazetar de treabă din țara asta l-ar fi dat afară din birou după cinci minute de gargară, în schimb, doi șefi de stat și un ministru de Externe s-au bătut pe burtă cu excelența sa Costea..."; "Gazetarul trebuie însă să rămînă lucid în mijlocul sărbătorii, cu ochii pe zbîrciturile din imaginea victoriei - astea sînt datoria și soarta omului cu pix.") Aceasta poate să fie imaginea lui Cristian Tudor Popescu și nu sînt motive să ne îndoim că așa
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
imaginea victoriei - astea sînt datoria și soarta omului cu pix.") Aceasta poate să fie imaginea lui Cristian Tudor Popescu și nu sînt motive să ne îndoim că așa stau lucrurile și că aceasta este arta sa jurnalistică sinceră, cît despre gazetarul român... generalizările sînt periculoase, dacă nu ridicole. 6. Pudibonderia e o valoare certă, pornografia e bună doar pentru eventuale figuri din stil. Homosexualii stau în rînd cu necrofilii, iar Biserica ortodoxă care se oripilează la gîndul pederaștilor lăsați liberi pe
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
și oricine vă mai enervează vreodată cu aere de cultură înaltă) sînt prost-crescuți (dau în Milică cel căzut definitiv), infantili și, păcatul de moarte, stipendiați din afară. Și totuși, dacă stai bine și te uiți dincolo de ingredientele succesului său de gazetar popular, Cristian Tudor Popescu este el însuși un intelighent. Părea că se simte bine în compania unor Andrei Pleșu, Ileana Mălăncioiu, Dan C. Mihăilescu la lansarea volumului de față, iar Adevărul a reluat in extenso cele spuse cu acest prilej
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
Pagină realizată de M. cernicova Prima reuniune națională a gazetarilor studioși, la Timișoara La aniversare se adună peste 60 de jurnaliști care își datorează cariera „Forumului studențesc“ De unde au „răsărit” atâția gazetari după 1989, când se știa că unica școală de presă era sub egida propagandei partidului unic? Din jurnalismul
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
Pagină realizată de M. cernicova Prima reuniune națională a gazetarilor studioși, la Timișoara La aniversare se adună peste 60 de jurnaliști care își datorează cariera „Forumului studențesc“ De unde au „răsărit” atâția gazetari după 1989, când se știa că unica școală de presă era sub egida propagandei partidului unic? Din jurnalismul studențesc, oază de libertate și exercițiu de comunicare. Timișoara s-a mândrit cu deschiderea de drum în domeniu, în 1968, cu „Scalpelul
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
mai importante evenimente ale vremii, mai ales la cele culturale. Cercul de jurnalistică de la Casa Studenților, subredacția revistei naționale „Viața studențească” și „Forumul studențesc”, alături de studioul de radio pentru tineri au fost școala care a dat un număr impresionant de gazetari presei timișorene și naționale. De pildă, numai în redacția „Agenda” se regăsesc semnături ale ex-forumiștilor Lucian Vasile Szabo, Silviu Genescu, Dușan Baiski. Din presa națională, cei mai cunoscuți sunt, probabil, Cristi Tabără și Dan Rațiu. Aproape toate redacțiile timișorene (de la
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
marchează două goluri la debut. „Vremea-Sport“ de a doua zi opinează însă: „Dobay, deși a muncit mult, enorm de mult, este surclasat. Nu are intuiție. E prea încet. E greoi. Trebuie deci înlocuit“. Lăsând la o parte proasta inspirație a gazetarului, trebuie spus că viteza excepțională, alergarea în veritabil galop - de unde și porecla „Calul“ - completată în mod fericit de driblinguri, finețe și variațiuni tactice, toate acestea au fost obținute în urma unei trude fantastice, a „unei ambiții uriașe de a trece prin
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
trecătorilor, toate astea acționând ca un bici asupra lui Marinetti, care se înviorează, ochii îi lucesc, zâmbetul nu-i părăsește chipul”, - astea, precizează corespondentul, fiind aflate chiar de la protagonistul reportajului sau doar deduse, prin analogie, din ce și câte știa gazetarul despre preferințele tehniciste ale italianului, care mai vizitase și circul din orașul cu Kremlin (Petersburgul neavând așa ceva, Kremlin...), considerând spectacolele de aici cele mai interesante din toate genurile și modalitățile de distracție, prezicând că ele ar fi primă treaptă a
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
și echilibratul C.A. Rosetti devine, în astfel de momente de neseriozitate, Berlicocoo (după numele unui circar italian). Epuizat ca scriitor, Heliade Rădulescu își ocupă timpul cu așa-numite oracole versificate (pp. 84 - 86). Un factotum al condeiului e scandalosul gazetar N.T. Orășanu. Lui și fantezistelor lui liste de bucate le sunt atribuiți câțiva termeni intrați în limbajul curent potatoric (de exemplu: baterie). Față de aceste manifestări (și față de altele, de o spontaneitate care le face uneori ridicole de-a dreptul), glumele
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
execuția migăloasă a unei concepții. La autorii melodici din contră, asociațiile apar pe parcurs, deznodămîntul scrierii neputînd fi anticipat, de unde și situația neplăcută de a se apuca de scris fără să știe prea bine ce au de spus. E caracteristica gazetarilor la care stăruința de a lega cuvinte umple pînă la urmă pagina, atîta doar că schema preliminară e absentă. În schimb, gazetăria lui Vulcănescu e un exemplu de ghidare a ideii după un unghi anticipator. Unghiul ridică tema și o
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
accept dilema ca fiind viabilă. La urma-urmei, povestirea rămâne în limitele biografismului, cu atât mai mult, cu cât autorul lasă a i se vedea vinovăția, ale cărei consecințe abia la despărțirea nevestei nu i se mai par tulburi. Totuși, stilul gazetarului este peremptoriu! Întreg volumul are în atenție „lucruri domestice”, exis tente în viața fiecăruia dintre noi: șosete, ghete, curea, geacă, mănuși, cămașă, căciulă. Desigur că mai sunt și altele, fie în garderobă, fie în altă parte a camerei, dar aces
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
emi grație”. Gândea că în America va fi privit cu alți ochi și după ce își va cumpăra mașina. N-a fost să fie așa! De la speranță sau iluzie, direct în lumea capitalistă, în Forest Hills. * Întrebare firească: în ce măsură experiența de gazetar, propria-ți viață, merită să fie transpuse în literatură, dincolo de furcile caudine ale structurilor consacrate? Răspunsul niciodată nu va fi categoric, dar posibil, da. Cu o condiție - textul obținut să juiseze în cadre aristotelice, vizibile, bănuite măcar sau conturate în
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
oamenii de litere români aflați în libertate. În Revista Scriitorilor Români, numărul 6 pe 1967, este publicat un articol: Nae Ionescu inexistentul. Având ca punct de plecare volumul II din Dicționarul Enciclopedic Român, apărut la București în 1964, profesorul și gazetarul român din exil Mircea Popescu își exprimă indignarea față de lipsa, printre cei 18 Ionești prezentați în volum, a celui care a fost Nae Ionescu, lipsă prezentată ca o politică a guvernului român de rescriere a istoriei recente. Aceeași observație o
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
baza unei experiențe aplicate, diferențiat savantului Nicolae Iorga (5 iunie 1871 accentuate sau îndelungate de viață. 28 nov. 1940), au darul de a accentua profunzimile gândirii Deși impulsul fiecăreia în parte rămâne apanajul istoricului fără pereche, a scriitorului total, a gazetarului și exclusiv al gândirii, momentul formulării, ca și locul în care militantului român pentru edificarea europeană a Țării se rostește, pentru o utilitate imediată sau de durată, diferă noastre. vizibil. Există astfel o istoricitate a fiecărui termen, ba chiar Un
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
Ion Cristoiu se întoarce la Evenimentul zilei, la aproape 20 de ani de la lansarea celebrei „Buline roșii”, pe post de editorialist. Cunoscutul gazetar va reveni în paginile Evenimentului zilei în următoarea perioadă pe post de editorialist, cu timpul, implicarea sa în politica editorială a ziarului creat de el, acum două decenii, va spori, scrie evz.ro. Întoarcerea lui Ion Cristoiu în redacția EVZ
Ion Cristoiu revine la Evenimentul zilei () [Corola-journal/Journalistic/23756_a_25081]
-
Chintuan, unul din pivoții echipei, să rămână să ne spună câteva vorbe. Celelalte fete au trecut pe lângă noi, salutându-ne „din mers”... Am parcurs apoi iar o distanta serioasă până la sala de gimnastică. Partener de drum, Marian Ursescu, un alt gazetar de care mă leagă amintiri frumoase. În sala ne întâlnim cu colegii săi de la Gazeta Sporturilor, Luminița Paul, Cătălin Tolontan și Criști Preda, dar și cu Alină Alexoi(TVR) și Sandu Enciu(ProSport). Stăm grupați și așteptăm că gimnaștii noștri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92549_a_93841]
-
ăsta. Nu uita că sunt un biet om, nu un sfânt...” Dar este, oare, moartea o izbăvire? Ori un eșec... mai dureros decât singurătatea alergătorului de cursă lungă, sau decât scurta, trecătoarea glorie a erolui purtat pe scut? „Fostul mare gazetar nu-și dorea o «revenire». Nu de aceea părăsise el «lume reală», nu de aceea fusese împins, obligat să o părăsească, pentru a se întoarce la ea ca și cum nu s-ar fi întâmp lat nimic. Prefera o nouă identitate, dar
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
perioada interbelică, presa literară de după cel de-Al Doilea Război Mondial. O concluzie, totuși, se impune: legătura permanentă a ziaristicii cu literatura, faptul că toți marii noștri scriitori, începând cu M. Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici, au fost și mari gazetari. În toate perioadele de dezvoltare a culturii și literaturii române, se poate constata participarea directă a scriitorilor la viața presei, ceea ce a marcat schimbări profunde care s-au produs în definirea specificității fenomenului literar al epocii, ca și în definirea
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
”Destine contemporane. Generalul Mircea Chelaru”, volumul îngrijit și coordonat de Mariana Cristescu, reprezintă o culegere de articole atent selectate de ochiul și spiritul critic al distinsei doamne a literelor mureșene. Articolele cuprinse în volum aparțin unor gazetari de o factură aparte - Ion Petrescu, Corneliu Vlad sau Mariana Cristescu -, oameni profund legați de realitățile spațiului căruia îi aparțin prin naștere și simțire și care, prin curajul civic, calitatea și claritatea ideilor exprimate, dar și prin inteligența și profunzimea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92705_a_93997]
-
supraviețuire crispată, sacadată, dar totodată nevoia acută a societății argeșene de comunicare, de informare, de educare, de dezbatere publică a chestiunilor ridicate de comunitate. De semnalat și ostilitatea autorităților față de presă, de unde și nevoia de cenzură. Este citat cazul unui gazetar străin, Annibale Capello, căruia i s-a tăiat mâna, i s-a smuls limba și apoi a fost spânzurat, agățându-i-se de gât o inscripție prin care era numit mincinos și calomniator. Astăzi, slavă Domnului, cu cenzura am cam
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]