489 matches
-
demonic, iar dacă nu acceptăm acest principiu, nu acceptăm Istoria. Omul a fost corupt de la bun început. Nu cred în păcatul originar în maniera creștină, fără el, însă, istoria universală nu poate fi înțeleasă. Natura umana era coruptă încă din germene. Și nu vorbesc că un credincios, nu, dar fără ideea asta mă aflu în imposibilitatea de a explica cele întâmplate. Atitudinea mea este aceea a unui teolog necredincios, a unui teolog ateu"40. Pentru Sábato, Dumnezeu este neputincios, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de texte ca o consecință a poeticii originale a artistului. Universul lui Camil Petrescu este permanent însuflețit de tendința de transformare, este străbătut de tensiunea intenției de a transcende efemerul, fiind convins că el, ca scriitor, a descoperit și deține germenele formei adecvate a garanta dăinuirea, persistența Operei în timp. Romanul probează, într-adevăr, efortul de a multiplica adausurile, perspectivele, stilurile, într-un cuvânt o natură metamorfică, în care fiecare termen, etimon, erou este apt de a ajuta la "revelația" unei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
interpretare transeontică. amintire ... ea rumegă, Într-un fel durerile și bucuriile, le Întinerește, le ia de la capăt și le străbate din nou ... această constantă plastică, acest circuit etern În jurul ființei iubite are Întotdeauna drept model miracolul feminin, maturitatea incubația ... fiecare germene e Învăluit, Încălzit și protejat În inima și-n pîntecul femeii, astfel Încît se dezvoltă, se Întregește, se dilată, se organizează și trăiește precum embrionul unei ființe nemuritoare...” Astfel putem gîndi că poate aceasta ar fi interpretarea strofei de la finalul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de tinerețe drept „intangibil și definitiv“, așa cum s-a exprimat el în „Cuvântul înainte“, scris în 1918. Nu se poate însă afirma la fel de categoric dacă Wittgenstein a văzut în gândurile sale mai târzii o continuare a filozofiei Tractatus-ului sau, dimpotrivă, germenele unui gen de filozofie cu totul nou. În cântărirea argumentelor aduse în favoarea tezei continuității sau discontinuității dezvoltării gândirii filozofice a lui Wittgenstein va trebui să ținem seama, desigur, de ceea ce a spus el în această privință. Dincolo de referirile sale eliptice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
directe. Iar acesta este un motiv care intervine în egală măsură la Wittgenstein cel timpuriu și la cel mai târziu.“ Schulte admite, totodată, că există și „multe deosebiri radicale“.12 Unii autori încearcă să evidențieze unitatea gândirii lui Wittgenstein căutând germenele acelei abordări a limbajului care este caracteristică pentru opera lui mai târzie în scrierea lui de tinerețe. Într-o lucrare de introducere în filozofia lui Wittgenstein, Chris Bezzel afirmă că, deși acesta a devenit cu trecerea anilor tot mai sceptic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al lui Hobbes. În lucrarea Despre guvernarea civilă 68 Locke prezintă trăsăturile caracteristice ale realizării "monarhiei limitate": este necesar să se ajungă la un echilibru satisfăcător al puterilor, prerogativelor statului și drepturilor fundamentale sau naturale ale individului. Ea conține în germene tot ceea ce va contribui, mai târziu, la alcătuirea marilor regimuri contemporane, în esență regimul parlamentar. Locke arată că unicul remediu împotriva tiraniei este limitarea puterii monarhului și, în consecință, dreptul la rezistență (ius resistendi) al celor ce se simt oprimați
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
au fost doar un "congres al suveranului"103: prin intermediul acestora se exprima repartizarea contractuală a suveranității și echilibrul cu monarhia. Dreptul la rezistență al stărilor privilegiate (ius resistendi) a fost fixat numai în mod excepțional în scris. El apare, în germene, în "Jurămintele de la Strasbourg" din anul 843 și în pactul încheiat la 856 de Carol Pleșuvul cu "cei mari"104. Din secolele al XIII-lea și al XIV-lea va primi sancționarea juridică a autorității superioare, fiind statuat în majoritatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
realiza unitatea de acțiune a stărilor. 4.5.2. Sicilia, Sardinia și Neapole În nicio altă parte a Italiei formele practicate în Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate nu atins precizia și utilitatea reglementărilor administrației venețiene. Primele informații în privința existenței în germene a unui regim de stări, despre stări și Adunările lor reprezentative, datează din anul 1156, când Frederich I Barbaros-sa (1152-1190) a convocat o adunare la Cremona 412. Doi ani mai târziu împăratul va convoca Dieta de la Roncaglia (1158), la care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
asupra de măsură încrederea Mariei Mănucă într-o funcție esențială a artelor (fie ele vizuale ori lingvistice), aceea de a intermedia umanului esențele primordiale: "Dacă desfac lucrurile/ până la miez, până la scânteie// dacă despart umbrele/ de la umbra sticloasă a ciulinului/ până la germenele de lumină// dacă din lumina trecută prin prismă/ aleg focul/ și cerul și apa (...) Dacă mă las pradă/ cerului, pământului/ până la miez, până la scânteie// și iar sunt bogată/ și mereu risipitoare". Ultimul volum semnat de Maria Mănucă, intitulat Clinica de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dar refuză ideea că, prin bunătatea lui Dumnezeu, avem parte de cea mai bună dintre lumile posibile. Vorbind de "posibilitate reală", Hegel (1770-1831) se înscrie, oare, printre gînditorii posibilului? Posibilul este real în sensul în care el este realitatea în germene. Filosoful german trimite la noțiunea aristotelică a lui "a fi potențial". El respinge cealaltă dimensiune a posibilului propusă de Aristotel, "a fi contingent." Hegel reduce noțiunea de posibil și ne putem întreba dacă nu o neagă de-a dreptul: Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Referindu-se la tot ceea ce e condiționat măcar în parte, "posibilul real" al lui Ernst Bloch integrează și depășește acel "a fi potențial" al lui Aristotel, fără să-l includă pe "a fi contingent" al filosofului grec: " Posibilul real în germene și ca predispoziție nu este, în consecință, niciodată ceva gata făcut, care, închistat, sub o formă redusă mai întîi, n-ar avea decît să se dezvolte." Incluzîndu-l cu totul pe "a fi contingent", conceptul de posibil în teoria posibilelor-imposibilelor se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
se trezește din nou în micul său Fiat 500, alături de o nouă dulcinee, Barbara, care îl interesează la fel de puțin ca toate cele ce o precedaseră, tot mai sufocat de senzația blocării într-un mecanism repetitiv, ucigător. Primele rînduri conțin în germene esența romanului. Apoi, cititorul pătrunde în cercuri concentrice în această lume întunecată a frustrărilor, obsesiilor și neîmplinirilor care, însă, rămîne profund umană. Odată ce s-a debarasat de cadavrul stînjenitor (care e "rece ca un jambon și deja aproape cenușiu"), cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
parfumul florilor ce îmbată aerul din fața unei ferestre anume, toate acestea îi apar ei nu ca obiecte cu depline înțelesuri, devreme ce ele însele au propria lor putere de înțelegere și oferă calea spre lucruri mai profunde. Aceste profunzimi reprezintă germenele sau rudimentul anumitor noi facultăți, prin care, vag și incert, ea înțelege miezul lucrurilor care, în realitate, reflectă dimensiuni spirituale pline de sens"565. Modelului extravertit al salonului, spațiu prin excelență al dialogului și al manifestărilor spirituale, care solicită chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reevaluat permanent, nu poți să faci un asemenea film fără să te corectezi în permanență. Dar, spre surpriza mea, recitind de curând treatment-ul scris în urmă cu trei ani, am văzut că multe lucruri erau încă valabile, erau acolo în germene. Nu m-am îndepărtat foarte mult de ideea inițială. Destule lucruri pe care speram să le realizez s-au realizat, deși n-am lucrat după un scenariu prestabilit. Cum pregătiți interviurile? Uneori mă simt foarte vinovat că nu le pregătesc
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
găsit nicăieri consemnat. O piedică serioasă în calea minciunilor „de partid” patentate cu mai mult sau mai puțin succes, a reprezentat-o Școala de corecție. Iată ce am găsit referitor la acest subiect ce va fi fost la timpul potrivit germenele unui mare scandal: „...ne-am deplasat la Școala de corecție pentru a ține o conferință însă Direcția ne-a oprit de a pătrunde în institut pe motivul că suntem o organizație privată (subl.ns.) și fără aprobarea Ministerului nu ne
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
simtă un suflu european. Social-democrații, al căror internaționalism oficial este exsanguu, au conservat o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia, pe rămășițele nazismului și fascismului, regăsind întrucîtva spiritul transnațional al Creștinătății europene. Acest dublu suflu ideologic și politic este prea slab pentru a crea o mișcare europeană populară, însă suficient de puternic pentru a le furniza
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să supraliciteze aspectele nevrotice, să perceapă acest psihism numai prin stările sale morbide, iar acestea, într-adevăr, corespund perioadelor de criză, momentelor de tensiune sau de dezechilibra din interiorul corpului social. Regula ne spune totuși că întotdeauna în normal există germenele patologicului. De fapt, fiecare dintre miturile politice pe care am încercat să le conturăm există, sub o formă banalizată, minimalizată, în afara cadrului specific societăților bolnave. Atașamentul afectiv față de visul îndreptat spre un trecut idealizat a alimentat întotdeauna epopeea și romanța
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că moartea este ,,marea certitudine, singura certitudine” (p.197), singura soluție pe care personajele o întrezăresc la capătul unui puternic conflict interior. Născut în primul rând din ,,exasperarea” care domină întreaga parte a doua, sentimentul morții se conturează deja în germene la sfârșitul acesteia pentru ca în a treia parte și ultima să devină scopul în sine al existenței epice a personajelor. Finalul romanului este anticipat în momentul în care Emilian, cuprins de panică, îi încredințează revolverul cu care trăsese și el
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
trilogiei. Petre Rău Drama unei scântei rătăcitoare Marea lecție a inteligenței cosmice, ne spune Omraam Mikhaël Aïvanhov, este lunga aventură a bobului de grâu care, însămânțat în pământ, în întuneric și frig, va muri, triumfând și dând naștere unui nou germene. Prin suferință. Dar printr-o suferință creatoare. Care va cunoaște fericirea. Tot astfel, două ființe care vor avea parte de „Iăgăduință împărtășită” (Ralph taldo Emerson), scânteia iubirii lor va-nflori și va rodi, asemenea bobului de grâu. Ca o binecuvântare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
putere. Scriitorii și tiranii sunt antinomici. Ovidiu declară cu superbie îndreptățită de veacuri: "Ingenio tamen ipse meo comitor fruorque / Caesar in hoc potuit iuris habere nihil" (Tristia III, 7, 47-48). Proclamarea autonomiei conștiinței artistice ne amintește de motivul rămas în germene în Fasti: "Est deus in nobis". Zeul care locuiește în sufletul său e Muza. Sufletul său devine în exil o catedrală în care motivele poetice au rezonanță de orgă. Imaginarul său poetic sublimează și mitizează ipostaze umane și le înalță
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
înțelepciune, din moment ce reprezintă daruri ale Spiritului; • refuzul culturii, a valorilor sale considerate ca fiind inutile și corupătoare; de unde cultul "naivității" copilului, a atitudinii copilului și a numeroaselor sale expresii. Fără îndoială, acest tip de personalitate este ambiguu, purtînd în el germenele oricăror revolte ca și a oricărei integrări reușite, deoarece se află la baza oricărei așteptări mesianice și a oricărei speranțe care a iluminat Occidentul. Astfel putem înțelege glisarea ce s-a produs uneori între gîndirea creștină și acțiunea teroristă: angajamentul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pare că faptul ar fi decisiv pentru cunoașterea problemei în esența și în generalitatea ei. 3. Probabil că”primul” text le purta pe toate celelalte în forme latente. Dacă pe parcurs s-a ivit un element nou, dar prefigurat în germene, el a putut să coexiste cu altul „mai vechi”. Și într-o parte și în alta, s-a produs fenomenul de transparență, în sensul că unul și-a atenuat anumite aspecte mai tranșante, devenite „inactuale” (spre exemplu, moldoveanul urmează a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
admisă în științele comunicării și afirmă că "sensul se naște întotdeauna dintr-o relaționare, iar elementele esențiale ale acesteia din urmă fac, firește, parte din contextele în care se desfășoară comunicarea."42; • Teorema intervenției proceselor de comunicare, reprezentând, de fapt, germenele inovator al teoriei în ansamblu, afirmă că "numai prin intermediul acțiunilor de comunicare specifice (numite și "procese") intervenind asupra diferitelor contexte ce formează trama situației de comunicare, se realizează construcția sensului de către actori. Astfel, segmentul de comunicare, pe care îl luăm
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de negru, care se învecinează cu piața Podului Târgului de Afară, unde se face negoț de două ori pe săptămână. Venind aici oameni din tot principatul, a apărut în acest punct "un focar de infecție din care a provenit primul germene contagios". Deși molima n-a întîrziat să bântuie, nici legăturile comerciale și nici comunicarea între indivizi nu au fost întrerupte. Sub conducerea generalului Levenstern, comandantul trupelor ruse din București, s-au luat anumite măsuri de apărare împotriva epidemiei, printre altele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în condiții vitrege de existență, își reduce dimensiunile de 15-30 de ori, transformîndu-se într-un "coc" minuscul, cu metabolismul redus la maximum. Când ambianța redevine favorabilă, vibrionul recuperează forma, dimensiunile și procesele vitale obișnuite. Este de la sine înțeles că un germene în stare să-și schimbe atât de lesne habitatul, adică locul și stilul de trai, și să-și modifice temporar însăși conformația organismului devine mult mai greu de supravegheat din punct de vedere epidemiologic. Simpla "epurare" a bolnavilor sau purtătorilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]