663 matches
-
perspectivă, o consecință a globalizării. Garantarea dreptului la liberă circulație, deschiderea granițelor, dar și polarizarea și inegalitățile existente la nivel mondial au condus la mișcări ample și frecvente ale populației. Integrarea pe care o descriam ca o dominantă a economiei, geopoliticii și tehnologiilor se manifestă în plan cultural prin redefinirea noțiunii de cultură, mai puțin legată de spațiu sau grupuri de apartenență și mai aproape de împrumut și schimbul de valori. Diversitatea și complexitatea lumii contemporane se manifestă puternic și în plan
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
enc2336/2336.htm. Baudrillard, J., 1994, America, Albatros, București. Baudrillard, J., 1996, Strategiile fatale, Polirom, Iași. Bauman, Z., 1999, Globalizarea și efectele ei sociale, Antet, București. Bauman, Z., 2000, Etica Postmodernă, Amarcord, Timișoara. Bădescu, I.; Dungaciu, D., 1995, Sociologia și geopolitica frontierei, 2 vol., Floarea Albastră, București. Berger, P.L.; Luckmann, Th., 1999, Construirea socială a realității, Univers, București. Biès, J., 1998, „Éducation transdisciplinaire. Profils et projets”, Bulletin Interactif du Centre International de Recherches et Études Transdisciplinaires, 12. Bîrzea, C., 1995, Arta
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
The University of Calgary, vol. 30, 2. Quicke, J., 1997, „Reflexivity, Community and Education for the Learning Society”, Curriculum Studies, 2, vol. 5. Radó, P., 2001, Transition in Education, Open Society Institute - Institute for Educational Policy, Budapesta. Ramonet, I., 1998, Geopolitica haosului, Doina, București. Rapport, D., 1996, „Transdisciplinarity and The University of the Future”, Science Spectra, 6. Roberts, P.L.; Kellough, R.D., 2000, A Guide for Developing Interdisciplinary Thematic Units, ediția a II-a, Upper Sadle River, Prentice Hall, Merrill. Robertson, D.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ce provin din zone academice conexe, precum relațiile internaționale sau studiile strategice. Deși, poate dezvoltate conceptual, În special datorită influenței teoriei relațiilor internaționale, studiile de securitate sunt mai degrabă un domeniu pluridisciplinar. De aceea, analizele strict istorice sau În spiritul geopoliticii clasice nu sunt suficiente pentru o educație de calitate În această direcție. Lor trebuie să li se adauge, printre altele, studiul politicilor, instituțiilor și mecanismelor de planificare strategică, al scenariilor folosite În construirea strategiilor, dar și al dezbaterilor teoretice privind
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
publice. 2.2. Securitatea națională ca problemă de politici publicetc " 2.2. Securitatea națională ca problemă de politici publice" Conceptul de securitate este unul foarte complex. Cu toată contribuția științifică a unor domenii precum Relațiile Internaționale, Studiile de Securitate sau Geopolitica, cunoșterea academică nu a dus la o definiție unanim acceptată a conceptului de securitate. În România, situația este și mai confuză. Aici, găsim anumiți experți și analiști, În special din serviciile de informații, care echivalează conceptul de „securitate” cu cel
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
curând într-un volum omagial editat la Constanța 12 și dedicat aniversării a 130 de ani de la reintegrarea Dobrogei în cadrul statului național român. Cu același prilej a fost editat un volum reunind studii și articole de istorie, geografie, cultură și geopolitică privind Dobrogea, la inițiativa Consiliului Județean Constanța și a Universității "Ovidius" din Constanța, volum realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Valentin Ciorbea 13. Un volum ce reunește articole din presa vremii, precum și alte documente deosebit de interesante relative la situația din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Emil Diaconescu, op. cit., pp. 68-69; Nichita Adăniloaie, Independența națională a României, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1986, pp. 100-101. 184 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 264. 185 Ibidem, p. 291. 186 Ibidem; Dumitru-Valentin Pătrașcu, Adina Gabriela Cotorogea, "Muntenegru istorie și geopolitică", în Litua. Studii și Cercetări, Tg-Jiu, 2011, p. 189. 187 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 265. 188 Ibidem, p. 266. 189 Ibidem. 190 Ibidem, p. 267; Vasile Maciu, "România și Conferința de la Constantinopol", în Analele Universității București, seria Istorie, nr. 9
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
România, mai puțin Vama Veche, localitate ce va fi retrocedată statului Chile. După cele văzute de acolo, din îndepărtata localitate Austin, oraș al statului Texas, mister George Friedman și-a publicat recent un studiu scurt și exploziv, (spun unii), dedicat geopoliticii din Carpați. Citindu l fără prea mult atașament patriotic, poți să-l consideri cel mai lucid și mai tăios discurs asupra lipsei noastre de minte. De foarte multă vreme, n-am mai auzit pe nimeni să ne facă proști, cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
sa. și mai presupune libera și echitabila circulație a ideilor, ca pe o piață economică ideală. Or, de facto, acest lucru nu se întîmplă, iar de jure este cel puțin discutabil. Nu se întîmplă de facto deoarece, ca și în geopolitică, există centre și periferii politice, lingvistice și disciplinare care distorsionează accesul la egala circulație a ideilor. Uniformizarea inevitabil „de la centru” ar face din cunoaștere un joc de putere la limita imposturii. De jure, o asemenea omogenizare a pieții cognitive riscă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din acele din succesele tehnicii militare. Globalizare sportivă și aceea militară seamănă mult, ambele folosesc elementele mas media: Industrializarea războiului și competiția geopolitică au determinat globalizarea fără precedent a conflictelor și rivalității pe plan militar, similar și pe plan sportiv. Geopolitica și imperialismul marilor puteri, în evoluția sistemelor de alianțe internaționale și a structurilor de securitate internațională au dus la apariția unei piețe mondiale a armamentului și a materialelor sportive, paralel cu răspândirea la scară globală a tehnologiilor militare și a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
24, 29, 31-35, 49, 51, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Epistemologie constructivistă, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Europenizare, 126 Federalism, 25, 84, 116, 217, 409, 436 Funcționalism, 25, 217, 409 Geopolitică, 17, 68, 150, 334, 367, 381 Grupul politico-militar, 15, 26, 265, 271, 393, 410 Guvernul României, 350, 352, 364, 374, 388, 389, 425 Holism, 436 Instituționalism, 25, 217, 409 Integrare, 54, 88, 107, 111, 112, 116, 124, 132, 149, 150
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
multiple sau suprapuse (Wolfers 1962: 242, despre noul medievalism; Bull 1977). De asemenea, ciocnirea puterii și a ideologiilor din timpul Războiului Rece a fost înlocuită cu "ciocnirea civilizațiilor" (Huntington 1993), care s-a transformat într-o versiune culturală actualizată a geopoliticii (vezi Mackinder 1944 [1919]). În timp ce noul medievalism se întoarce la politica internațională premodernă pentru a înțelege sistemul actual, ideea ciocnirii civilizațiilor reînnoiește tradiția geopolitică realistă anterioară războiului, care a fost întotdeauna deterministă cultural. Dacă luăm teza lui Huntington din această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai degrabă, un sistem internațional. Este sistemul care acum a luat locul sistemului Războiului Rece și, la fel ca acesta, globalizarea are propriile ei legi și propria ei logică, de natură să influențeze astăzi, direct sau indirect, politica, mediul înconjurător, geopolitica și economia fiecărei țări de pe glob.<footnote T. Friedman, 2000, Lexus și măslinul. Cum să înțelegem globalizarea, Editura Fundației PRO, București. footnote> Procesul de globalizare este unul dinamic, în continuă mișcare, de liberalizare, deschidere și integrare internațională pe o serie
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
ecuație lipsește, nu este contabilizat răul pe care ea și-l face singură. Lucrul acesta par să-l neglijeze nu numai oamenii simpli - mulți dintre ei nu pot stabili o elementară relație dintre cauză și efect, nu se pricep la geopolitică, la fraude electorale și la cenzură -, ci chiar o seamă de intelectuali cu audiență la mase, așa-zișii „formatori de opinie”. Epuizați probabil de efortul zadarnic de a comunica poporului adâncimea gropii în care acesta se află, unii dintre ei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
categoria "Țărilor de Est" constituind, de altfel, obiect științific pentru o întreagă serie de politologi specializați în această regiune. După destrămarea Imperiului Sovietic, politicienii și jurnaliștii au descoperit, cu uimire, existența unei Mittel Europa. De fapt, două categorii ale vechii geopolitici au reapărut după "dezghețul" politic survenit în Est: Țările Baltice Estonia, Letonia, Lituania și Europa Centrală Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Slovenia, Croația realități a căror existență o ascunsese blocul oriental. Confruntate cu probleme grave, aceste țări revelează pe de o parte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
București, ISOGEP-Euxin. Bădescu, Ilie (2002), Noologia, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2003 [1984]), Sincronism european și cultură critică românească, Cluj, Dacia. Bădescu, Ilie (2004a), Idei politice românești. Doctrine și teorii, București, Editura Mica Valahie. Bădescu, Ilie (2004b), Tratat de Geopolitică, București, Valahia. Bădescu, Ilie (2005), Noopolitica, București, Editura Ziua. Bălășoiu, Raluca și Horațiu, Rusu (2003), "Identitate etnică și patrimoniu cultural imaterial", în Revista de Sociologie, 1, pp. 47-54. Beck, Ulrich (1992), Risk Society: Towards a New Modernity, Londra, Sage. Bell
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mediocritatea statului de astăzi, ajuns în pragul falimentului financiar. Panslavismul venea, la rându-i, cu geopoliticienii lui, între care N.I. Danilevski, autorul unei cărți de răsunet: Rusia și Europa, tipărită la Petersburg, în 1871. Danilevski se dovedea un filosof al geopoliticii pătrunzător, având o teorie proprie despre mesianismul rusesc în contrapondere cu lumea germană. Îi vedea pe germani moștenitorii Romei, iar pe slavi moștenitorii Bizanțului, aflați în rivalitate seculară decisivă pentru destinul Europei. În fața expansiunii noului imperiu romano-german, Rusia n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
împărăție mare, pe a cărei cuvânt se credea în drept să se întemeieze."82 De-acum încolo, principala țintă este dezonoarea Rusiei, care și-a găsit în guvernul liberal un șoricel cu care să se zbenguie pe tărâmul alunecos al geopoliticii orientale. Eminescu întoarce cu strălucire pseudoargumentul țarului cu privire la "onoarea" de a poseda, de a i se cuveni Basarabia. Poetul elaborează, cu acest prilej, originala sa teorie cu privire la drept 83, aplicând-o, cu o logică fără fisuri, la cazul Basarabiei. În loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
român în fața barbariei asiatice. Războiul mediatic antiromânesc era, în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nou avatar. Banii și tehnologia trebuie să redevină niște mijloace. Scopurile sunt altele și trebuie să le regăsim. Cum? Prin reîntoarcerea la fundamente, la Sursă, prin prețuirea valorilor perene în locul celor efemere și cultivarea adevăratelor valori divino-umane. Printr-o nouă geopolitică și geoeconomie, printr-o rescriere a gramaticii relațiilor internaționale. Dumnezeu e în noi, dar noi suntem în el? Suntem în al treisprezecelea ceas și e unul al durerii și agoniei. Dacă nu producem schimbarea și nu apucăm pe calea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
globalizării economiei și culturii. Specificitățile culturale, tradițiile, limbile și culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concu rența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de marketing tot mai subtile și tot mai perverse. 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR Geopolitica nu este numai o chestiune de raționalitate, de interes și calcul politic. Ea nu efectuează doar analize reci ale unor date concrete privind frontierele, resursele economice și puterea militară sau financiară, ci examinează inclusiv o întreagă panoplie de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și culturii. Specificitățile culturale, tradițiile, limbile și culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concu rența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de marketing tot mai subtile și tot mai perverse. 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR Geopolitica nu este numai o chestiune de raționalitate, de interes și calcul politic. Ea nu efectuează doar analize reci ale unor date concrete privind frontierele, resursele economice și puterea militară sau financiară, ci examinează inclusiv o întreagă panoplie de emoții care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
contra speranță, speranță contra umilință, umilință contra iraționalitate și violență etc. Există emoții pozitive și emoții negative, important este să găsim un just echilibru între ele și să ne bucurăm sau să ne întristăm cu măsură. Există deci și o geopolitică și o geoeconomie a emoțiilor, care s-a văzut puternic în ultimii ani, în lumea arabă bunăoară, dar nu numai, în chestiunile legate de criza economică, de creșterea și descreșterea marilor puteri etc. Unele evoluții au devenit revoluții, alteori s-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dispoziție în traducere franceză : Le rêve americain en danger (Odile Jacob, Paris, 1995), marchează o schimbare în înțelegerea noii arhitecturi internaționale și a jocurilor actorilor săi. Apariția conceptului de geoeconomie semnalează o intrare în forță a chestiunilor economice pe agenda geopoliticii mondiale, a realităților economice care vor conta atît de mult în articularea noilor strategii. Geoeconomia privește în principal statele puternice, care au înțeles să dezbrace vechile haine ale războiului și retorica specifică și să-și circumscrie rivalitățile în spațiul economic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
acestora conferă deținătorului stat sau companie un element de putere și de afirmare internațională și contribuie la dezvoltarea potențialului său economic, social și politic. Geoeconomia se ocupă de relațiile dintre putere și spațiu, real sau virtual, depășind frontierele teritoriale caracteristice geopoliticii. Un dispozitiv geoeconomic va grupa ansamblul elementelor pe care le are la dispoziție statul și companiile, elemente susceptibile de a fi mobilizate și utilizate pentru satisfacerea, integrală sau în parte, a obiectivelor propuse. Se înțelege că statele sau companiile mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]