656 matches
-
Există apoi o platformă „tehnică” a unificării, datorită specificității practicilor didactice, discursului acțional propriu-zis, teoriei pedagogice, limbajului psihopedagogic. Educația este un proces al „universalizării” ființei particulare. Peste tot unde este vorba despre formarea tinerei generații se impun practici similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot în lume, ființând ca adevărate „carcase” ce induc unificarea acțiunilor. Teoria științifică este expresia unei generalizări care, odată acceptată, aduce universalizare. O „retorică
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
direcție sau alta. Consecința ar fi următoarea: sistemul național de instruire nu se poate închide în sine, nu poate deveni suficient sieși, nu se poate izola, ci trebuie acum racordat instituțional și procesual la liniile de evoluție de pe plan mondial. Gesticulațiile glorificatoare, de mulțumire de sine (conform cărora „avem o tradiție educativă nemaipomenită”, „n-avem nimic de învățat de la alții” etc.), trădează nu numai o necunoaștere a realităților, dar și o imensă iresponsabilitate. Educația nu trebuie să rămână doar „națională”. Principial
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
alta. Dispozitivul ca atare acționează ca un instrument „universal”, inductor de conduite intelectuale similare. Internet explorer-ul, ca program de accesare a informațiilor, este același și în America, și în Japonia, și în Algeria, și în România. Universalitatea instrumentului obligă la gesticulații similare de uzitare a acestuia. E-learning-ul facilitează globalizarea și internaționalizarea. El aduceă unificarea din anumite puncte de vedere. Nu credem că aduce o uniformizare și o plafonare „rea”, de care să ne temem aprioric. Diversificarea va persista la alte niveluri
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
livrează în mod tradițional. După cum putem observa în figurile de mai jos, componentele instruirii tradiționale își schimbă înfățișarea și funcționalitatea în situația „instruirii mobile”. Mediul tradițional de învățare Mediul m-learning Arhitectura serviciilor educaționale, în cazul m-learning-ului, este deosebit de flexibilă, antrenând gesticulații oarecum neluate în seamă de dispozitivele clasice de educație, semănând, multe dintre ele, cu aspecte legate de educația informală, difuză, eterogenă, secvențială, fluctuantă, realizată prin intermediul mass-media. Pe lângă faptul că aceste servicii sunt determinate și permisive la noile dispozitive electronice, este
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de proiectare la nivel național a unor politici educaționale și acțiuni concrete de dezvoltare a educației pe linia virtualizării acesteia. Fără a face rabat calității și menținând un echilibru judicios între clasic și modern în învățare, este de așteptat ca gesticulațiile forurilor de decizie să fie mai energice și mai în cunoștință de cauză în acest sens. Nu de alta, însă realitățile o vor lua atât de rapid înainte, încât vor impune o virtualizareă chiar a factorilor de decizie din cadrul ministerului
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educațional românesc. Ne impresionează, în lucrarea autoarei, acuratețea explicativă (bazată pe invocarea unor veritabili experți în materie de pedagogie), argumentația pertinentă ca și adecvarea problemelor abordate la contextul nostru socio-școlar. Adecvarea la realitățile românești este mai mult decât evidentă, întrucât gesticulațiile inadecvate se întâlnesc la tot pasul în practicile educative. De aici, și sugestiile de reformare a practicilor manageriale, de inovare a unor strategii și de adecvare la realitățile educaționale românești. Respectând logica discursivă, lucrarea prezentă facilitează înțelegerea multor aspecte ce
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura; dusă; dușman; expresie; faptă; femeie; fericire; fericit; Florin Piersic; frumoasă; fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj; literă; la locul ei; mare; melodie; menire; mesaj; minciuni; minune; mult și prost; multe; mută; neatenție; neplăcere; noutăți; of!; ok; oratorie; pa; palavră; palavre; parolă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
corp) pot să denote: atitudine defensivă, teamă; nivel scăzut al mobilizării energetice, ca urmare a oboselii, a unei stări depresive, sau a unei stări maladive, stare de indiferență, plictiseală, apatie; apartenența individului la tipul temperamental melancolic; tendința la izolare etc. Gesticulația bogată, impetuoasă, largă (uneori, de o amplitudine periculoasă pentru cei din jur) este caracteristică tipului constituțional picnic, iar dintre tipurile temperamentale, colericului și, în măsură mai mică, sanguinicului. Ea poate să denote: stare emoțional-afectivă de tip stenic sau hiperastenic (bună
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
se sinucidă. Avea de asemenea un gând excentric de a fugi în America. Toate acestea și alte detalii semnificative se reliefează parcurgând pas cu pas Însemnările zilnice, editate de un discipol prea devotat, I. Al. RădulescuPogoneanu. Vladimir Streinu refuză tranșant gesticulația hagiografică, supralicitantă, pe care o detectează la fidelul editor: "Însemnările zilnice au, în cuprinsul lor de adevăr al personalității, o desfășurare cu totul liniară. Dacă am căuta să-i născocim omagial cine știe ce complexități de conștiință, transformându-le pe deasupra din accidente
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la " noiembrie ". Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie " - este convențională, ca să nu spunem eronatăă. Reținem această frumoasă frază de încheiere: " Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin." Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, ", ediție și prefață de George Muntean
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a lui Serghei Eisenstein, Ivan cel Groaznic (1944-1958), dedicată domniei primului țar al Rusiei, un scelerat sifilitic. Dialogul sacadat și percutant, plasat între perioade descriptive tăiate în fâșii rezumative fine, accentuează impresia de dramatic, la care trebuie adăugate elementele de gesticulație punctate cu promptitudine de narator: "Râdea, mușchii i se suceau în râsul acesta și ochii lui hojma clipeau". În asemenea manifestări trebuie descoperiți germenii nebuniei care declanșează teroarea subsecventă. Un al doilea episod cu valoare premonitorie este constituit de dialogul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
romanța eminesciană), fără, însă „nevrozele”, „delirul” din Plumb. „Personajul” lui Voronca are mai degrabă ceva din fizionomia palidului „elev singuratic” suferind de cenușiul existenței, rostindu-și în versuri de romanță extenuată „restriștile”, „sfâșierile”, „mâhnirile” în registrul minor-sentimental și cu o gesticulație adesea trubadurescă („Lasă-mă, numai spre balconul vechi, să-nalț, iederă tristă, brațele amândouă”) și o retorică naivă, nu lipsită de un anume farmec vetust, de confesiuni înscrise într-un album adolescentin: „Până când va târî sufletul mantaua mâhnirilor sfâșiate? /.../ Păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
uscatul te-nfigi ca-ntr-o gingie mă clatini ca un lanț. Uimirea naiv-adolescentină, cu poza „cavalerească” de rigoare („ești limpede-n suflare și proaspătă ca-n ploscă / (mă crezi) în vine-ți circuli un sânge superior”) se întâlnește cu gesticulația rafinat-senzuală, de Cântare a cântărilor, dintr-o strofă ca aceasta: în rumenire glasul sporește ca o jimblă urcă de-aici pe scara din sângele meu scump când te primesc cu mierea din pleoape și pe limbă și te închei sub
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în ecuația imaginii, ilustrând registrul dinamic al imaginarului. Îi regăsim dimpotrivă în modelarea spațiului exterior (în ultimă instanță universul întreg e văzut ca o imensă scenă) și în aproximarea unor stări de spirit individualizate, în structurarea decorului sau în stilizarea gesticulației. Titlul micului volum din 1931 spune deja mult despre culoarea spectaculară a viziunii „integralistului” Voronca. „Invitație la bal” e întâi de toate o chemare la sărbătoare, la libera expresie de sine și la o încrezătoare întâmpinare a lumii prin poezie
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
suita menționată de spații ale spectacolului, atrage, în ultimă instanță atenția asupra caracterului predominant festiv al viziunii lui Voronca. Spațiul său imaginar se definește într-o covârșitoare măsură drept spațiu al sărbătorii, în care se conjugă și desfac proteic o gesticulație ritualic-ceremonioasă, o extraordinară disponibilitate ludic-carnavalescă, formele cele mai diverse de manifestare a spontaneității, a deplinei libertăți a ființei, dincolo de orice constrângeri și limite. Dacă, așa cum spunea Vasile Băncilă, „sărbătoarea este existența unificată și transfigurată”, și dacă, după aceeași interpretare, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii goliarde sau villonești, iar aceasta din urmă, când se manifestă, este învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite, cu sintaxă corectă, clară și rafinat elaborată, poemele nu reprezintă o „rebeliune” ori un act de frondă în ambianța epocii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
mai ales, pe plan nonverbal, se plasează mai des la înălțimea copilului (de exemplu, îngenunchează) pentru a comunica cu el. În acest fel, ele stabilesc un mod de dialog special, care aduce în joc tot arsenalul senzorial al comunicării: mimică, gesticulație, atingere, cuvânt, mirosuri. Pe scurt, ele favorizează o comunicare pe mai multe canale, care dă copilului senzația că este ascultat cu toată atenția. Cei mai străluciți copii sunt, la început, mai favorizați decât ceilalți. Aceasta este o descoperire care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mai seducătoare persoane sunt cele care au cea mai mare capacitate de a citi emoțiile interlocutorului, pentru a se adapta la ele. Asta nu înseamnă că ele sunt „cameleoni sociali”. Au, pur și simplu, o mare capacitate de adaptare, iar gesticulația reflectă caracteristicile forțelor lor. Gesturi, mimici și atitudini de seducție dobândite în copilărie Strategiile inconștiente de seducție implică atitudini nonverbale, mimici care permit obținerea sprijinului celorlalți. Cei mai înzestrați copii dețin codurile de seducție folosite de adulți. Un trup seducător
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
De aceea, dorințele exprimate de față se prelungesc și-și croiesc drum prin trup. Pentru a descifra mesajele legate de aceste dorințe, pentru a înțelege corpul care dorește, trebuie să-l privim... și să-l lăsăm să vorbească. CAPITOLUL 8 Gesticulația, „semnătura noastră psihologică” Spre deosebire de ceea ce cred majoritatea oamenilor, gesticulația nu este doar o completare a vorbelor, ci semnătura noastră psihologică. Ea este cea care conferă adevărata semnificație a vorbirii. Pentru a limpezi acest aspect, vă voi povesti o întâmplare. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și croiesc drum prin trup. Pentru a descifra mesajele legate de aceste dorințe, pentru a înțelege corpul care dorește, trebuie să-l privim... și să-l lăsăm să vorbească. CAPITOLUL 8 Gesticulația, „semnătura noastră psihologică” Spre deosebire de ceea ce cred majoritatea oamenilor, gesticulația nu este doar o completare a vorbelor, ci semnătura noastră psihologică. Ea este cea care conferă adevărata semnificație a vorbirii. Pentru a limpezi acest aspect, vă voi povesti o întâmplare. Acum vreo cincisprezece ani, când am fost animatorul primului meu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
relațională vom fi deschiși sau nu; vom vedea atunci. Interacțiunea ne va ajuta să aflăm. În schimb, putem alege să fim însuflețiți de dorința de a fi acolo, ancorați în trăire, fericiți să „ne înfruptăm” din viață. În acest context, gesticulația ne însuflețește, fluidizează comunicarea. Când ne mișcăm, amplificăm la maximum, fără să știm, capacitatea noastră de seducție. Paradoxul unei bune comunicări Codurile seducției ne aduc în conflict cu un adevărat paradox al educației noastre. Încă de la naștere, învățăm să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Acum, când redactez această lucrare, în vreme ce lucrez la Montréal cu un grup care se ocupă de studierea carismei, descopăr că cel mai iubit și mai respectat politician din Québec a fost cel care, pe scena politică a țării lui, avea gesticulația cea mai bogată și mai ritmată: René Lévesque. Efectul de omenie. A seduce nu înseamnă a impresiona comunicând perfect, ci a emoționa, comunicând omenește. În Europa, spre sfârșitul anilor ’90, a fost studiat cu seriozitate farmecul. Dintre toate țările de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Europa, spre sfârșitul anilor ’90, a fost studiat cu seriozitate farmecul. Dintre toate țările de pe harta politică a Europei, italienii și italiencele au fost desemnați ca posesori ai celui mai mare farmec. Se consideră că italienii au cea mai bogată gesticulație. Gesturile nu parazitează discursul. Dimpotrivă, ele favorizează conținutul și îl îmbogățesc. Sunt vibrația vieții pe trup. Aceasta este rațiunea existenței lor. De altfel, dacă nu așa ar sta lucrurile, de ce am face gesturi? De ce facem gesturi? Gesticulația întărește legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cea mai bogată gesticulație. Gesturile nu parazitează discursul. Dimpotrivă, ele favorizează conținutul și îl îmbogățesc. Sunt vibrația vieții pe trup. Aceasta este rațiunea existenței lor. De altfel, dacă nu așa ar sta lucrurile, de ce am face gesturi? De ce facem gesturi? Gesticulația întărește legătura dintre oameni. Când interlocutorul nu se află la vedere, ca atunci când vorbim cu cineva aflat dincolo de o despărțitură, gesturile noastre tind să dispară. La fel se întâmplă și când vorbim la telefon. Funcția gesturilor este transmiterea conținutului afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
se situează, în general, între 50 cm, când este vorba despre comunicare personală apropiată, și circa 1,30 m, în comunicarea personală mai îndepărtată. Această apropiere fizică nu a fost calculată conștient, ceea ce nu o împiedică să fie perfect vizibilă. Gesticulația fiind caracteristică fiecărui om, este semnătura noastră psihologică, expresia inconștientului nostru pe trup. Dar, dacă ne distanțăm puțin, este fascinant să observăm, de asemenea, că în gesticulație inconștientul individual se unește, prin mimetism, cu inconștientul colectiv. Într-adevăr, gesturile celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]