1,118 matches
-
pretutindeni Geții și Dacii sunt arătați ca două ramuri ale aceluiași neam, precum de exemplu în locul lui Strabon, unde arată așezarea respectivă a acestor două popoare, anume că Geții ar locui mai spre gurile, iar Dacii către izvoarele Istrului. Acest geograf vorbește însă în două locuri despre luptele lui Boerebiste cu Critasir regele Boilor și cu Tauriscii și spune într-unul că: «Boerebiste de națiune get ar fi sfărâmat cu totul pe Boi sub regele lor Critasir,» iar aiurea arată că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dreptul să mai faceți o petiție, pe care sîntem obligați s-o onorăm, în timp util. Mai aveți și alte întrebări? După ce am meditat, l-am întrebat dacă îmi poate spune cum se numește orașul. — Domnule Lanark, sînt funcționar, nu geograf, mi-a zis el. Caseria era o ferestruică oblonită în peretele unei încăperi ticsite de bănci, dar pe care stăteau puțini oameni de data asta. Oblonul a fost tras curînd. Ne-am așezat la rînd și o femeie ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai ales în arhitectură. A fost creat în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (vezi Brâncoveanu Constantin) și s-a manifestat în special în arhitectura palatelor și a bisericilor construite în această epocă (vezi Palatul Mogoșoaia). Strabon (60 ?-26 ? î. Hr.) - istoric și geograf grec, a scris Geografia, păstrată aproape în întregime, în care se regăsesc informații despre geți. Suceava - cetate din nordul Moldovei, unul dintre marile orașe medievale. În 1388 apare menționată ca fiind capitala țării. Orașul avea două cetăți: cetatea-Șcheia și Cetatea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
localnicilor în nemurire, nevoia de ocrotire și mântuire, realitate manifestată sincretist prin cultul eroilor (vechi tradiții locale păgâne) și îndeosebi prin cultul cavalerului trac (secolul IV). 12.2. Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) Cetatea este descrisă pentru prima dată de geograful Pamfil Polonic în anul 1897 ca o centură de fortificații cu ziduri groase, cu 33 de turnuri și 3 porți. Situată pe Valea Slavei, identificată în 1911 de V. Pârvan drept Ibida (Polis Ibida), cetatea a fost evocată de Procopius
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
anul de grație 1879. O listă cu agenți ruși în India este înmânată de comandantul misiunii engleze din Kabul fostului cartofor și aventurier englez. În marginea focurilor care ard între stânci, englezul întâlnește spionii țarului și descoperă minuțiozitatea cu care geografii ruși cartografiază nordul Indiei, ca parte a planului de infiltrare. Oscilând între lumi, consumat de nostalgia pentru patria engleză/indiană lăsată în urmă, Winkie este absorbit în acest vârtej al Marelui Joc. Dinspre sud, dinspre India, pătrunde în Afganistan o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lumea lui Zamyatin. Una dintre ele Împăturește harta și-o pune la loc În poșetă. — Soții noștri sînt la o convenție, explică ea celor doi domni. — Ah, da, convenția. În oraș se desfășoară trei convenții În momentul de față. Dentiști, geografi și cardiologi. La care din ele? În ultimele trei zile, Ivan a tot cărat cu mașina dentiști, geografi și cardiologi. — Dentiști, izbucni una dintre femei, arătîndu-și dinții perfecți. SÎntem soții de dentiști. Par mulțumite. A fi soții de dentiști În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la o convenție, explică ea celor doi domni. — Ah, da, convenția. În oraș se desfășoară trei convenții În momentul de față. Dentiști, geografi și cardiologi. La care din ele? În ultimele trei zile, Ivan a tot cărat cu mașina dentiști, geografi și cardiologi. — Dentiști, izbucni una dintre femei, arătîndu-și dinții perfecți. SÎntem soții de dentiști. Par mulțumite. A fi soții de dentiști În vacanță, În timp ce soții lor sînt Împotmoliți pînă peste cap În tot felul de seminarii discutînd ultimele descoperiri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
A-ți face întinderile sclave exprimă setea arzătoare și criminală de a supune rezistența lumii materiale. Revolta împotriva spațiului este mobilul secret al imperialismului. Ultimul soldat care servește o idee imperialistă este mai avid de spațiu decât cel mai pasionat geograf. Urmele pașilor soldaților români ar trebui sărutate. Sau să ne gândim numai la bravarea timpului, la oamenii care și-au creat destinul în începuturile și pe culmile marilor culturi. Oare acei ce au impus lumii un stil de o individualitate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
s-au formulat cunoscutele propuneri privind organul comun de planificare, uniunile interstatale de ramură și întreprinderile de proprietate comună a mai multor țări, propuneri ce și-au găsit concretizarea într-o seamă de lucrări sovietice, inclusiv într-un articol al geografului E.B. Valev (faimosul plan Valev). Reuniunea respectivă s-a ținut la Varșovia, dar ecoul său a scurtcircuitat imediat cercurile politico-diplomatice din Moscova. Delegația României la reuniune a dezavuat propunerile menționate, de care parțial s-a desolidarizat chiar și delegația poloneză
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
plecând de la ideea că b) prin operațiile silogistice ale unui intelect asociat experienței se poate obține o imagine acurată a lumii, lipsită de prejudecăți sau preconcepții, obiectivă 1. În noul climat de euforie și optimism amplificat de noile descoperiri ale geografilor sau medicilor europeni, modernitatea a gestat anumite patologii, dintre care merită numite kitsch-ul estetic și utopia politică 2. Cascadele empatiei romanticetc "Cascadele empatiei romantice" Modernitatea n-a angajat în mod univoc disprețul Iluminismului față de tradiție. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și de relief. În depărtare (la 30-40 m), cele două imagini se suprapun, iar creierul nu mai are indici pentru a percepe adâncimea; nu mai are decât dimensiunea imaginii retiniene, care se micșorează odată cu distanța, generând imaginea de perspectivă. Concluzie Geografii și cartografii au folosit principiul disparității pentru a da impresia de spațiu; procedeul constă în a face două fotografii cu obiective diferite și a privi aceste fotografii cu un dispozitiv de lentile ce permite suprapunerea imaginilor. Generalizarea acestui principiu a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
întâmplător astăzi se vorbește tot mai mult de transdisciplinaritate. Aceste deziderate sunt întemeiate, însă practicarea lor superficială, fără restricții și cu inconștiența și iresponsabilitatea diletantului, implică un mare pericol, și anume proliferarea incompetenței. Nimeni nu poate interzice economiștilor, juriștilor, folcloriștilor, geografilor sau altor specialiști ce se apleacă asupra unor aspecte ale realității sociale să întreprindă anchete și sondaje de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt enorme
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul 491 a.Ch., prezentă și în opera lui Ptolomeu, Camoens și Campanella (Cetatea soarelui), (n. t.). 40 Giovanni Antonio-Magini (Maginus), 1555-1617, astronom, cartograf, matematician și astrolog italian (n. t.). 41 Gerolamo Cardano (Cardanus), 1501-1576, matematician, medic și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se afla în vorbă, să îndemne pe Smărăndache să plaseze anecdota, pe care acela o spusese de atâtea ori, asupra sicriului lui Hagienuș. - Ce sicriu? Întrebă Conțescu. Lui Smărăndache, om cu pulsul societății, i se păru a surprinde pe fața geografului oarecare paloare panică (se înșela) și de aceea se roși până în vârful urechilor la ideea gafei de a vorbi despre coșciug în casa unui bolnav. Totuși, îndemnat de Conțescu, spuse că Hagienuș păstra în casă sicriul de plumb cu osemintele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de biogeografie, în vederea căruia își agonisise un ierbar colosal, denumit exiccatum, în mai multe volume și pentru care Ioanide practicase într-un perete al sălii niște rafturi de stejar negru. Acesta era și singurul lux fin al casei Conțescu. Încolo, geograful cumulase mobilele comerciale ale părinților săi cu acelea în stil vetust de la Paulina. În birou, rafturile de cărți și fotografiile de regiuni muntoase dădeau încăperii oarecare ținută, pe care O stricau două busturi de ipsos ale lui Goethe, tânăr și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bărbat în stare de a face față celor mai desperate situații. În fine, Gonzalv se ridică și plecă, și Ioanide rămase singur cu Conțescu, care dorea să-i ceară un sfat. Arhitectului nu-i plăcea să stea mult în casa geografului, mai ales când erau de față și femei. Toate (exceptînd pe Paulina) erau profesoare, învățătoare, chimiste, farmaciste, doctorițe, intelectuale într-un cuvânt de ordin profesional și de proveniență recentă, tari pe noțiunile învățate în școală, cu oroarea ineditului, de un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi explorat munții, hrana prea orășenească îi lustruise pielița și-i provoca acea lacrimogenitate a ochilor. Conțescu prezentă arhitectului o mapă de carton în care erau prinse și numerotate câteva hârtii, un dosar în regulă, alcătuit cu grija cu care geograful își aduna fișele în cutii și exicatele în ierbar. Se găseau acolo rețetele doctorului, un program dietetic, variația tensiunii, analiza glucozei în sânge, numărătoarea globulelor roșii și albe, buletinul de dozare a ureii. Procentul ureii era puțin sporit peste normal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aduna fișele în cutii și exicatele în ierbar. Se găseau acolo rețetele doctorului, un program dietetic, variația tensiunii, analiza glucozei în sânge, numărătoarea globulelor roșii și albe, buletinul de dozare a ureii. Procentul ureii era puțin sporit peste normal, și geograful arătă lui Ioanide o carte în care pusese un semn și care trata amănunțit și cu grafice despre fenomenele uremice. Conțescu îl mai asigură că se afla într-o anomalie cu totul ușoară și că norocul fusese că descoperise la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sine.) Cu toate acestea, contactul cu studenții era insuficient pe calea asta și Conțescu plănuia să dubleze peste o lună orele de curs și seminar, pentru a câștiga timpul pierdut. Peste vară, ca să concilieze prescripțiile medicale cu programul de lucru, geograful socotea să se instaleze statornic într-o regiune muntoasă din Muntenia, unde avea un teren. Până acum se adăpostise în cort, ducîn-du-se și venind, periodic, cu trenul. Credea că e mult mai nimerit să-și clădească o casă sus, spre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de existență s-ar fi deschis înainte-i.) Conțescu mai întrebă cât ar costa ridicarea chalet-ului. Ioanide, care era foarte expeditiv, cerând oarecare informații, grifonă în pripă pe o foaie de hârtie o schiță de casă alpină și un plan. Geograful fiind foarte mulțumit, Ioanide făcu un calcul în metri cubi de piatră și de lemn, adăugând manopera. Știa totul pe degete, pentru că avea în acele locuri furnizori și meșteri pietrari și lemnari. Suma totală aproximativă, la care s-ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Numai o ușoară gălbejeală în ochi trăda icterul recent. Dosarul pe care il consulta Conțescu era acela cu rețete și buletine de analiză, și el crescuse apreciabil între timp. - Ei, cum te simți? Îl întrebă arhitectul. - Bine, bine, răspunse optimist geograful; se vede numaică am mâncat ceva gras, care mi-a dat puțin icter. Asta mi-a stricat din nou programul. Acum trebuie să câștig timpul pierdut. Intenția lui Conțescu era de a merge chiar de îndată să se instaleze la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
felul celor lingvistice, cu arătarea coincidențelor geo-bio-sociologice. Pornind de la observarea din câmpul medicinei sociale că gușa e în raport cu solul, Ermil Conțescu avu mirajul, după ani de descripție goală, al unei teorii științifice. Fără a îndrăzni să afirme nimic categoric apriori, geograful bănuia că între fizica solului și fenomenul sociologic este o corelație, pe care era încredințat c-o poate formula după întocmirea atlasului. Astfel, unde solul era bituminos, Conțescu descoperea o precisă conformanță fiziognomică și persistența unor anume teme folclorice. În
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și fenomenul sociologic este o corelație, pe care era încredințat c-o poate formula după întocmirea atlasului. Astfel, unde solul era bituminos, Conțescu descoperea o precisă conformanță fiziognomică și persistența unor anume teme folclorice. În spațiul granitului și al coniferelor geograful surprinsese paralele între fenomene mineralogice, vegetale, animale, morale și etnografice. Și - lucru surprinzător, mărturisea el - omul de la munte din spațiul pleșuv are foarte multe asemănări cu omul maritim, și de fapt, cu tot paradoxul, regiunea muntoasă dădea cel mai mare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și de fapt, cu tot paradoxul, regiunea muntoasă dădea cel mai mare număr de marinari. Explicația lui Conțescu era că în partea stâncoasă a munților, amintirea litoralului din era întinderii mării până în regiunea alpestră era mai puternică. La facultate, teoria geografului era caricaturizată de studenții umoriști, care făceau și desene cu creta pe tablă, relevând că Ermil Conțescu descoperise o corabie cu pânze pe Caraiman. Pentru Conțescu totul e semnificativ și plin de probleme, și dacă găsea o pietricică de o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
compoziției rocii. Entuziasmul pueril al lui Ermil Conțescu n-avea nimic de a face cu pedanteria, nu era decât uimirea unui om din prima generație de cercetători ai naturii, pentru care știința e o religie, și universul - un continuu miracol. Geograful nu arbora deloc prezumția, dimpotrivă, nota lui distinctivă era difidența în propriile cunoștințe. De unde prudență infinită, frica de a nu poseda toată "literatura" chestiunii, proorogarea la infinit a unei probleme din lipsa de comunicații științifice. Sub acest raport, Conțescu semăna
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]