576 matches
-
și sentimentele comunicate prin „vocea“ eului liric. „În textul poetic, lumile imaginare sunt create dintro perspectivă subiectivă (lirică) și sunt izolate, semnalizate, în parte, chiar construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a „obiectului“ liric. Viziunea poetică nu preexistă poeziei ca element gnoseologic, ci devine idee „poetizată“ („idee emoțională“, cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
126, și, de aceea, cînd întrebuințează termenul limbaj, accepțiunea obișnuită este aceea de "limbă". În tradiția concepției lui Humboldt (învățat aflat și el sub înrîurire hegeliană), Coșeriu subliniază în repetate rînduri caracterul nonstatic al limbii și manifestarea ei ca sistem generativ ce se realizează parțial în fiecare act lingvistic 127. Arătînd apoi că orice act lingvistic (= act de vorbire) este într-o anumită măsură un act creator, concepția sa se apropie de cea a lui Noam C h o m s
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca atare, ceea ce atrage atenția în primul rînd atunci cînd se fac referiri la limbă este faptul că ea se ceează mereu și, de aceea, aceste reguli ale creației se relevă ca ținînd de esența ei. Răspunsul dat de gramatica generativă la problema folosirii creatoare a limbii este că vorbitorii pot produce și înțelege noi enunțuri pentru că au însușită o gramatică, adică un dispozitiv care atribuie o reprezentare semantică și una fonetică oricărei propoziții dintr-o limbă dată, formulare ce nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
incorecte și de a produce fraze noi. Această interiorizare (internalizare) a normelor limbii este în relație cu intuiția subiectului vorbitor, dîndu-i posibilitatea de a emite judecăți asupra enunțuri-lor pe care le receptează. Conceptul de "competență" a apărut pe terenul gramaticii generative și corespunde, în parte, conceptului de "limbă" din lingvistica structurală. Noam C h o m s k y a lansat în 1965 (în lucrarea Aspects of the Theory of Syntax) conceptul de "competență" vizînd în special domeniul gramatical și, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acte de vorbire, texte etc.257 Competența se opune performaței, definită prin ansamblul restricțiilor care se exercită asupra competenței pentru a-i limita întrebuințarea și, ca atare, performanța fundamentează diversele utilizări ale limbii în actele de vorbire. Pe terenul gramaticii generative, s-a făcut distincția între o competență universală, formată din reguli înnăscute pe care se bazează gramaticile tuturor limbilor, și o competență particulară, formată din regulile specifice ale unei limbi, determinate de ambianța lingvistică. De exemplu, sintagmele nominale SN 1
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau emoțiile (frica, furia). Gîndirea dependentă de limbaj este constitutivă pentru faptele instituționale, realizabile numai cu ajutorul cuvintelor și al simbolurilor, prin care se constituie și funcționează instituțiile sociale, limba însăși fiind, de altfel, o astfel de instituție. Din perspectiva gramaticii generative, structura de adîncime a enunțurilor realizate prin limbă se identifică în mare parte cu actul de gîndire ce dă conținut structurii de suprafață (aceasta, de obicei, avînd concretizări în mai multe variante). Pe baza acestor considerente, Noam C h o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
bună practică, reflectând schimbarea de atitudine care a determinat trecerea de la maniera managerială de tip product-out (concentrare asupra produsului care rezultă din proiect) la cea de tip client-in (concentrare asupra satisfacerii cerințelor exprimate de client). Proiectarea proceselor tehnologice În concept generativ este o abordare relativ nouă, care a captat tot mai mult interesul specialiștilor, iar tehnologia informației o face din ce În ce mai accesibilă. Dezvoltarea tehnologiilor, În acest context, afectează Întregul sistem al unei Întreprinderi industriale. Zonele de investigare avute În vedere includ generarea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
instanța de validare fiind Rațiunea. Metafora ceasornicului Reducționismul preferat de iluminismul rațional a ridicat pe o altă treaptă preferința anticilor greci pentru dualitatea conceptualizării. Practic, modernitatea a însemnat o diversificare a dualității, a perspectivelor privind distincția primară între lucruri. Dualitatea generativă materie-spirit, care a reprezentat universul conceptualizării marilor gânditori ai Antichității, atât a celor raționali cât și a celor mistici, a ajuns prin iluminiști să explodeze în varii direcții și substanțializări. Ceea ce distinge cunoașterea iluministă este dualitatea conceptuală în scopul raționalizării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bază de ipostaze. După cum arată autorii articolului „Ipostaziere” (Hypostasierung) din Reallexicon für Antike und Christentum, ipostazele apar prin „zeificarea/personificarea unor concepte abstracte, prelucrarea unor părți sau puteri divine care devin entități active, sau postularea și sistematizarea unor entități abstracte, generative, care vor funcționa ca arkhai, constituenți sau factori de reglare pentru cosmosul nostru și ontologia sa”1. Acea parte a mitului gnostic pe care Hans Jonas a intitulat-o geneză transcendentală constă din multiplicarea ipostazelor sau eonilor, formînd așa-numita
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
platonician iudaic și ca transformări reciproce? Ar trebui să mergem mai departe pe direcțiile sistemului generat din această premisă pentru a putea stabili dacă o exegeză platoniciană a Genezei poate avea Într-adevăr o aparență gnostică. 14. Antiiudaism ori platonism generativ? Exegeza inversă a Bibliei poate fi foarte bine consecința unei reguli precedente, Însă devine imediat o regulă În sine, care generează numeroase transformări ale mitului biblic și ar putea să mai genereze multe altele, În cantitate nelimitată. Una din căile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
impresionanta mulțime de transformări produsă de gîndirea gnostică, atît de caracteristică pentru extraordinara libertate a acesteia din urmă. Este interesant de observat că un istoric și teoretician al literaturii ca Harold Bloom a Înțeles mai bine decît orice specialist procesul generativ al gnosticismului, atunci cînd a definit cu pătrundere gnosticismul drept o „teorie a interpretării greșite”, iar produsele acestuia drept „o Înțelegere greșită creatoare”227. Într-adevăr, gnosticismul este o hermeneutică platonică atît de circumspectă În privința tradiției, Încît se arată dispusă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mitului gnostic. Este, mai cu seamă, greu de Înțeles (În ciuda nenumăratelor dovezi de utilizare indiscriminată a cuvintelor Sophia și Logos pentru aceeași semnificație) de ce a devenit Sophia mama Demiurgului. Numai prin eliminarea acestui obstacol vom putea testa validitatea modelului nostru generativ, care Își propune o explicare a gnosticismului in toto, fără a recurge la derivări exotice de ordin istoric. În acest scop vom Întreprinde o lectură a Genezei pornind de la premisa că Dumnezeul Genezei este un Demiurg ce nu are cunoștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe seama Învățăturii vulgare dovedirea sau infirmarea ei. Gnoza de care putem lua cunoștință, chiar deformată grav de ereziologi vulgari sau, lucru poate și mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil să explicăm două teze
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ortodoxă, numai la lumea inferioară a Demiurgului, iar bogomilii și catharii supun la transformări formula ortodoxă. Vedem cum, dintr-un sîmbure, Gnoza se preface Într-un arbore care Începe să se ramifice; unele ramuri rămîn virtuale, altele cresc efectiv. Modelul generativ al sistemelor gnostice este de fapt un arbore, Arborele Gnozei. Din acest Arbore al Cunoașterii, În solidul lor respect față de tradiție, Învățații nu gustă decît arareori; dar după ce au făcut-o, se văd siliți să recunoască strînsa legătură dintre credințele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
is associated much more intimately with individual experience in the moment (...). Illustrative use of metaphor and figurative language may be considered a primitive form of transdisciplinarity. This should be considered distinct from that form of transdisciplinarity associated with use of generative root metaphors having fundamental cognitive implications. Finally, it is useful to hypothesize the existence of a fifth form that might in future combine the characteristics of the other forms in a more operationally fruitful way". Totuși, domeniul care "a lansat
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ciudată scufundare în mâlul frisoanelor, lăsându-se acoperită de ridurile unei maree albă. [...] (Paul Cornel Chitic) 1991 VINOVATUL Studioul de Creație Solaris Film Există în creația fiecărui regizor o operă care, ca o matcă vie, nutrește operele lui ulterioare. Filmul generativ al lui Alexa Visarion este, după părerea mea Vinovatul (așa cum este Reconstituirea la Lucian Pintilie sau Filip cel Bun la Dan Pița). Puțini sunt criticii care (precum Călin Căliman în Film sau Mircea Morariu în Teatru), atenți la evoluția unui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și sentimentele comunicate prin „vocea“ eului liric. „În textul poetic, lumile imaginare sunt create dintro perspectivă subiectivă (lirică) și sunt izolate, semnalizate, în parte, chiar construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a „obiectului“ liric. Viziunea poetică nu preexistă poeziei ca element gnoseologic, ci devine idee „poetizată“ („idee emoțională“, cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
maiorescianism și impresionism (Pași pe nisip și primele volume din Critice). Impresionismul era relativism estetic și "metodă critică" (E. Lovinescu), care constă în reducerea expresiei unei idei la elementul său esențial. Pe calea emoției estetice se poate ajunge la "principiile generative" ale operei literare. Fără a elimina fantezia și sugestia, E. Lovinescu intuiește întregul. Acesta respinge critica științifică și acordă criticii dimensiuni artistice "critica nu e o știință, ci o artă". Din această perspectivă a condiției criticii, se poate accepta colaborarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Panini prezintă cuvântul, sintagma și propoziția ca succesiune liniară de morfeme, a căror îmbinare e guvernată de reguli de alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost comparat cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
trebuiau să fie depășite și ele, iar reacția s-a produs, chiar în cadrul școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
depășite și ele, iar reacția s-a produs, chiar în cadrul școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o cunoaștere lingvistica implicită
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
descriptiv în măsura în care ea descrie corect competența lingvistică a vorbitorului nativ ideal; descrierile structurale atribuite frazelor de o asemenea gramatica, distincțiile stabilite de ea între f raze corecte și incorecte, trebuie să corespundă cu intuiția lingvistică a vorbitorului. În esență, gramatica generativă este concepută a fi un model al însușirii limbii. „În spiritul concepțiilor raționaliste, se admite că fiecare copil se naște cu o schema înnăscută, care devine treptat mai explicită și mai diferențiată, ceea ce înseamnă, în fapt, descoperirea de către el a
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
concepută a fi un model al însușirii limbii. „În spiritul concepțiilor raționaliste, se admite că fiecare copil se naște cu o schema înnăscută, care devine treptat mai explicită și mai diferențiată, ceea ce înseamnă, în fapt, descoperirea de către el a gramaticii generative a limbii sale”65. Deci, gramatica generativă este concepută ca ipoteză despre natura și funcționarea proceselor mentale care condiționează capacitățile înnăscute ale limbajului și despre procesul însușirii limbii. În vederea realizării acestui scop, gramatica (teoria limbii) urmează să construiască: a) un
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
limbii. „În spiritul concepțiilor raționaliste, se admite că fiecare copil se naște cu o schema înnăscută, care devine treptat mai explicită și mai diferențiată, ceea ce înseamnă, în fapt, descoperirea de către el a gramaticii generative a limbii sale”65. Deci, gramatica generativă este concepută ca ipoteză despre natura și funcționarea proceselor mentale care condiționează capacitățile înnăscute ale limbajului și despre procesul însușirii limbii. În vederea realizării acestui scop, gramatica (teoria limbii) urmează să construiască: a) un model al competenței vorbitorilor, adică o gramatică
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de creativitate, deosebindu-se astfel atât de gramatica structurală a descriptiviștilor bazată pe o viziune statică și construită pe termeni definiți distribuționalcât și pe gramatica tradițională -care dă indicații ce nu pot fi însă aplicate mecanic. Dintre tipurile de gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]