4,667 matches
-
precizând că el izvorăște din ținutul dv. de baștină. Dimensiunea germanică despre care vorbeați se datorează cumva unei nostalgii a migrațiilor burgunde? M.T.: Problema germanității în cazul meu e puțin mai complexă: părinții mei s-au cunoscut ca studenți la germană, la Sorbonna. M-au purtat prin Germania de la naștere, pot să afirm că am trăit mereu cu un picior dincolo de Rin. Dar tatăl meu fusese rănit la față în 1914, în războiul cu nemții, iar eu nu l-am cunoscut
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
meu fusese rănit la față în 1914, în războiul cu nemții, iar eu nu l-am cunoscut altfel decât cu acea cicatrice pe obraz. Apoi, eu nu sunt înzestrat pentru limbile străine. E adevărat că vorbesc și scriu curent în germană, dar nu sunt propriu-zis bilingv pentru că n-aș putea să scriu texte literare în această limbă. În schimb, nu vorbesc deloc engleza, italiana, spaniola, nici un alt idiom. Părinții mei mi-au reproșat întotdeauna că nu vorbesc corect germana. Aveam 14
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
curent în germană, dar nu sunt propriu-zis bilingv pentru că n-aș putea să scriu texte literare în această limbă. În schimb, nu vorbesc deloc engleza, italiana, spaniola, nici un alt idiom. Părinții mei mi-au reproșat întotdeauna că nu vorbesc corect germana. Aveam 14 ani când a izbucnit cel de al doilea război mondial și 15 când nemții au invadat Franța. În timpul, celor patru ani de ocupație, era să fiu ucis de trei ori. Aveam un văr mai mare decât mine care
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
infernul. Cînd își revine, în 1948, se retrage la țară, în satul natal din județul Argeș. În 1950, refamiliarizat cu lumea satului, devine profesor la școli generale sătești (a fost și profesor la liceul din Topoloveni), predînd franceza, latina, engleza, germana. În 1950 s-a recăsătorit, soția sa fiind, și ea, profesoară. O duce așa, cu grija gospodăriei sale încropite, pînă în 1968. Atunci se produce revirimentul. La împlinirea a 60 de ani de viață, Zaharia Stancu, coleg de generație, își
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
lui Buñuel, la tablouri de Salvador Dali sau la manifestele literare dadaiste, Warum das kind in der polenta kocht/ De ce copilul fierbe în mămăligă, romanul de debut al Aglajei Veteranyi, editat la "Deutsche Verlags-Anstalt" din Stuttgart (DVA), scris direct în germană, sare dintr-odată în ochii presei de specialitate și a mass-mediei din Germania și Elveția. Printr-o congruență formală, autorii recenziilor recurg la rîndul lor la titluri neobișnuite pentru a atrage atenția publicului, prin cronici de dimensiuni variabile și aprecieri
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
fabricat îngeri", a contextualizat dramatic, printr-un experiment teatral, secondată pantomimic de Jens Nielsen, lectura unor pasaje ale romanului. O fizionomie senină, expresivă, o apariție năstrușnică, o privire directă, o inflexiune a vocii extrem de sensibilă pe parcursul lecturii făcute într-o germană impecabilă - i-au garantat din start Aglajei Veteranyi cu mult mai mult decît succesul scontat de organizatori. Ca de obicei, lectura a fost urmată de dialogul cu publicul în cursul căruia, cu o foarte bine mimată ingenuitate, autoarea nu a
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
mă întorc. Dar acuma trăiesc în "Schweiz"... R.B.: ...în Elveția. A.V.: Da, în Elveția (rîde), știți, e primul interviu din viața mea pe care-l dau în românește, sunt foarte emoționată. Deci noi trăim în Elveția, eu scriu în germană, vorbesc germana, citesc în germană și nu știu foarte bine românește (mă privește întrebător apoi continuă). Eu cred însă că dacă mă duc în România și stau un pic acolo, pot să scriu și în românește, nu-i așa? Dacă
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Dar acuma trăiesc în "Schweiz"... R.B.: ...în Elveția. A.V.: Da, în Elveția (rîde), știți, e primul interviu din viața mea pe care-l dau în românește, sunt foarte emoționată. Deci noi trăim în Elveția, eu scriu în germană, vorbesc germana, citesc în germană și nu știu foarte bine românește (mă privește întrebător apoi continuă). Eu cred însă că dacă mă duc în România și stau un pic acolo, pot să scriu și în românește, nu-i așa? Dacă scriu în
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
în "Schweiz"... R.B.: ...în Elveția. A.V.: Da, în Elveția (rîde), știți, e primul interviu din viața mea pe care-l dau în românește, sunt foarte emoționată. Deci noi trăim în Elveția, eu scriu în germană, vorbesc germana, citesc în germană și nu știu foarte bine românește (mă privește întrebător apoi continuă). Eu cred însă că dacă mă duc în România și stau un pic acolo, pot să scriu și în românește, nu-i așa? Dacă scriu în germană, ea este
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
citesc în germană și nu știu foarte bine românește (mă privește întrebător apoi continuă). Eu cred însă că dacă mă duc în România și stau un pic acolo, pot să scriu și în românește, nu-i așa? Dacă scriu în germană, ea este (caută cuvîntul) ... "fremd", este pentru mine o limbă străină dar și româna este o limbă străină, aceasta este problema mea interioară. Eu cred însă că noi toți suntem în această lume "în străinătate". De aceea cartea pe care
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
toți... mîncam. Și pentru mine, toate lucrurile sunt împreună: mîncarea, plînsul, bucuria, așa a fost în familia mea, așa am simțit eu tot mereu... R.B.: Să ne întoarcem la literatură. În ce limbă ați început să scrieți? A.V.: În germană, eram deja în Elveția, aveam vreo 17-18 ani. Prima carte pe care am citit-o era un lexicon, un lexicon pentru copii. Învățam mereu cîte o pagină, "auswendig"... R.B.: ...pe de rost. A.V.: Da, pe de rost și credeam
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
întreb: bampir... ce-i aia, bampir?"). Cuvîntul pătruns în mai multe limbi de circulație - franceză (vampire), engleză (vampire), italiană (vampiro) etc. - e de origine sîrbă; e foarte posibil să fi fost preluat mai întîi, așa cum o indică unele dicționare, de germană (Vampir). Acest traseu ar corespunde de altfel difuzării spre Vest a informațiilor și a mărturiilor despre credințele "mortului-viu" în Europa Centrală și de Est, atestate mai ales la sîrbi și la români. Legende mai vechi sau mai noi despre vampiri
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
e cuprins în canonul occidental stabilit de Harold Bloom. Pe o listă a poeților importanți ai secolului (vezi p. 24) nu regăsim nici pe Arghezi, nici pe Blaga, nici pe Botta. Celan și Tzara sînt, dar pentru că au scris în germană și respectiv în franceză. Singura excepție, Gellu Naum, își are explicația, dar nu acum și aici o voi lua în discuție. Ideea mea este că zadarnic am căuta drept cauză limba fără circulație ori faptul că România e o țară
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
care vrea să devină ofițer și care știe cam pe unde se află Danemarca. Cu toate artificiile reportericești, fragmentul rămîne impresionant și ar merita citat în întregime, mai ales că Andersen, vădit sensibilizat, reconstituie chiar dialogul în sine (purtat în germană, despre care băiatul spune că nu este limba lui maternă). "După haine părea sărman, dar tot ce avea pe el era atît de curat! Părul îi era pieptănat atît de neted, ochii săi străluceau atît de voioși, fața avea o
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
euforie. Mike, cum îi spun simplu, la rugămintea lui, este șeful departamentului de slavistică de la University of California, Los Angeles, specialist cu recunoaștere internațională în limbile și literaturile Europei Centrale și de Răsărit. Pe lîngă limbile de largă circulație - franceza, germana sau spaniola, Michael Heim vorbește toate limbile din zona central și est-europeană, româna fiind ultima pe lista sa de achiziționări lingvistice. Traducătorul lui Kundera în engleză, dar și al lui Havel ori Danilo Kis, Heim este un om de o
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
Heppe de Moor, decedat în 1991, are două fiice ajunse la vîrsta maturității, a studiat tîrziu arhitectura și istoria artelor și a debutat literar în 1991) și un mănunchi de ecouri critice (favorabile toate) la cărțile apărute și traduse în germană - ceea ce a facilitat considerabil dialogul nostru. Știam că Margriet de Moor practică o anume autoreflexivitate literară, că story-urile romanelor ei sunt minimaliste, că povestea se autopovestește, că glasul, cîntecul sau pur și simplu tăcerea sunt tematizate și orchestrate stilistic, că
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
glasul, cîntecul sau pur și simplu tăcerea sunt tematizate și orchestrate stilistic, că filonul intimist străbate toate scrierile ei, începînd cu romanul de debut, Mai întîi cenușiu, apoi alb și pe urmă albastru și terminînd cu ultima carte tradusă în germană, Die Verabredung - Întîlnirea. Dar mai înainte de a transcrie lungul dialog pe care l-am avut cu Margriet de Moor, să vă spun, pe scurt, despre ce este vorba în cărțile ei. Magda, eroina romanului Mai întîi cenușiu, apoi alb, pe
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
din mai multe direcții, a sugestiilor promite să le examineze sistematic. Oferta m-a incitat să caut scriitori moderni, cu apariții sugestive valoric, în grad maxim deschise cititorilor străini. L-am preferat, în primă instanță, pe Alexandru Ecovoiu, tradus în germană, premiat la München, pe cale de a puncta și piața franceză cu o versiune de foarte bună calitate. Stațiunea denotă, ca și cealaltă proză, Saludos, că există un Ecovoiu gata să deseneze epic, insurgent la transparențe facile. Romanul ține la distanță
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
franceza și engleza. Dicționarul limbii române (DLR), în volumul apărut în 1977, reconstituie cu totul altfel etimologia: bazîndu-se probabil pe formă, pe accentuare, dar și pe istoria propagării jocurilor de cărți în societatea românească, sursele indicate sînt, în ordine: neogreaca, germana, rusa (cu forme aproape identice), pe ultimul loc franceza, nicăieri engleza. Un alt exemplu de concurență a surselor sau mai curînd a interpretărilor este adjectivul familiar freș: înregistrat în DEX 1996 (cu definiția "care nu este obosit; vioi"; "care exprimă
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
și pe moarte. Andrei Bodiu - Studii pe viață și pe moarte, Editura Paralela 45, 2000. Amintiri perfide Florica Madritsch Marin trăiește, din 1992, în Austria. A mai publicat, de cînd a părăsit țara, încă șase cărți, în română sau în germană și este membră a Uniunii Scriitorilor din Austria (1993) și din România. țara din care a plecat supraviețuiește în textele din volumul de față, Spaima este un cameleon, prin cîteva imagini puternice, dar încărcate cu nimic altceva decît cu farmecul
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți literatura, Foaia noastră nu va cuprinde decît compuneri originale românești". Dar cărturarul avea știute, și în epocă, preocupări de istorie (publicînd cîteva lucrări, în 1837, cînd mai era la studii, în germană și franceză). De aceea, în noiembrie 1843, i se încredințează, la Academia Mihăileană de la Iași, un curs de istorie națională. Lecția de deschidere al acelui curs universitar a făcut epocă. Recunoștea, aici, cu amărăciune, inexistența istoriei la noi: Aceasta lipsă
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ceea ce încerca el să-mi impună, ajunsesem să citesc cu voce tare lungile perioade care urmau șerpuirea misterioaselor silogisme. Zarathustra mă apostrofa, iar eu mă întorceam la hotel într-o stare de agitație inimaginabilă. - E ora șase, ora ta de germană, îmi spuse într-o seară biata mama, bucuroasă că m-am reapucat de citit. - Ora șase! Bine, atunci îmi iau cartea cu mine. - Dar nu uita să-i lași portarului cheia de la camera ta. - Nu, nu uit. Portarul (un florentin
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Zarathustra în original. Căci Zarathustra era atunci fixația mea! Portarul cu ochi spălăciți îmi răspunse: - O carte proastă! Nici măcar demonică. - De ce ar trebui să fie demonică? Nu-mi rspunse. Se concentră și, deodată, îmi porunci: - Dacă știți atît de bine germana, citiți-mi și mie cîteva pagini din afirmațiile smintitului ăstuia! M-am supus, de parcă aș fi fost mînată de o forță superioară. M-am oprit la sfîrșitul primei pagini. - Ce talent bizar, murmură el, ce mod de a silui sufletele
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
fost conservator în vederile lui politice." Clișeele stilistice romantice din scrisori sau poemele reproduse aici și sobrietatea administrativă a dărilor de seamă despre cheltuielile legate de nevoile materiale ale poetului, o 'moldovenească' revolută a unor documente sau scrisorile redactate în germană, graiul elitei epocii, recompun, mozaicat, tabloul încă incomplet a biografiei lui Eminescu. Volumul îngrijit de George Muntean e o apariție notabilă în acest moment. Eminescu - 100 de documente noi, Ed. Eminescu, Buc., 2000; Ediție îngrijită de George Muntean, 258 pag
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
mascate, condamnații să nu vadă cu cine au de-a face, cu Diavolul-șef. Așteptam de vreo zece-cincisprezece minute bune. Ceilalți ce se aflau în urma noastră la coadă trecuseră cu toții dincolo. Numai pe noi ne lăsaseră să așteptăm. Într-o germană de școală, cum recitam la liceu, la Brașov, poeziile lui Schiller, la cererea profesoarei, Frau Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă. Acesta interveni numaidecât, adresându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]