563 matches
-
I, 56) ceea ce îl deosebește net de atribut: „Sunt solitarul pustiilor piețe / Cu tristele becuri cu pală lumină.” (G. Bacovia, 102) „Netezești încet și leneș fruntea mea cea liniștită.” (M. Eminescu, I, 42) Identitatea specifică a complementului predicativ realizat prin gerunziu rămâne implicită în planul semantic al celor două verbe: • complement predicativ: El merge uitându-se peste tot. • circumstanțial modal: El merge șchiopătând. Când se realizează propozițional, identitatea specifică a complementului predicativ este implicită în natura relației sintactice pe care se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
discută ca o variantă a circumstanțialului de mod. (vol.II, p.186) În noua ediție a Gramaticii Academiei, “în clasa de substituție a circumstanțialului consecutiv” se înregistrează și realizări infrapropoziționale: "realizări nominale" și „realizări prin forme verbale nepersonale” (infinitivul și gerunziul) (Cf.vol.II, p.573) 39. În G.A., vol. II, pp. 203-204, precum și în alte lucrări de specialitate, cele două aspecte ale complementului de excepție sunt diferențiate pe baza formei, afirmativă sau negativă, a verbului-predicat și, de aceea, identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plină cu soare” Substantivul central este În toate cazurile de mai sus mult mai bine determinat: localizat, cuantificat, calificat, chiar angrenat aluziv Într-o anume acțiune. În alte cazuri Însă, este surprins un fapt făcînd apel la un verb la gerunziu sau la un mod personal: “la urma urmei / dorm și eu cu cineva” “licuricii strălucesc / parcă mai tare” “paznicul se-ntoarce / cu fluturi pe felinar” “zarzărul Înflorește / ca niciodată” “curățind tăcut zăpada / de pe mașină” “la soare uscându-se / pielea unui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
versul doi, am renunțat la legănîndu-se (prea lung și prea molatic) și am introdus căderea - cad legănat - fără să pierd balansul. Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad Îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată Încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are În ea ceva sacru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este atribuit prin acordul dintre centru și Spec, spre deosebire de acuzativ, atribuit prin guvernare (complementul direct este guvernat de centrul verbal) (L. Avram, 2003). În engleză, doar Flexiunea personală (engl. finite Inflection) poate atribui cazul nominativ. Verbele la forme nepersonale (infinitiv, gerunziu) nu pot să atribuie cazul nominativ: (7) a. He tried [*he to attend lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) b. I can't imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
75) b. I can't imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză, în limba română formele verbale nepersonale pot avea un subiect în cazul nominativ. Este vorba de formele de infinitiv, cele de gerunziu și cele de participiu; subiectul supinului este controlat obligatoriu de regent: (8) a. A-ți trimite copilul la grădiniță sau la școală fără mic-dejun sau a pleca tu la serviciu în acest fel este similar cu a încerca să folosești
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
104) a. Să trăiască din datorii a devenit un stil de viață pentru Ionești. b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stil de viață pentru Ionești. b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o mașină] apropiindu-se. - GD o mașină este avansat în poziția de subiect a verbului predicat se aude; gerunziul apropiindu-se este un predicativ suplimentar (o predicație secundară); c. Se aude [o mașină apropiindu-se]. - poziția de subiect a verbului predicat se aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca subiect a nominalului în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiect a verbului predicat se aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca subiect a nominalului în propoziția Se aude o mașină apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română: (107) a. Se aud apropiindu-se niște mașini. b. ?? Se aude apropiindu-se niște mașini. (enunțul este incorect gramatical) (108) a. Se văd venind niște polițiști. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Se vede venind niște polițiști. (enunțul este incorect gramatical) Prin urmare, nominalul impune acordul verbului predicativ indiferent de topica sa. Avem astfel argumente pentru a considera că nominalul avansează în poziția de subiect al verbului-predicat, chiar și atunci când este postpus gerunziului (ca în Se aude apropiindu-se o mașină). 3.2. Grupurile prepoziționale Poziția subiectului poate fi ocupată de diverși constituenți non-canonici, care nu sunt nici nominale, nici forme verbale nepersonale, nici propoziții relative sau conjuncționale. Este vorba de grupuri prepoziționale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică a eului). Mărcile lexicogramaticale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
VARIANTELE 1- 15 - VARIANTA 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) ( Ionel Teodoreanu, La Medeleni) 1. antonime: contopire - separare, despărțire, divizare; serafic - demoniac, malefic 2. În secvența întregindui, cratima are rolul de a lega forma conjunctă a pronumelui de verbul la gerunziu/rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a da lumină, a vedea lumina zilei, (a scoate/a ieși) la lumină, (a pune) întro lumină bună/rea, a vedea lumina tiparului, a se face lumină (în mintea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proces cognitiv sau act discursiv, sînt filtrate de matricea discursivă. De exemplu, în rețetele de bucate, sfaturile sînt oferite în ordinea executării unor operații, fără operatori cronologici (precum deci, în consecință etc.), în afară de situațiile de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei matrici discursive sînt de ordinul mărcilor sau de cel al descrierilor și al combinărilor. V. dominantă discursivă, gen de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la un mod personal, orice formă verbală personală constituind un predicat și nesatisfăcînd altă poziție sintactică. Un mod verbal este considerat de către Valeria Guțu Romalo personal, dacă este independent, condiție care ar duce la excluderea, pe de o parte, a gerunziului și a infinitivului și, pe de altă parte, a conjunctivului sau a altor moduri dependente din clasa formelor verbale predicative. Conform DSL 2001, predicatul, în calitate de pivot al propoziției, se remarcă prin următoarele caracteristici: a) suprimarea lui, exceptînd cazurile de elipsă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Un argument al structuraliștilor, în favoarea considerării subiectului ca o poziție sintactică subordonată centrului verbal, pune în lumină blocarea acordului în situațiile în care funcția de subiect se realizează în propozițiile non-finite cu centrul verbal concretizat în verbe la moduri nepersonale, gerunziul, infinitivul sau participiul. O altă trăsătură a subiectului este sesizată în studiile care pun accent pe componenta pragmatică a limbii și pe relația acesteia cu gîndirea, ținîndu-se cont de legătura dintre judecată și propoziție, ca atare, subiectul este considerat termenul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acțiunii redat prin verbul propriu-zis, spre deosebire de numele redat prin substantiv care propune o reprezentare, este în măsură să exprime activitatea în tensiunea ei. Astfel, de exemplu, infinitivul a construi este în măsură să redea actul numai în tensiunea lui, în vreme ce gerunziul construind îl prezintă în curs de desfășurare, adică o compunere de tensiune și de detensionare, în vreme ce participiul construit îl redă la sfîrșitul tensionării, în momentul în care verbul a devenit adjectiv, după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evidențiate și de refren, verbele de percepție și de stare: "aud", "tresar", "parcă dormi", "mi se pare", "sunt singur", verbele la persoana I, ca și pronumele personal sau reflexiv ("mă duce-un gând", "mi se pare", "mă găsesc"), preferința pentru gerunzii. Poezia mizează pe o artă a sugestiei, lumea fiind goală de orice transcendență. Decor În poezia Decor, poetul exprimă sentimentul însingurării într-o atmosferă dezolantă, prin cuvinte-simbol. Este un pastel simbolist care prezintă un spațiu artificial (parcul) și valorifică motivul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fericirii prin iubire, întâlnire exprimată prin verbe la viitor: "Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă/ Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă". Verbele la viitor sugerează o declarație erotică, un ritual cu gesturi tandre, iar verbul la gerunziu "surâzând" aduce o notă de optimism. Lângă salcâmul de pe deal se prefigurează regăsirea "cuplului mitic", aspirația spre iubirea absolută, avântarea teluricului spre înalt. Salcâmul este un simbol al statorniciei existenței, în general, dar și al statorniciei sentimentului erotic. În dorința
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cânt/ Singuratice izvoare,/ Blânda batere de vânt". Doar starea de vis poate prelungi fericirea în eternitate, a îndrăgostiților aflați în armonie cu natura personificată: "Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri". Gerunziul adormind exprimă comuniunea poet-codru, iar căderea florilor de tei semnifică un farmec unic al sentimentului. Personificat, codrul meditează asupra iubirii, a îndrăgostiților care semnifică un simbol mitic al perpetuării vieții. Limbajul artistic are o coloratură populară prin formele de viitor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1995). Alcătuire voit severă, structurată formal pe consecuția alfabetică a literelor, poemul se animă în portretele concepute în tonul și cu hazul povestirilor lui Creangă. Adeziunea la acest tip de limbaj poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm și rimă fac din Înger în gerunziu și din Pasul pe nu (2000), cu subtitlul Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică a poeziei. SCRIERI: Cetatea de inimă, București, 1972; Porțile lui Septembrie, București, 1979; Infranord, Iași, 1981; Inscripții pe drumul rotund, București, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]