354 matches
-
vorbind în linii mari și istoricește despre relațiile româno-finlandeze. Sunt reproduse interviuri, sunt făcute considerații pe marginea unui târg de turism, se pune problema partidelor, a vizitei lui Putin, a alcoolului și a președintei Halonen. Partea a treia, Meridian 25. Geometrii variabile este cea mai închegată, dezvoltând o expunere istorică judicios documentată în ceea ce privește diplomația româno-finlandeză, la împlinirea a 85 de ani. Partea a patra se numește Pieton prin orașe, târguri, cetăți și prezintă, de data aceasta în ordine alfabetică, localitățile din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al artelor imagini semnificative și, adesea, pitorești ale oraselor Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei și Rădăuți, precum și ale Mănăstirilor Sucevița, Voroneț, Moldovița, Putna și Dragomirna. Sunt ipostaze originale din relieful urbanistic și din spațiul monahal, metafore și repere ale devenirii, geometrii și geografii amprentate de spirit, deveniri în timp. Am rostit la vernisaj cuvinte din inimă, asemenea colegilor și prietenilor artistului: Brandușa Dăscălescu (președinta Companiei Teatrale Bucovina), Mircea Pietrariu - amfitrion, director Shopping City, Angela Zarojanu - subprefect, Viorel Seredenciuc - viceprimar, caricaturist Mihai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
m-a revoltat multă vreme și acest lucru mi-a dictat un capitol din Tratatul despre adevăr, asupra preju decății academice. Am scris capitolul ca ur mare a unei lungi și prea aprige dispute pe care am avut-o cu geometrul Laplace. Ce-am scris este relatarea fidelă a acestei înfruntări. Ajunge să pui în locul scepticului nu mele meu și în locul geometrului numele lui Laplace. Poate în acest dialog i-am răspuns lui Laplace cu prea multă asprime; poate în fond
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Am scris capitolul ca ur mare a unei lungi și prea aprige dispute pe care am avut-o cu geometrul Laplace. Ce-am scris este relatarea fidelă a acestei înfruntări. Ajunge să pui în locul scepticului nu mele meu și în locul geometrului numele lui Laplace. Poate în acest dialog i-am răspuns lui Laplace cu prea multă asprime; poate în fond el este cel care avea dreptate; dar nu puteam suporta să-l văd tratând cu insolență și cu despotism un fizician
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
impregnat de ceva străin: sofist și subtil, mobil până la exces, deși era un matematician distins, el nu argumenta niciodată decât pe terenul creat de el și pe care se apăra, ori că greșea, ori că avea dreptate, cu rigoarea unui geometru. De aceea, erorile lui au trebuit să dăinuie la infinit; și, deși înșela adeseori, era și mai adesea înșelat decât înșelător. De aici s-a născut acea aversiune pentru adevăr care se observa la el. Nu îl respingea în calitatea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
s-a distins prin exigența dovedită față de studierea cu obiectivitate a reacțiilor de afectivitate, care deschideau o perspectivă mai largă și mai obiectivă decât cea moștenită de secole, de la Spinoza sau Descartes, unde stările emotive erau descrise cu ajutorul ochiului de geometru sau de fizician. Emoțiile descrise de Darwin erau privite din perspectivă evoluționistă, ca asemănătoare la om și animale, iar mecanismele ce stau la baza respectivelor stări le-a considerat a fi abordabile pe cale experimentală. În centrul atenției studiilor lui Darwin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din acești invarianți se anulează. Intenționa să determine invarianți ai grupului de transformări de conexiuni Hamilton dar n-a mai apucat să o facă. Modele ale geometriei finsleriene, ale teoriei câmpurilor fizice tratate de Ioan Ghinea au intrat în atenția geometrilor japonezi și nu numai. Ele sunt citate de Makoto Matsumoto (Fuoundations of Finsler Geometry, 1966), G. Asanov (Finsler Geometry and Gauge Theory and Applications, 1985), Radu Miron (Fibrate vectoriale, spații Lagrange. Aplicații în relativitate). Să implicat și în activitatea Școlii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cu jumătate de normă (așa cum s-a mai menționat) în perioada mai 1953 - septembrie 1956); iar după septembrie 1956 și-a continuat această activitate în cadrul Catedrei de Matematică din Institutului Politehnic Iași. Că formație științifică inițială, Viorel Murgescu a fost geometru. A continuat unele tradiții ale ȘCOLII DE GEOMETRIE DIN IAȘI, aducând contribuții valoroase la studiul spațiilor cu conexiune afina cu torsiune și a spațiilor Weyl generalizate. Între anii 1954-1968 a studiat invarianții la transport paralel a unui tensor atașați unui
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea unei reviste cu nume matematic - vis, din păcate, nefinalizat, își dorea s-o însoțească pe frontispiciu cu inscripția de pe poarta Academiei lui Platon: Nimeni să nu intre aici, dacă nu-i geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămînînd poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei". Cu totul împotriva tradiționalismului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
clasic, cum îl supranumește pe E. Lovinescu, se prezintă cu întîile pagini sub apelativul de Ion Popescu. În revistă va semna Ion Barbu (numele bunicului, constructor zidar), nu cu adevăratul nume, Dan Barbilian. Cauza: "Nu aveam curajul să amestec pe geometru în poezie", deși întreaga sa operă lirică e o extază care celebrează logodna poezie-geometrie. Reperul de la care se revendică, în același interviu, este poetica vechii Grecii, cu directă ascendență din oda pindarică: "Neputînd să apar înaintea concetățenilor mei, ca poeții
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fizice - devenim stăpîni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare. Poetul Iluminațiilor transcende descriptivul ușor de accesat al sentimentelor pentru a urca în infrarealism, unul, spune Ion Barbu, care caracterizează bazele percepției pentru a-i deduce legea, ca un veritabil geometru. "Asemeni proemelor cosmogonice ale lui Parmenide sau asemeni lui Lucrețiu, opera lui precede și chiar prelungește știința" (I.B.). În Poetica lui Aristotel, poetul nu doar prelungește știința (istoria) ci este mai filosofic, poezia este mai adevărată decît știința: Într-adevăr
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pahare" ("fleurs d'eau potir verres"), decît la extinderea realului pînă la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În neîmplinirea caracteristică a acestor existențe chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui, se-ndreaptă instinctiv către punctele singulare ale curbelor particulare pentru a deduce din ele adevăruri care-1 informează tocmai asupra normei". Este, prin îngereasca sa limbă, încercarea imposibilului, aplicarea propriei metodici în vederea notării inefabilului și procedează asemănător
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
matematică? Sînt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are de partea lui geometria va triumfa totdeauna". Recunoaște că singura slăbiciune în cele afirmate este că o face un geometru. Într-o pledoarie pro domo, pe urmele lui Pascal din Cugetările sale asupra l'esprit de géométrie și l'esprit de finesse și care vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
asupra l'esprit de géométrie și l'esprit de finesse și care vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce definește cele două tipuri de spirit, constată: "Și astfel este rar ca geometrii să fie fini și ca cei fini să fie geometri, din pricină că geometrii vor să trateze geometric lucrurile fine și se fac ridicoli, voind a începe cu definițiile și apoi cu principiile, ceea ce nu constituie un mod de a lucra în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și care vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce definește cele două tipuri de spirit, constată: "Și astfel este rar ca geometrii să fie fini și ca cei fini să fie geometri, din pricină că geometrii vor să trateze geometric lucrurile fine și se fac ridicoli, voind a începe cu definițiile și apoi cu principiile, ceea ce nu constituie un mod de a lucra în această categorie de raționamente. Nu că mintea nu o face
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce definește cele două tipuri de spirit, constată: "Și astfel este rar ca geometrii să fie fini și ca cei fini să fie geometri, din pricină că geometrii vor să trateze geometric lucrurile fine și se fac ridicoli, voind a începe cu definițiile și apoi cu principiile, ceea ce nu constituie un mod de a lucra în această categorie de raționamente. Nu că mintea nu o face, dar o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
putința de a ridica ochii spre lumina supremă. Contemplă misterul Sfintei Treimi și misterul celor două firi ale lui Iisus. După, cu o ultimă fulgurare mintea-i rămîne învinsă și se încheie marea viziune ce-a închegat Divina Comedie: "Ca geometrul care-i străduit/ la măsurat un cerc, și nu-i în stare/ să afle-n gînd principiul trebuit;/ așa eram la noua-nfățișare:/ voiam să văd cum se unea icoană/ cu roata și ea avea intrare;/ dar nu aveam de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la Mantua, menit? s? formeze elită cet??enilor. Totu?i, idealul umanist al ecumenismului, dac? nu chiar al cosmopolitismului, al dragostei pentru oameni, al armoniei ?i echilibrului puterilor nu face loc ?i reali-z?rilor ?tiin?ifice ale vremii: cercet?rile geometrilor ?i ale arti?tilor asupra perspectivei sau contribu?iei algebrei, de exemplu. Arhitectură g�ndit? ?i construit? la Floren?a �n secolul al XV-lea, este influen?at? de spiritul umanist. Dar ea �mbin?, dintr-o necesitate de prim ordin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vieții: O! Sieși centrat, adunat și de piatră, colo un cer obosea prin scăpărarea-i unică. Profundul, declinatul anotimp al acestei naturi cogitale se preamărea, din învălite roduri. Potir propagat. Insomnie concentric scuturata a Principiilor, îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii 106. Din nou, comentariile barbiene asupra congenerilor săi pot aduce clarificări asupra sensurilor de aici. În recenzia, deja menționată, asupra poeziei lui Lucian Blaga, Barbu vorbește de faptul că "cerul în care se petreceau [statuile-idei] rămânea ignorat; predicat [mai mult
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
elementul euharistic ("potir"112), corelata cu existența unui punct liminar, din care, prin difuziune ("propagare"), prin continuă opoziție a atracției și respingerii ("principiile"), universul vizibil și spiritual, (că sfere înscrise în sfere, i.e., concentrice) este creat potrivit unui plan ("clare geometrii") al Spiritului Absolut 113. Pentru "principii" o soluție alternativă ar putea fi sugerată, eventual, de comentariul barbian la preocupările "fraterne" ale lui Lucian Blaga: Geniul sau liric îl înclină să enunțe raporturile universale"114. Dar, precizează Barbu, câteva rânduri mai
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
adevăratului domeniu al Poeziei, pe care el a rezolvat-o prin adjoncțiune, Moréas o rezolvă prin excluziune. Domeniul poeziei nu este sufletul integral, ci numai această zonă privilegiată, unde răsună actele lirei. Este locul oricărei frumuseți inteligibile: înțelegerea pură, onoarea geometrilor [s.n.]41. Poezia, așa cum o înțelege Ion Barbu, trebuie să își asume un tărâm autonom, distinct de "realitate", delimitat prin operațiuni specifice (sau "rituri", cum îi place să spună). Întemeiata pe niște adevăruri proprii, generale, pe care poetul și le
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
atribut al gândirii poetice ("geometric") aflăm o sugestie utilă, într-un pasaj valérian, din "Eupalinos": Numesc geometrice, zise umbră lui Socrate, acele figuri ce sunt trasate de acele mișcări pe care le putem exprimă în puține cuvinte 59. [s.n.] Așa cum geometrul construiește, cu un număr mic de vorbe și simboluri, o reprezentare suficient de adecvată unei realități eterogena, tot așa poetul trebuie să evoce, în puține cuvinte, idei și emoții subtile. Multum în parvo! Idealul clasic, la care poetul român adera
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
drept pahare" ("fleurs d'eau pour verres"), decât la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare în neîmplinirea caracteristică a acestor existente chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui, se-nedreaptă instinctiv către punctele singulare ale curbelor particulare pentru a deduce din ele adevăruri care-l informează tocmai asupra normei 69. (italice în original) Să observăm tonalitatea clar bergsoniana a unui enunț, precum acesta: "Extinderea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
interpretare iese în evidență imediat ce ne îndreptăm atenția asupra distincției trasată de Kant între cunoașterea filosofică și cea matematică. La baza acestei distincții stă, așa cum am văzut, ideea lui Kant că cunoașterea matematică înaintează doar prin construirea conceptelor. Astfel, dacă "geometrul se ocupă de această problemă [a găsirii raportului dintre suma unghiurilor unui triunghi și un unghi drept] începe prin a construi un triunghi. Fiindcă știe că două unghiuri drepte fac împreună cât toate unghiurile adiacente care pot fi trase dintr-
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematică este abilitatea matematicianului de a produce figuri construindu-le. Astfel, în cazul teoremei despre raportul dintre suma unghiurilor unui triunghi și un unghi drept, demonstrația este ghidată de construcții pe un triunghi dat. Pentru a ajunge la această demonstrație, geometrul trebuie să înceapă "prin a construi un triunghi". După asta, el continuă prelungind BC în E și trasând CD paralel cu BA. În urma acestei construcții obținem unghiurile ACD și DCE. Din faptul că BA este paralelă cu CE, avem BAC
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]