736 matches
-
Măgura Priei (cu altitudinea maximă de 996 m, atinsă în vârful omonim) este o subdiviziune geomorfologica a Meseșului (grupare montană importantă a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Vârful Măgura Priei este o zona montană de interes turistic al județului Sălaj și cel mai înalt vârf al Munților Meseș. Vârful Măgura Priei se află
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
cunoscut, este situat în zona vârfului Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de ani. Rocile conțin numeroase resturi fosile de pești
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Delta Dunării este cea mai tânară formație geomorfologică din România. Ea s-a format dintr-un golf marin ce s-a umplut treptat cu aluviunile transportate de către Dunăre și depuse pe un teren instabil din punct de vedere geologic, la care s-a adăugat acțiunea mării, a vântului
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
cu orașul Moreni, la nord-vest cu localitatea Gură Ocniței, sătul Adâncă, la vest cu localitatea Bucșani, la sud cu localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele orașe: Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună este situată pe valea râului Cricovul Dulce, într-o zonă depresionara, fiind împrejmuita de o zonă de dealuri, care îi asigură o protecție naturală intemperiilor de ordin climatic. Datorită așezării, comuna se
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Oeștii Ungureni, Poienari, Rotunda și Turburea. Comuna se află în partea nordică a județului, pe malurile Argeșului, Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geomorfologic, din muscelele subcarpatice argeșene, dintre Topolog și Dâmbovița, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților, ceea ce evidențiază slaba influență a tectonicii și originea lor predominant eroyivă, de contact, așa cum se prezintă și comunele Corbeni și Arefu. Râul Argeș formează
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
mediteze asupra temei tratate. Dealtfel, pentru stimularea participării studenților la activitatea geografică, M. David a sprijinit înființarea, în 1930, a Societății geografice „Dimitrie Cantemir”. M. David a condus și lucrări practice, punând accent pe deprinderea citirii hărților topografice și analiza geomorfologică în teren și în laborator. O importanță deosebită se acorda excursiilor de studiu organizate cu studenții la sfârșit de săptămână în apropierea Iașului sau în perioade mai lungi (10-18 zile), în timpul verii, în diferite regiuni din țară. Pentru a întregi
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între Europa și
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stâncării (cu dimensiuni și forme geomorfe diverse; turnuri: "Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții Zăganu, Ciuperca, Colțul Nitrii"; ciuperci de piatră: "Tigăile
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
cu păduri și platouri bogate în pășuni. Dintre munceii care salța brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgau (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotundă, Pleașca Mare, Ignis (1307m), Iezurele ș.a. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidență piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Această din urmă este o rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
știe ca alunecările de teren reprezintă o deplasare a blocurilor și maselor de roci a diferitor versanți puternic deformate sub influența forței de gravotție. Ele sunt urmate de distrugerea solului, vegetației cît și a diverselor construcții. Condițiile variate geologice, hidrogeologice, geomorfologice ale codrilor au adus la formarea diferitelor. Luînd drept bază mecanismul alunecărilor și structura deluviului lor, am elaborat una din shema a alunecărilor ce se dezvoltă în aria Moldovei Centrale. În continuare voi carateriza principalele tipuri și subtipuri de alunecări
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ale Podișului Golan, la vest cu munții Galileei, la nord cu pârâul Maayan Baruh și la sud cu blocul bazaltic de la Korazin. Valea are o lungime de 25 km si o lățime de 7 km. Valea Hula cuprinde patru unități geomorfologice distincte: Caracterizat de o succesiune de trei niveluri topografice care scad în mod progresiv de la altitudinea de 400m la cea de 100m: nivelul Tel Hai, nivelul Hagoshrim și nivelul Maayan Baruh. Acest sector e constituit din roci sedimentare, acoperite de
Valea Hula () [Corola-website/Science/326498_a_327827]
-
pietrei cioplite" sau paleolitic: "palaios" = vechi și "lithos" = piatră (cuvinte grecești), cuprinde cea mai lungă perioadă de timp (aproximativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Răcirea climei a determinat cele mai importante glaciații din istoria pământului, cunoscute îndeosebi datorită cercetărilor din Munții Alpi sub denumirea: La rândul lor, aceste patru glaciații au
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
nord este delimitat de dealul Buda și lunca formată de valea Agrijului cu șesurile Vașcapău, Lab și Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Din punctul de vedere al geografiei fizice, „litoralul” este zona din jurul contactului între mare și uscat, unde se fac simțite simultan : Relieful litoral este în general format din trei fâșii geomorfologice : Litoralul actual este fâșia de teren pe care apa mării poate înainta sau se poate retrage și pe care se face simțită acțiunea de modelare a valurilor, curenților și mareelor. În zonele unde fluxul și refluxul sunt importante, cum este
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
este un termen care reunește într-o formă abreviată noțiunea de „diversitate geologică, geomorfologică și geografică”. Termenul, introdus în 1993, se dorește a fi un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
în 1993, se dorește a fi un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la care se adaugă elemente geomorfologice, inclusiv fenomene exo și endocarstice, peisaj, situri paleontologice, stratigrafice, petrologice și mineralogice) care împreună alcătuiesc știința denumită geologie având tangențe și cu geonomia așa cum o defineau Enciclopedia Română ca „ramură a geologiei, ce se ocupă cu legile fizice, care prezidă
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
Subdiviziunea unei țări se referă la diviziunea unui stat suveran cu scop administrativ, descriptiv sau pentru alte scopuri. Unitățile astfel rezultate sunt cunoscute sub denumirea generală de subdiviziuni ale unei țări. <br> Diferit față de arealele geografice sau geomorfologice ca bazine, deșerturi, văi, etc., subdiviziunile unei țări sunt creați abstracte, realizate cu scopul de a facilita guvernarea teritoriului național. Există mai multe tipuri de subdiviziuni, printre care: diviziuni administrative, diviziuni electorale, diviziuni de recensământ, regiuni de dezvoltare, fuse orare
Subdiviziune a unei țări () [Corola-website/Science/318045_a_319374]
-
include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
făcând legătura cu municipiul Blaj și municipiul Târnăveni. Blaj-ul este un important nod de cale ferată și asigură accesul la Drumul Național 14 B, care face legătura între orașele Teiuș și Copșa Mică. Relieful caracteristic este dominat de unitățile geomorfologice sculptate de principalul curs de apă, Târnava Mică, și care fac parte din unitatea morfostructurală Podișul Târnavelor. Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
ale teritoriului sunt formate din alternanțe de șisturi grezoase, argile, marne și formațiuni ușor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetației forestiere și anumitor culturi agricole. Deși acest teritoriu este restrâns ca suprafață, el cuprinde 4 unități geomorfologice bine conturate și având caractere proprii : 1.Unitatea munților flișului Stânișoarei cu înălțime maximă, cu fragmentare și energie de relief mare, dând o notă de dominanță și mai ales având în vedere spațiul din afara limitelor comunei; 2.Unitatea subcarpatică, cu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]