675 matches
-
la fel cum am făcut la pasul doi și ne vom strădui de asemenea să nu fragmentăm rândul; astfel, vom porni din mijlocul lui și ne vom folosi privirea periferică pentru a cuprinde cât mai mult din stânga și din dreapta. EXERCIȚIU Genialitatea Un text inspirat de Colin Turner Pregătiți cronometrul ! Start ! Toți copii se nasc geniali, spunea Albert Einstein. Fiecare dintre noi este capabil să atingă performanțe nebănuite în cel puțin un domeniu, iar ceea ce trebuie să facem este să ne descoperim
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
idei noi. În grup sunt stimulate imaginația și creativitatea. Discuția în cadrul grupului, reținerea ideilor cu adevărat valoroase, urmată de lectură pentru a verifica și completa informația aflată, duc la o creștere a creativității, a concentrării și la o dezvoltare a genialității. Din păcate tinerii nu mai citesc, ori cititul stimulează fluxul ideatic, iar fără aceste idei care să hrănească focul geniului, tot potențialul se pierde. Câte genii nu s-au pierdut oare până acum pentru că au încetat să mai viseze, și-
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
Dacă noi nu am reușit să fim acele genii în care fiecare mamă a întrezărit scânteia geniului, avem responsabilitatea față de copiii noștri să o facem, să le dezvoltăm copiilor creativitatea nativă și să le dăm șansa de a ajunge la genialitate. Mintea umană poate crea sau poate distruge totul. Gândurile sunt foarte puternice, ele ne pot vindeca sau ne pot îmbolnăvi, ne pot face să ne simțim cei mai fericiți oameni, cei mai puternici sau din contra, să ne simțim fără
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
să direcționăm gândurile noastre spre un făgaș pozitiv și constructiv. Să gândim și să acționăm ca niște învingători. Să fim entuziaști și pozitivi, creativi, plini de imaginație, să ne descoperim și să ne exploatăm din plin talentele, să ne stimulăm genialitatea. Dacă ar fi să îi privim pe toți aceia care sunt considerați de societate drept genii, vom vedea că fluxul de idei în cazul lor este mult mai mare decât al unui om obișnuit. Acești oameni au învățat încă de la
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
și inovațiile lor viața noastră s-a schimbat de la arcul cu săgeți până la prima rachetă trimisă în cosmos. Dacă putem să acceptăm că suntem și noi ființe extraordinare, că putem la orice vârstă să ne descoperim și să ne stimulăm genialitatea, dacă avem o strategie, determinarea și perseverența de a începe și a merge pe acest drum, atunci vom vedea că totul începe să pară din ce în ce mai simplu și mai ușor, răspunsurile la întrebări vor veni natural, vom face alegeri bune, vom
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
rândului. Acest exercițiu se face pentru a obișnui ochiul și creierul cu o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 3: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: nebănuite, inteligențelor, arborescentă, conexiuni, generează, creativitatea, concentrării, genii, scânteia, puternice, direcționăm, genialitatea, lăuntrică, talentele, argumente, interpretează, căutarea, justificat, simfonie, intuim, aparține, interacțiune, macină, dezlocuim, perseverența. Antrenamentul nr. 4: Numărați în text cuvintele boldate și cele scrise cu italic. Treceți peste pagină în survol mental și le căutați. Scrieți răspunsul în această casetă
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror fotografie de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fond atît de neclară atunci. Să credem oare, naivi, că un Balzac avea, în vremea lui, cînd omul din el era bîntuit de amoruri dubios interlope, de impaciența agresivilor cămătari sau de perfidele angoase ale neîmplinirii proprii, conștiința totală a genialității sale eterne? Cînd Eminescu bătea, împreună cu Creangă, birturile în itinerar stabilit de la marginile Iașilor, aveau oare cei doi certitudinea netă că peste un secol (poate și mai devreme) genialitatea le va fi fost una pe veci notorie? Cel ce a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cămătari sau de perfidele angoase ale neîmplinirii proprii, conștiința totală a genialității sale eterne? Cînd Eminescu bătea, împreună cu Creangă, birturile în itinerar stabilit de la marginile Iașilor, aveau oare cei doi certitudinea netă că peste un secol (poate și mai devreme) genialitatea le va fi fost una pe veci notorie? Cel ce a lucrat aici decisiv a fost timpul: el a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
definește, în catalog, inspirata prestație. E, în fond, naivitate să cauți insatisfacții (patriotice) în precaritatea managerială a ambasadelor noastre. Dacă e ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît am ține să nu fim considerați frivoli, undeva, în țesuturile adînci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decadenții sfârșitului de secol XIX, narcisismul, cu Întreaga sa constelație de sensuri, avea o „dimensiune utopică, În timp ce astăzi evocă doar psihopatologia unei culturi și a unei estetici În criză”. „În narcisism, ca și În cercetarea mistică sau În imperativul de genialitate, este rezumată speranța unei radicalizări a individualismului modern, ca reacție și ca răspuns la procesul de individualizare de care civilizația părea a suferi. Pentru discipolii tânărului Maurice Barrès, moștenitori ai dandysmului baudelairian, «cultul eului» avea valoarea unei fecunde provocări. Blândul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
autocomentarii” bizare. Ideea de la care pleacă B. în considerațiile introductive, cu aplicare la fiecare text din cuprins, ar fi aceea că poetul este cel mai bun (și singurul adevărat) critic al propriei sale creații. Autorul avansează, cu gravitate, premisa propriei genialități, care s-ar afla într-o antiteză tranșantă cu mediocritatea literaturii autohtone. Asocierea declarată, ca dimensiune a valorii, cu nume ca Verlaine, Hölderlin, Valéry, Pușkin, Byron, Shelley, Apollinaire, Keats, Stefan George, Hofmannsthal, Baudelaire, Leopardi, iar din literatura română cu Eminescu
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
țară, Franța, care era de aproape două ori mai mare decât Spania, un prim ministru, Richelieu, care deținea aproape toate mecanismele puterii și le mânuia după bunul său plac, o epocă baroca în care cultul eroului - Mazarin era fascinat de genialitatea cardinalului Richelieu - reprezenta idealul de atins, toate aceste circumstanțe au convers spre hotărârea definitivă a lui Mazarin de a pleca în Franța. Chiar el declară:"m-am atașat instinctiv de geniul sau". <footnote Geoffrey Treasure, Mazarin: The Crisis Of Absolutism
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
se grămădesc asupră-i ca o necesitate de fier, ca o putere neabătută, daca va mai avea vreun sens numai pentru interesele obiective ale artei; numai pe lângă rutinierul mulțumit de sine, care printr-o rătăcire nefastă a ideilor ia drept genialitate mecanismul abilităței scenice, numai pentru el lucrul științei se va pierde fără urmă. Acest prognosticon (? ) își permite autorul de a presupune pentru primirea operei sale din partea artiștilor reprezintatori. Fiindcă inspiciunea în relațiunea artei față cu artea și viața e întărită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deosebită și-n opere însemuate înțelegînd adică acel punct din el unde încă nu s-a tâmpit viociunea internă și care se poate întrebuința încă cu succes. Fizionomia cea mai respingătoare însă își apropriază numai rutina simplă, când se crede genialitate și-și ia spre obicei de strănut, fără respect de însemnătatea artei, imperiul tipurilor poetice, ș-apoi își alege cu mâna ei de metal o galerie pestriță de figurele cele mai strălucite și le înșiră pe figurea neîndoibilă a individualităței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un fel de autoritate. Între acestea e și sentința cea adesea pronunțată cumcă Seydelmann ar fi un actor adânc cugetător, reflectător, nu însă și genial. Cei ce vorbesc astfel se fac totodată c-un chip foarte ieften și cunoscători adânci. Genialitatea apoi o confundă aicea cu nemijlocirea simțirei, pe care noi am pus-o-n stadiul întîi. Cumcă însă Seydelmann au trecut demult și 363r peste stadiul reflexiunei și nu se află preocupat în dualismul de simțire și reflexiune asta o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în creațiunile lui Talma pare a fi revibrat puterea gigantică a primei răsturnări, avântul și patosul primului Imperiu. Acolo unde putințele amîndoror direcțiunilor acestui stadiu al treilea vin la deplinul lor ecuilibru, acolo ideea reprezintațiunei dramatice e realizată absolut. Daca genialitatea intuițiunei nemijlocite ajunge așa de departe cât și puterea reflexiunei, daca cea din urmă nu e decât opera desfășurărei și urmărirei caracterului până în nervii săi cei mai delicați, pe când cea dentîi în același timp o traduce mereu în nemijlocirea vieței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
autorul unei doctrine constituite. Paradoxal, deși n-a vrut niciodată să creeze o școală filosofică, toate școlile s-au revendicat din învățătura sa orală. Socrate nu căuta discipoli, elevi, emuli, ci prieteni, participanți la discuții. A aruncat sămânța cunoașterii adevărului. Genialitatea sa ca dascăl rezidă în faptul că a acționat ca un ferment, a incitat la gândire și reflexie proprii. A fost tipul ideal al înțeleptului antic eminamente antidogmatic. Socrate nu a fost un învățător (maestru), n-a făgăduit învățătură și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
factorilor de mediu. Greșită este și concepția potrivit căreia performanțele creatoare, sau cel puțin unele dintre ele s-ar datora întâmplării. Fleming arăta că "întâmplarea nu trebuie așteptată pasiv, ci provocată". O altă concepție eronată este aceea că ea consideră genialitatea strâns înrudită cu dezechilibrul mintal, cu nebunia. Când personalitatea unui mare creator este recunoscută și apreciată, intervin alți factori care să sugereze o apropiere desigur aparentă între genialitate și dezechilibrul mintal. 3.3. Natura creativității Creativitatea este un fenomen deosebit de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pasiv, ci provocată". O altă concepție eronată este aceea că ea consideră genialitatea strâns înrudită cu dezechilibrul mintal, cu nebunia. Când personalitatea unui mare creator este recunoscută și apreciată, intervin alți factori care să sugereze o apropiere desigur aparentă între genialitate și dezechilibrul mintal. 3.3. Natura creativității Creativitatea este un fenomen deosebit de complex, fără a fi misterios, putând fi cunoscut. Unii autori deosebesc două laturi ale creativității: obiectivă și subiectivă. Din punct de vedere obiectiv, creativitatea se determină prin produsul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
științifice. Au trecut aproape 150 de ani după ce cercetarea a devenit un demers instituțional larg recunoscut și încurajat până la cizelarea suficientă a conceptului de creativitate prin numeroasele dezbateri privind înțelesul și posibila izolare a unor noțiuni concurente precum imaginația, originalitatea, genialitatea, talentul, libertatea și individualitatea (Engell, 1981; Gruber, 1996; Kaufman, 1926; Singer, 1981-1982). Așa cum vom detalia în continuare, inventarea cercetării a însemnat apariția eternelor dileme referitoare la natura legilor fizice, precum și a credinței că toți oamenii sunt capabili să înțeleagă lumea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al inversării ponderii Între intelectualitatea umanistă și cea științifico-tehnică a fost atins În comunism, fără rezultatele scontate. Apelul sistematic al eugeniștilor la dihotomia „genii și mediocri” este o constantă a culturilor „schizoide” care acordă o importanță exagerată excepțiilor, absolutizând drepturile genialității ce transcende condiția „omului comun”, tratat, de exemplu, În tranziție ca „omul de pe stradă”, fără chip, fără nume și, adesea, fără importanță. În afara acestor spirite luminate a căror perpetuare genetică ne-ar fi mântuit, mai exista la antipod o categorie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să nu aibă copii, să urmeze vocații intelectuale (Ovidiu Comșia). A existat Însă și o ilustră figură care a contrazis acest determinism biologist, afirmând că doar factorii culturali construiesc astfel de diferențe: psihologul Alexandru Roșca. El susține că raritatea manifestării genialității (termen atât de drag elitiștilor români, indiferent de timp) la femei este cauzată de lipsa șanselor egale de dezvoltare intelectuală. Astra vedea Însă misiunea eugenică, naturală a femeilor drept prioritate absolută. De aceea, deși foarte lăudabile, școlile pentru femei erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de bună dispoziție sau de Încredere În sine (așa cum se Întîmplă, de exemplu, În unele gesturi de politețe, sau În unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate crea, cît de cît, o speranță). „Sinceritatea este izvorul oricărei genialități, și oamenii ar fi mai inteligenți dacă ar fi morali.” (L. Börne) „Sinceritatea” Înseamnă, fără Îndoială, respectarea adevărului, iar situarea de partea adevărului, Îți aduce mai multă siguranță, decît ascunderea lui, prin lașitate sau prefăcătorie. * Ce este adevărul? A. Einstein
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
apare în Război și pace șarjată cu extremă părtinire vindicativă, rămânând totuși memorabilă esteticește? Anume am adus vorba de Război și pace, fiindcă Un om între oameni e o frescă istorică de aceeași natură (chiar dacă, bineînțeles, nu de aceeași colosală genialitate), cu o excepțională intuiție a concretului. De altminteri, Camil Petrescu scriind despre Amintirile Colonelului Lăcusteanu pomenește Război și pace ca un model de „autenticitate”. Faptul că Un om între oameni e scris la persoana a treia, în „tehnica „tradițională” a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]