2,190 matches
-
accept dilema ca fiind viabilă. La urma-urmei, povestirea rămâne în limitele biografismului, cu atât mai mult, cu cât autorul lasă a i se vedea vinovăția, ale cărei consecințe abia la despărțirea nevestei nu i se mai par tulburi. Totuși, stilul gazetarului este peremptoriu! Întreg volumul are în atenție „lucruri domestice”, exis tente în viața fiecăruia dintre noi: șosete, ghete, curea, geacă, mănuși, cămașă, căciulă. Desigur că mai sunt și altele, fie în garderobă, fie în altă parte a camerei, dar aces
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
emi grație”. Gândea că în America va fi privit cu alți ochi și după ce își va cumpăra mașina. N-a fost să fie așa! De la speranță sau iluzie, direct în lumea capitalistă, în Forest Hills. * Întrebare firească: în ce măsură experiența de gazetar, propria-ți viață, merită să fie transpuse în literatură, dincolo de furcile caudine ale structurilor consacrate? Răspunsul niciodată nu va fi categoric, dar posibil, da. Cu o condiție - textul obținut să juiseze în cadre aristotelice, vizibile, bănuite măcar sau conturate în
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
(n. 24 noiembrie 1889 comuna Cupca, județul Storojineț - d. 23 ianuarie 1939, Cernăuți) a fost un avocat, gazetar și publicist român din Bucovina. s-a născut la 24 noiembrie 1889 în familia lui Gheorghe și a Samfirei Plăvan, o famile de țărani înstăriți din Ducatul Bucovinei. A urmat școala primară în satul natal și cursul secundar la Liceul
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]
-
Ștefan cel Mare. S-a stins din viață la 23 ianuarie 1939, fiind înmormântat în cimitirul din Cernăuți în 25 ianuarie, cu onoruri militare date de un pluton al Regimentulului 4 pionieri. A lucrat 13 ani, între anii 1923-1936, ca gazetar (și redactor șef) la ziarul "Glasul Bucovinei" ) și "Voluntarul bucovinean". Începând cu anul 1928 a devenit membru al Baroului avocaților din Bucovina. În perioada interbelică a mai fost avocat la Casa de Asigurări Sociale Cernăuți și la sucursala Băncii Naționale
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]
-
fost oaspeți ai tatălui (Davidel Țâțos), profesorul germanist Virgil Tempeanu, actrița și profesoara Conservatorului din Iași Agatha Bârsescu, pictorul Aurel Băeșu, sculptorul Ion Irimescu, actorul Gheorghe Cazaban. Deasemenea, i-a fost prieten și, deseori, oaspete în casa sa, scriitorul și gazetarul Ion Dragoslav, care scotea un ziar la Fălticeni, dar ținea să-l vândă și în București. În fotografia alăturată, pictorul fălticenean Teodor Țâțos, în fața muzeului din Fălticeni, îndrumător voluntar al unei clase de elevi, sub egida Casei de Cultură. "Voluntar
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
Tudor Șoimaru (n. 29 decembrie 1898, București - d. 18 septembrie 1967, București), pseudonimul literar al lui Gheorghe Drăgușanu, a fost un prozator, dramaturg, traducător și gazetar român. După absolvirea liceului din Pitești, începe studii universitare în Franța, fără a le finaliza. Debutează ca ziarist în 1918 în publicația „Cronica” din Iași. Ulterior a fost redactor la „Universul”, „Dreptatea” (1937), „Adevărul”, „România Literară” (1938), a publicat articole
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]
-
Lazăr din București. A ieșit la pensie la 1 septembrie 1992. este prezent în dicționarele și istoriile literare editate sub egida Academiei Române, sau în lucrările coordonate de Ion Rotaru, Hristu Cândroveanu, de pildă lucrarea „Seniorii literaturii noastre”, datorată scriitorului și gazetarului Florentin Popescu. Personalitatea scriitorului G. Șovu este reflectată in cele mai importante enciclopedii de profil, cum ar fi: „Who’s who în România” (ediția princeps, București, 2002), „Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
Costache Negri’’ Galați - membru fondator al Clubului Român al Presei de Turism, prim vicepreședinte - președinte al Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni din județul Galați, vicepreședinte al Departamentului Moldova - președinte de onoare al Fundației Protecției Sociale-Filiala jud.Cluj - singurul gazetar din țară recompensat cu un Premiu pentru Jurnalism în 2007 de Asociația Română pentru Patrimoniu, condusă de Artur Silvestri - vicepreședinte al Colegiului de Redacție ’’Convergențe Spirituale Iași-Chișinău. De la frați la frați’’, scos de Liga Culturală Română, Departamentul Moldova și Centrul
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
titlul de Campioană a Presei românești de Provincie la Premiile Online Radar de Media, iar el a ocupat locul 8 în categoria Jurnalistul Anului în 2012 după Cristian Tudor Popescu, singurii reprezentanți ai presei print din țară în primii 10 gazetari din țară - declarat Reporter European 2012 de Parlamentul European și Comisia Europeană din România - prin săptămânalul său REALITATEA este deținătorul Premiului Bibliotecii ’’V.A.Urechia’’ pentru colaborarea permanentă și susținută în promovarea actului de cultură gălățean, 23 aprilie 2008 - a
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
abuzului lor. Tot în 1866, la Viena, a fost înființat - de către frații Mocioni - și pus de la început sub direcția lui Vincențiu Babeș, ziarul „Albina”. Ziarul a apărut timp de zece ani și a fost o școală de jurnalism pentru mulți gazetari români. În paginile ziarului au publicat Iulian Grozescu, Pavel Vasici-Ungureanu, Simeon Mangiuca, Mihai Eminescu, V. A. Urechia, Visarion Roman, Gruia Liuba Murgu și mulți alții. Vincențiu Babeș a fost mult timp editorul publicației, care avea ca scop declarat de a
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
scriitorul american Henry Miller au devenit unii dintre cei mai apropiați prieteni ai săi. A frecventat împreună cu ei cluburile de noapte, cafenelele și cabaretele din arondismentul 14 în cartierul Montparnasse. Admirator al creațiilor fotografului Eugène Atget, sub impulsul activității de gazetar și încurajat de prietenul său, fotograful, originar din Ungaria, André Kertész, aproximativ din anul 1929 Gyula Halász a început a fotografia imagini fermecate ale Parisului nocturn, vilele și parcurile, malurile Senei și ulicioarele fără vârstă din cartierele vechi, uneori pe
Brassaï () [Corola-website/Science/314592_a_315921]
-
acord cu autorul, fie în principii, fie în detalii. Gândirea este însă stârnită și obligată, nu o dată, la exigențe superioare de ordin logic, dar și informativ. Autorul este un filosof atipic, îndărătul căruia se simte temperamentul poetului, dar și al gazetarului militant(...) La o privire superficială, cartea pare născută dintr-o mare ură împotriva rasei evreiești; la o privire mai adâncă, se vede că ea s-a născut, de fapt, dintr-o mare îngrijorare: cea față de destructurarea tradiției legitimante a Europei
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
multiple posibilități. Pe lângă cunoștințele despre specificul și cerințele fiecărui gen în parte, ziaristul își formează și dezvoltă aptitudinile în vederea folosirii creatoare a cunoștințelor de specialitate. Numai în acest fel ziaristul va putea să redacteze operativ, inteligibil, convingător, variat. Astfel există gazetari care s-au specializat într-unul sau mai multe genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
1875, l-a avut profesor de limba germană pe Mihai Eminescu, și apoi la Colegiul Sainte-Barbe din Paris. A frecventat ulterior cursuri de artă dramatică la Paris și cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Bruxelles, activând în paralel ca gazetar și militant socialist. S-a căsătorit civil și religios la 27 februarie 1883 cu Cornelia Morțun, la Roman, iar în luna aprilie au plecat împreună la Bruxelles. S-a întors în România în anul 1884 fără a avea vreo diplomă
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
estimează 175 de milioane, și Ebrey afirmă o populație de, probabil, 200 de milioane. Cu toate acestea, o mare epidemie care a pătruns în China, prin nord-vest, în 1641 a devastat zonele dens populate de-a lungul Marelui Canal, un gazetar din nordul Zhejiangului remarcând că mai mult de jumătate din populație s-a îmbolnăvit în acel an și că 90 % din populația locală dintr-o zonă a murit până în 1642. FORTEAZACUPRINS
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
derulat foarte multe proiecte cu impact social și cultural, printre care “Chirilă în licee” - turneu de mentorship în liceele din București, “Cruciada Culturii”, “Premiile Ioan Chirilă” etc. Tudor Chirilă s-a născut în București pe 28 mai 1974. Este fiul gazetarului sportiv Ioan Chirilă și al actriței și regizoarei Iarina Demian. A absolvit clasa profesorului Florin Zamfirescu la Academia de Teatru și Film (UNATC),București, secția Actorie, în anul 1996. A debutat în 1994 cu un rol de figurație în “Nobody
Tudor Chirilă () [Corola-website/Science/313955_a_315284]
-
lui Tudor Chirilă și a Iarinei Demian, care și-au dorit ca în acest fel să țină vie memoria lui Ioan Chirilă. În cadrul proiectului, în fiecare an s-a desfășurat concursul “Talentul Anului” pentru amatori care își doreau să devină gazetari de sport. Recunoscute drept cele mai importante distincții ale jurnalismului sportiv românesc, Premiile “Ioan Chirilă” s-au acordat timp de 6 ediții, până în 2010, când proiectul a luat o pauză. Proiectul a fost un demers umanitar inițiat de Tudor Chirilă
Tudor Chirilă () [Corola-website/Science/313955_a_315284]
-
care, se pare că, fusese durată în timpul domniei lui Radu I (cca. 1377-cca. 1383), din care nu ar mai fi "rămas decât o cruce de piatră, marcând locul altarului" susține un profesor de lb. română, metamorfozat după decembrie 1989 în gazetar și apoi muzeograf la Muzeul de Biologie umană Ploiești . Numai că, iată, istoria crucii din curtea bisericii din Jercălăi (și ea monument memorial) este cu totul alta... Crucea este durată în granit (cu inscripție slavonă) și a fost realizată prin
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
norocu'! / Vanghelie (sentimental): Și mie ochișorii tăi verzi ca ou' de rață, Săftico bobocule. (în gând) Dar mai ales chioftelele și fleicuțele cu care mă îndopi, bucătăreasa sufletului meu!"" "Țivil-Cazon. Revistă glumeață săptămânală" a fost scoasă de un grup de gazetari mai puțin cunoscuți, începând din anul 1906. Tematica revistei a avut ca inspirație "Moftul român", ea criticând imbecilitatea unor militari. Coperțile revistei au fost realizate de Nicolae Petrescu-Găină, Nicolae Mantu și Iosif Iser cu ilustrații legate de viața militarilor români
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
august 1999) a fost un important dramaturg român contemporan. Opera dramatică Piesele sunt menționate în ordinea cronologică a premierelor absolute, ineditele, indiferent de data scrierii, fiind lăsate la urmă. UNEORI LILIACUL ÎNFLOREȘTE SPRE TOAMNĂ, Octombrie 3, 1976, Teatrul dramatic, Baia Mare "Gazetar, romancier, scenarist, a debutat în dramaturgie cu această piesă. În răstimpul scurs de la premieră, o altă piesă, al cărei coautor este, s-a reprezentat la Brașov: Nuntă cu dar, o farsă. Cea dintâi e o dramă. Este drama unui director
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
referă atât la îngâmfarea negustorilor parveniți de tipul lui jupân Dumitrache Titircă Inimă-Rea, chiristigiu și căpitan în garda civică, la rigiditatea reprezentanților forței publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, și la arivismul amploiaților de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la "„onoarea de familist“" a jupânului, compromisă, la lipsa de "„rezon”" a ipistatului prea încrezător și grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine la limbajul semicult al ziariștilor, adepți ai unor sloganuri sublime
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
campanii de presă la radio și mai ales în ziarele sibiene unde se prezenta într-o formă idilică traiul racovicenilor „înscriși” precum și nehotărârile și apoi hotărârile „particularilor” de a urma calea indicată de partid. Semnificativ în acest sens este articolul gazetarului I.Nistor, intitulat „Moș Gheorghe (Rășinariu) s-a înscris în colectivă” care, la vremea lui, a iscat multe discuții în sat. "Colectivul" era organizat în trei unități: o fermă hoticolă, o fermă zootehnică și o brigadă vegetală, aceasta din urmă
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Yakup Kardi Karaosmanoğlu (n. 7 martie 1889, Cairo - d. 13 decembrie 1974, Ankara) a fost un romancier turc, gazetar, poet și diplomat A venit pe lume în anul 1889, si este fiul lui Abdülkadir Bey, membru al unei familii renumite din Manisa și apropiat al lui Kavalalı Ibrahim Pasă alături de care se mută în Cairo, și al lui Ikbal
Yakup Kadri Karaosmanoglu () [Corola-website/Science/330930_a_332259]
-
oamenii de litere români aflați în libertate. În Revista Scriitorilor Români, numărul 6 pe 1967, este publicat un articol: Nae Ionescu inexistentul. Având ca punct de plecare volumul II din Dicționarul Enciclopedic Român, apărut la București în 1964, profesorul și gazetarul român din exil Mircea Popescu își exprimă indignarea față de lipsa, printre cei 18 Ionești prezentați în volum, a celui care a fost Nae Ionescu, lipsă prezentată ca o politică a guvernului român de rescriere a istoriei recente. Aceeași observație o
Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
jurnalist este o persoană implicată în activitatea literară sau publicistică din jurul unei apariții periodice (publicație sau, prin extensiune, transmisiune prin televiziune, radio, Internet ș.a.). ul, atunci când în discuție este o persoană afiliată unei publicații (ziar, revistă ș.a.), mai este numit gazetar sau ziarist. Pentru realizarea de materiale care presupun interacțiunea cu alte persoane (reportaje, interviuri), jurnalistul delegat se numește reporter. Uneori, asistenții tehnici (fotografi, operatori, microfoniști ș.a.) ai unui reporter sunt numiți tot jurnaliști. La origine, sensul cuvântului „jurnalist” avea același
Jurnalist () [Corola-website/Science/309809_a_311138]