540 matches
-
între aptitudini pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei viguroase tendințe de autodepășire” (1978). Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
apare în "al doilea ciob" și mai departe: vigilența adevărată vizează textul virtual, cel previzibil pe baza antecedentelor scriptorului avut în vedere, trebuie să avem grijă ca samovarul ce duce la fierberea eseului să nu ajungă locomotivă de discurs (de)generativ de opinii contrariante. 2. Scoaterea tânărului Pițu din pelerina lui Zacharias Lichter (precum întreaga literatură rusă din Mantaua lui Gogol) este un alt artificiu, cu potențial subversiv transparent pentru specialiștii în curățarea mâinilor. Anarhismul lui ulterior (revendicat adesea în textele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la început cu două cioburi de memorie să mergem dincolo de heteronomia de suprafață (prea ușor de confundat aici cu anomia) și de heteroidiomatizarea vizibilă pentru a ajunge la rădăcini. Iar acolo unde geneza nu ne spune mare lucru, mecanismele (de)generative ale spunerii ne-ar putea duce pe un drum al înțelegerii (departe de acceptarea tacită). Dar pentru aceasta, ar trebui să vedem mai clar ce înseamnă "neaflarea" în genere, ca temei al culturii. Montajul de mai jos, în care am
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Persoană fizică sau juridică) care este proprietarul unui bun mobil sau imobil, al unui contract, al unei tutele etc. ♦ pl. -ori, oare. /aparține + -ător. 17 Poate să pară oximoronică alăturarea dar ne-am inspirat din lingvistică, mai precis din gramatica generativă. 18 Vom introduce sub acest indicativ referințele la Documentele antume ale "Grupului de la Iași", ediția a treia, Editura Opera Magna, 2012. 19 Pentru orice amator de diferențieri de gen, s-ar putea sublinia o componentă virilă în tipul de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ale literaturii moderne din Lumea Nouă. Ordonate cronologic, cele treisprezece portrete sugerează procesualitatea fenomenului literar american din epoca modernă, pe care G. a înfățișat-o și în Dicționar cronologic. Literatura americană (1977). Vrând să deslușească trasee, orientări și să puncteze generativ momentele cheie, specialistul semnalează o mulțime de date, deliberat nu toate importante, referitoare la opere, scriitori și curente, de istorie și de sociologie a literaturii, pe care le completează cu informații despre celelalte arte și discipline pozitive, pentru a închega
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Cosmologia secolului XX. Studiu epistemologic și istoric al teoriilor cosmologice contemporane, (traducător neprecizat), București: Editura Științifică și Enciclopedică (Cosmologie du XX-e siècle, Paris: Éditions Gallimard). * modelele cosmologice; * modelul einsteinian; * timpul cosmologic. MIHĂILĂ Ecaterina (1995) Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu. * structura de suprafață; * structura de adâncime MUREȘANU IONESCU Marina (1996) Literatura, un discurs mediat, Iași: Editura Universității "Al. I. Cuza". * teoria lecturii; * psihocritica; * comunicarea literară mediată; * referință și intertextualitate; * pact de lectură. PETRES-CU Lăcrămioara (2000) Poetica
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Mihăilă "Text și intertextualitate", în SCL, nr. cit., pp. 39-41, reluat (cu modificări privind configurația procesului de comunicare prin texte și cu adăugarea unui studiu aplicat pe text) în capitolul "Intertextualitate și semioză nelimitată", Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu, 1995, pp. 209-211. 44 Anca Măgureanu "Intertextualitate și comunicare", în SCL, nr. cit., pp.10-11. 45 Jean Ricardou "Le Texte survit â l'excité", în revista Texte, nr. cit., 194. 46 Este justificată opinia Monicăi Spiridon despre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
criticii tematice sau celei genetice în deschiderea capitolului referitor la intratextualitatea transprozastică, generată prin corespondență sau prin filiație (autogenerare) vezi infra. 46 Pentru semiosis-ul intertextual, v. și capitolul "Intertextualitate și semioză nelimitată", în studiul Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu, 1995, pp.. 209-211. 47 În acest sens, vezi și Gheorghe Glodeanu Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu. 48 Jean-Christophe Bailly "Reprise, Répétition, Réécriture", La littérature dépliée. Reprise, répétition, réécriture, p. 17. 49 D. Vatamaniuc, îngrijitorul ediției integrale a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
conectorii logici). Halliday și Hasan vorbesc pentru prima oară despre textura asigurată de coeziunea textului, descrisă ca o perspectivă semantică asupra acestuia. Direcția de cercetare lingvistică propusă de Noam Chomsky și Teun Adrianus van Dijk, cunoscută sub numele de gramatică generativă, aduce studiile asupra textului către elaborarea primului model de gramatică a textului. Principiul său de funcționare este următorul: așa cum vorbitorii pot să facă distincția dintre fraze gramaticale și fraze agramaticale, tot la fel ei pot recunoaște textele bine construite în fața
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ale exinei să corespundă cu cele subțiri ale intinei, iar cele subțiri ale exinei, cu cele îngroșate ale intinei. În interior, grăuntele de polen are o masă de citoplasmă în care se află două sinergide 158: nucleul vegetativ și nucleul generativ (spermatogen) (Păunescu, et al, 1988159). Stratul exterior numit exină, este rezistent la lichidele organice umane (gastrice, intestinale etc). Din această cauză singura modalitate de a1 face utilizabil în alimentație este ca prin porii 160 existenți în această exină 156 Prin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
sănătoase pe bază de testare. în acest caz, termoterapia este o metodă eficace, care permite obținerea de descendențe sănătoase din clonele total infectate. înmulțirea plantelor mamă sănătoase. De la pomii din plantația nucleu de plante mamă, se obține sămânța pentru portaltoii generativi, vegetativi și altoaie, necesari înființării plantațiilor de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți sunt marcați cu etichete "liber
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare care caută să înțeleagă modului în care "cinematografia" aduce la un loc, în termenii artei, expresii și elemente, tehnologii și evenimente diferite, pentru concretizarea filmului. Ontologic, cinematografia este un
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
calificată ca acțiune, iar acțiunea duce la concretizarea valorii artistice a oricărui obiect de artă vizuală. 2 Pentru David Davies, opera de artă este înțeleasă ca semn în acțiune (action token). Opera de artă este o facere sau o executare generativă. c.f. David Davies, Art as Performance, Malden, MA, Blackwell, 2004. 3 "[...] paintings and their materiality cannot simply and immediately be experienced since the relation between representation and materiality must itself appear and must be part of the representation" (t
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la sine, generând schimbarea cu instrumentul unei purificări prin introspecție, a unei adânciri (scufundări) în rezervorul de înnoire care este propria interioritate. El înfăptuiește o necesară eliberare a spațiului esențial în care urmează să se nască starea consecutivă, lăsând forței generative sufletești ocazia irumperii conținuturilor sale înnoitoare. Dacă se spune că orice schimbare autentică vine din interior este pentru că această forță a emergenței individuale nu poate fi trezită și susținută decât de supravegherea conștientă și voluntară a însuși subiectului acțiunii. El
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sugerează că odată cu jurământul începe inițierea în doctrina pitagoreică a metempsihozei, a sufletului nemuritor. În loc de yucav („suflet”) însă, cealaltă variantă folosește expresia a(meter hv genehv („seminției noastre, neamului omenesc”) și trimite la cele patru stihii ca „rădăcini” ale naturii generative. Asimilarea lui Pitagora cu însuși tetraktys este clară. Ea este însă de ordin metafizic și nu lingvistic. Ambele variante au coloratură dialectală doriană care atestă vechimea considerabilă a formulărilor. Într-un comentariu tardiv, David Armeanul a încercat o hermeneutică literală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
născut ca ecou al râsului batjocoritor al lui Dumnezeu) în care nu există nici un adevăr propriu, dar oricine are dreptul de a fi înțeles 180. Pe „tărâmul fascinant” (fascinating realm) al lui Doll jr. își găsesc locul mai degrabă metaforele generative (generative metaphors) decât faptele științifice (scientific facts). Dar el procedează astfel întrucât dorește ca „viziunea” lui să fie o alternativă la Raționalul lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca ecou al râsului batjocoritor al lui Dumnezeu) în care nu există nici un adevăr propriu, dar oricine are dreptul de a fi înțeles 180. Pe „tărâmul fascinant” (fascinating realm) al lui Doll jr. își găsesc locul mai degrabă metaforele generative (generative metaphors) decât faptele științifice (scientific facts). Dar el procedează astfel întrucât dorește ca „viziunea” lui să fie o alternativă la Raționalul lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai îndepărtate de livezile de prun. Pomii afectați de boală vor fi distruși; pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile și sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth, D'Agen sau Renclode. Bacterioze 9.3.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor pomilor sâmburoși Pseudomonas
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Chateau, M. Possibilité de la rééducation des troubles phonétiques fonctionnels chez l’enfant. Actualité d’ordonatostomatologie, Paris, 44, 1958, p. 551-554. 48. Chauchard, P. Le langage et la pensée. P.U.F., Pris, 1966. 49. Chomsky, N. Some methodological remarks on generative grammar, in H. Allen (red.). Readings in applied English linguistics, New -York Appleton - Century- Croft, ed2, 1964. 50. Chomsky, N. Aspects of the theory of syntax. M.I.T. Press, Cambridge, 1965. 51. Ciobanu, Eugenia Morfo și organogeneza embriologică normală și patologică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice și deprinderi de meșteșug care să îi apropie de anii noștri, permițând, pe de o parte, reasimilarea lor în funcție de exigențele nu o dată sofisticate ale unui secol tehnocratic și realizarea contactului generativ cu proza nouă, pe de alta. Referirile analitice din eseul Noul Roman francez, un roman poetic, disting, față de conceptul mai larg al „noului roman” de la începutul secolului al XX-lea, poeticitatea prozelor din deceniile următoare: Nathalie Sarraute, Alain Robbe-Grillet, Michel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
motivația ascuns) în spatele obiceiului. În politica internațional), ca în orice system de tip auto-ajutorare, unit)țile posedând capabilitatea cea mai mare stabilesc arena de acțiune atât pentru alții, cât și pentru ei înșiși. În teoria sistemic), structura este o noțiune generativ), iar structura unui sistem este generat) de interacțiunile p)rților sale principale. Teoriile care se aplic) sistemelor de tip auto-ap)rare sunt scrise avându-se în vedere p)rțile principale ale sistemului. Ar fi la fel de ridicol s) se construiasc) o
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
egal un instrument de orientare a percepției situației și de elaborare a răspunsurilor"498. Totodată, Denise Jodelet susține că reprezentarea socială "desemnează o formă de cunoaștere specifică, o știință a sensului comun, al cărei conținut se manifestă prin operații, procese generative și funcționale socialmente însemnate. Ea desemnează, în sens larg, o formă de gândire socială. Reprezentările sociale sunt modalități de gândire practică orientate către comunicare, înțelegerea și stăpânirea mediului social, material și ideal. În această calitate, ele prezintă un caracter specific
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj prin faptul că analizează independent semantica unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]