8,271 matches
-
cu preocupări futuristice? Individul care îi contraria pe cei din Erevan, prin ciudățenia comportamentului său de diletant năstrușnic, nu prea era luat în seamă de oficialitățile armenești, ci privit ca un individ atins de paranoia. Acesta e un profesor de geografie zelos care într-o zi, in timp ce își procura, direct din natură, materialul didactic pentru o lecție legată de structura geomorfologică a Pământului, trăi o experiență ce ține de paranormal. În timp ce săpa după roci îl prinse o ploaie, iar
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Universului, semnele Dumnezeirii așteaptă ivirea zorilor, timpul nu există decât pentru redevenire, eterna patrundere a Scripturii în imnurile ortodoxe. „Iubi-Te-voi Doamne, virtutea mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și izbăvitorul meu.” Uitasem, mai presus de toate, geografia locului, intram în pronaos fără nici o silabă de încurajare, această lume tolerantă și frumoasă începea să mă cunoască. Cristelița mă privea cu dăruire, semnificația durerii și a demnității se înlănțuia ca o plantă urcătoare, separând binele de rău, suferința de
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
activitate!) de trecut (ca istoric), ca și un tot atât de mare patriot (într-un fel de prezent etern). În toate acestea, promotor al cunoașterii, s-a distins de un simplu difuzor. Într-o disciplină prin excelență a limitelor (spațiale), cum este geografia, și astăzi plasată în afara oricărei creativități, Cantemir a fost diferit (altfel) de geografii strict descriptivi sau reproductivi. El a renovat descrierea geografică îmbogățind-o cu informații „atipice” și i-au reușit studii „nedogmatice”, remarcabile prin calitatea informației și pitorescul expunerii
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
fel de prezent etern). În toate acestea, promotor al cunoașterii, s-a distins de un simplu difuzor. Într-o disciplină prin excelență a limitelor (spațiale), cum este geografia, și astăzi plasată în afara oricărei creativități, Cantemir a fost diferit (altfel) de geografii strict descriptivi sau reproductivi. El a renovat descrierea geografică îmbogățind-o cu informații „atipice” și i-au reușit studii „nedogmatice”, remarcabile prin calitatea informației și pitorescul expunerii. În discipline practice, precum politica, n-a „practicat” prea mult comanda, fiind, aici
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
literară de la Ambasadă o alegorie a gândului mereu întors spre Patrie. În cuvântul ce mi s-a dat ca invitată de onoare, am mărturisit că prin destin istoric de ființe care ne este dată o anumită intersecție a timpului cu geografia, reprezint generațiile care au traversat socialismul de la un capăt la altul, dovedind în ultimul sfert de secol că avem energia și capacitatea de a ne adapta noului anotimp din societatea românească, pe care o slujesc și în prezent predând literatura
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA by http://uzp.org.ro/o-aniversare-literara-romaneasca-in-paralel-cu-vizita-presedintelui-obama-in-capitala-canadiana-ottawa/ [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
personal am avut-o dirigintă din clasa a V-a până în clasa a XII-a, sau de domnul profesor Viorel Macarevici, cu care am studiat muzica în toți anii de gimnaziu și liceu. Cum aș putea uita minunatele ore de geografie din clasa a VIII-a sau din ultimul an de liceu, cu doamna profesoară Margareta Ioanițoia, sau inegalabilele ore de engleză ținute de doamna Mariana Țăranu, care nu numai ca ne învăța limbă și literatură, ci ne prezenta și ultimele
LA MULŢI ANI, DRAGA MEA ŞCOALĂ CENTRALĂ!!! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_draga_mea_scoa_corina_diamanta_lupu_1363683665.html [Corola-blog/BlogPost/345341_a_346670]
-
atât pentru scânteia de frumos din ei, cât și pentru curiozitatea ce îi definește. Astăzi am încercat să aflu care este masculinul de la cuvântul „gărgăriță”, presupun că nu este „gărgăr” sau „gărgărițel”. (fila 25) Astăzi am avut o oră de geografie diferită. Dna profesoară ne-a așezat în cerc și ne-a rugat să alegem fiecare câte un coleg despre care să spunem câteva cuvinte și căruia să îi urăm sărbători fericite. S-au rostit cuvinte foarte frumoase și sunt fericită
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul by https://republica.ro/am-citit-jurnalele-acestor-elevi-si-mi-am-dat-seama-ca-uneori-copiii-nostri-nu-vor-decat-sa-ni-se-ia-curentul [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un copil “zolist” al naturii în care s-a născut și care i-a pecetluit existența. Cunoscător calificat al acestui mediu, al geografiei românești în genere, el dezvăluie cititorului vizionar un spectator deopotrivă înzestrat cu capacitatea permanentă de a se minuna de priveliști, de oameni și lucruri, și harul narativ de a-l face pe cititor să vadă ceea ce vede el însuși. Detaliat
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
și fermecător. Reîntoarcerea periodică la natură i-a devenit (și profesional, constant, planificat, nu doar ocazional, turistic) un mod olimpian de revigorare, terapie pe care, deseori, o împărtășește și semenilor, cunoscuți apropiați și prieteni, și studenților săi de la Facultatea de Geografie a Universității din București. • Tablourile sale de natură sunt „vivante”, nu fotografice. Nu sunt, adică, simple “naturi statice”. Ele urmează marele spectacol al naturii de pe paralela 45 românească, în rostogolirea de miresme și de culori a anotimpurilor, și animată, în
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
demers interactiv . Aparent, românul, refuză realul, dintr-o prudență juridică, opțiunea pentru ficțiune aducând liniște , protecție, autorului, deși acesta se hrănește din real, chiar dacă e un realism magic, mai degrabă. Și spațiul în care se localizează acțiunea românului iese din geografie, Sătul fără Nume, cu toate referințele sale istorice, acesta fiind greu reperabil. Și personajele își refuză identitatea, prevalând încărcătură lor simbolică : Lebădă, Mirele, Regizorul etc.,, ( Nicolae Băciut, Mesagerul, spetembrie 2008) - -,,Îmi vin câteva gânduri privitoare la eseurile pe care le
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
asupra creștinismului și pe perspectiva din care evalua omul. Ion Slavici avea dreptate. Cursurile audiate de Mihai Eminescu la Viena și Berlin sunt dovada unei preocupări pentru dobândirea unei culturi enciclopedice. Drept, economie politică, științe financiare, filologie, istorie modernă și geografie, fizică, medicină și filozofie sunt domeniile care pentru Mihai Eminescu prezentau un interes deosebit. Nu degeaba cartea lui Constantin Noica îl prezenta pe cel născut la Ipotești ca "omul deplin al culturii românești". Nu avem știință ca Mihai Eminescu să
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Gimnazială “Elena Doamna”, Ploiești a devenit deja o tradiție sărbătorirea Zilei Internaționale a Mării Negre. În acest an activitatea a fost coordonată de profesorii: Elena Trifan, Mihaela Costache și Ionuț Tudose, urmărind o abordare trandisciplinară a Mării Negre prin implicarea disciplinelor istorie, geografie, literatură, pictură, muzică. Elevii au pregătit referate despre istoricul Mării Negre și specificul acesteia, au realizat desene și postere care să prezinte diferite aspecte ale Mării Negre, au organizat un joc de perspicacitate cu tema „Să cunoaștem Marea Neagră”, au citit poezii și
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1420058227.html [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
Maramureșului, pe care l-au răsplătit prin înscrierea de noi file în nemurire sau cum spunea Ion Vădan „Ulmeni, prin această antologie, poate fi numit fără putință de tăgadă un oraș al literaturii române, un reper sigur într-o viitoare geografie culturală națională. Mărturie stau biografiile exemplare ale celor născuți, ori trăitori aici, preluând acea stare creatoare hărăzită să slujească limba română, prin opere validate odată cu trecerea timpului. Pecetea obârșiei unei stilistici, a peisajului încarcă scrisul acestor scriitori în trăiri profunde
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Repedea-Iași, intuiește câteva subdiviziuni ale acestui etaj (Volhinian, Basarabian inferior și superior) și argumentează evoluția Platformei Moldovenești ca o platformă carbonatică, model acceptat și astăzi de unii cercetători etc. Grigore Cobălcescu a pus și bazele muzeelor științifice din cadrul Facultății de Geografie - Geologie, mai întâi prin obținerea unei camere pentru colecțiile personale și, apoi, prin cumpărarea, de la firma germană Krantz, a unei colecții de aproximativ 10 000 de eșantioane de roci și fosile (pentru activitatea didactică și de cercetare). Se numără printre
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
obținerea unei camere pentru colecțiile personale și, apoi, prin cumpărarea, de la firma germană Krantz, a unei colecții de aproximativ 10 000 de eșantioane de roci și fosile (pentru activitatea didactică și de cercetare). Se numără printre fondatorii Societății Române de Geografie (1875) și a Societății științifice și literare din Iași (1889). Președinte al Societății Științifice din Iași, membru titular al Academiei Române (din 1886), George Cobălcescu este creator de școală, desfășurând o prodigioasă activitate didactică și științifică, de-a lungul a patru
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
Maria Gh. Constantin, Gheorghe Dulamă, Maria Teușan (Doană), Aretia Răuță, mulți dintre ei dascăli ai coautorului, etc. Pentru ultimul pătrar al secolului, toți profesorii de la specialitățile ajunse probe de examene : română, matematică, fizică și chimie, biologie, limbi străine, istorie și geografie ... În registrul școlii pentru tinerii între 16-20 de ani fără studii complete, nu figurează nici un tânăr fără patru clase elementare. Sunt doar 40 de nume care nu au clasa a V-a sau a VII-a, foarte puțini față de numărul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
cu toții. -Gata! interveni din nou Aură, după ce înghiți și ultima înghițitura de baclava. -Dar, să-ți spun un secret Constantine! Ceva ce numai câțiva din foști noștri colegi îl știu! -Da? se miră Constantin. -Nu știu ce avea profesoară de geografie și cea de matematică cu tine de te țineau numai în...șah! Cu toate că tu răspundeai bine la lecții, dar note mari nu primeai. Pe când noi, eu, îți spun sincer, Bița, Gabi și Popescu nu învățăm mai nimic, insă luăm note
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
mi-a răspuns. Să vină și ceilalți doi. Inclusiv blegul de Popescu ce-l am în chirie!” * Aceasta este povestea dragă Constantine. De aceea noi aveam note mari la matematică. În fiecare sâmbătă ne duceam la ea. -Bine, dar la geografie aproape tot voi luați notele cele mai mari. De ce? Fiindcă la orar nu erați grozavi... -Acolo este altă poveste. -Care!? -Colegul nostru Marin era nepotul profesoarei și stătea în gazdă la ea, după cum ști. El umblă în caietul cu planificările
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
cel putin diplomă de bacalaureat. Apoi, în alegerea facultății, trebuie să țineți cont de ceea ce vă place să faceți. În principiu, companiile aleg oameni din toate domeniile. Așa că, studiile potrivite pentru a urma această meserie, pot include: Facultatea de Comunicare, Geografie, Turism, Marketing, Sociologie, Psihologie, Medicina sau Asistență Medicală. #3 - Vârstă minimă. Când te apropii de împlinirea vârstei de 18 ani, poți începe să aplici pentru companiile din România sau Europa. Acestea angajează cu limită de vârstă: 18 ani. Când te
Cum ajungi stewardesa by http://www.iasi4u.ro/cum-ajungi-stewardesa/ [Corola-blog/BlogPost/94436_a_95728]
-
de greu. Copilul era destul de isteț și prindea destul de repede lecțiile predate. Avea un avantaj că nu trebuia să meargă ca până atunci la alte munci acasă, ci trebuia doar să învețe în orele de meditație. Orele de istorie și geografie erau o adevărată încântare pentru băiatul venit dintr-un sat izolat, care însă citise prin ziare că există țări și orașe mari în lume. Meditațiile păreau o recreație pentru Beldie,căci își făcea temele și avea timp să citească. Nu
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_internat_mihai_leonte_1327856588.html [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
era printre elevii care să fie apreciați de profesori, căci era un tip tăcut și liniștit. Nu se știe de unde luase acest obicei al tăcerii! Învățase de la Grapă că e mai bine să taci, decât să spui altceva. Profesorul de geografie, un anume SECRIERU, cu studii universitare la Iași a descoperit că Beldie deține totuși anumite informații pe care alți copii nu le percepeau, și a început să fie mai atent cu el. Astfel că atunci când cineva nu știa o capitală
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_internat_mihai_leonte_1327856588.html [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
socio-cultural al ținutului natal, Drăgășanii și împrejurimile identificat în amănunțime și străluminat cu bucuria trăirii directe a fiecărei evocări. de aceea adesea paginile dau senzația suprapunerii și interferării sufletești a autorului cu destinul eroului care-i dă prilejul să proiecteze geografia reală in dimensiunea mirifică a tradiției prin istoria dramatică a timpului concret, spre spațiul spiritual al proiecției cosmice. În încheierea medalionului literar, având în vedere apropiata zi a comemorării la 15 iunie a Poetului Mihai Eminescu, profesorul Vasile Sfârlea a
LA CENACLUL LITERAR RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465402864.html [Corola-blog/BlogPost/385179_a_386508]
-
pasul s-o întreb pe mămica din fața mea dacă e jucăria lor. Nu e. Mai întreb vreo două-trei...nimic! Miroase a lapte și-a piele de copil. Surâd dulce-amar. Pun jucăria în poșetă. O fi un semn!? Pe lângă facultatea de geografie, mă întâlnesc cu o colegă mai tânără. Nu știu la ce școală e, dar știu sigur că am fost la ea în inspecție...cândva. “Am fost să-l înscriu pe fratele meu la facultate, că doar în toamnă a avut
UN CEAS DE PROMENADĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_ceas_de_promenada_.html [Corola-blog/BlogPost/367166_a_368495]
-
serioasă și autentică, cu carte românească de învățătură, cu biblioteci și cu studii înalte, încheiate, în aceste locuri, deloc facile și suficient de vitregite, din acest punct de vedere - lucru care nu poate fi uitat de și în istoria sau geografia acestor locuri - marcate de prezența și activitatea dumneavoastră, atât de bogată și de prodigioasă și care s-a desfășurat, și încă se desfășoară, pe parcursul atâtor ani (șaizeci la număr); rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-vă, încă odată să
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1357651553.html [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
a salvat ulterior de multe ori activitatea instituției de capcana anumitor distorsiuni, datorate conjuncturilor de tot felul (cu deosebire celor bănești și material-spațiale), instabilității pe posturi la anumite catedre (religie, muzică, desen, tehnologie), fărâmițarea excesivă a unor catedre (religie, istorie, geografie, cultură civică), spațiul insuficient pentru activitățile la clasă datorat asimilării grădiniței în aceeași clădire (după transferul locației acesteia în școală în 1998), transformarea sălii de sport în clasă și invers (în funcție de necesități dar și de cauze obiective), etc. Spre regretul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]