1,108 matches
-
include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială. Înnăscute
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială. Înnăscute sau dobîndite, voluntare sau involuntare, codificate sau personalizate (de la ticurile gestuale la emblemele caracterizante), gesturile însoțesc, explică, condensează sau comentează comunicarea interpersonală. Experții în comunicare au identificat șapte sute de mii de semnale fizice, Birdwhistell estimează că doar mimica feței modulează 250.000 de expresii, iar mîna generează 5000 de gesturi verbalizabile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o conversație fără vizibilitate, cum ar fi cea telefonică gesturile sînt prezente), o moștenire culturală, un "fenomen social total", (în sensul lui Marcel Mauss), revelator al identității individului și comunității. Gesturile sînt la fel de elocvente ca frazele și discursurile, iar "erorile" gestuale au consecințe interpersonale sau instituționale la fel de grave ca erorile lingvistice, pentru că gestualitatea configurează identitatea individului, optimizînd sau distorsionînd comunicarea. Din acest motiv, comunicatorul (emițătorul de mesaje verbale și non verbale) va trebui să se autoanalizeze, să se obiectivizeze, altfel spus
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în destinatar al propriului mesaj, anticipîndu-i efectele și feed-back-ul. Studiul gestualității nu trebuie să se reducă la descrierea empirică a gesturilor (abordare etnografică utilă contactului între reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională pragmatică, centrată pe strategiile comunicative gestuale și în primul rînd pe posibilitățile modulării complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi disprețuitoare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi disprețuitoare ce transgresează principiul universal al cooperării și politeții). Toate culturile posedă un sistem important de comunicare gestuală (Baylon & Mignot 1991: 144). Cînd un american vrea sa exprime ideea că o situație, persoană este O.K. va desena un cerc compus din degetul mare și arătător; același gest în Japonia desemnează banii (monezile sînt și ele rotunde), iar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
grupului de referință model; și așa cum există tendința de a adopta modelele lingvistice ale grupului de referință (cf. Labov a identificat tentația "hipercorectitudinii fonetice" la femeile din clasele populare dornice să-și propulseze copiii în ierarhia socială), apare și mimetismul gestual adoptarea unor grile gestuale specifice, considerate valorizante, elitiste, "distinse". Revelator psiho-socio-cultural gestul marchează "articularea dintre individ și grupurile de apartenență și referință, personalul în colectiv și socialul în individual" ( G. Calbris & L Porcher, 1989:36). Gestualitatea este determinată și reglată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și așa cum există tendința de a adopta modelele lingvistice ale grupului de referință (cf. Labov a identificat tentația "hipercorectitudinii fonetice" la femeile din clasele populare dornice să-și propulseze copiii în ierarhia socială), apare și mimetismul gestual adoptarea unor grile gestuale specifice, considerate valorizante, elitiste, "distinse". Revelator psiho-socio-cultural gestul marchează "articularea dintre individ și grupurile de apartenență și referință, personalul în colectiv și socialul în individual" ( G. Calbris & L Porcher, 1989:36). Gestualitatea este determinată și reglată de comportamente culturale, cum
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vest-europeană), E.T. Hall evidențiază o dominantă sintetică globală a utilizării spațiului și timpului în primul caz (asociată unei senzorialități mai bogate și gesticulații mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
două nivele: al conținutului (transmis) și al relației instituite; în cazuri patologice sau de non cooperare "negocierea" relației devine unicul obiect al comunicării, iar transmiterea conținutului nici nu se mai realizează; iii) comunicarea digitală (lingvistică) este dublată de cea analogică (gestuală); unele situații de comunicare sînt exclusiv sau precumpănitor analogice (interacțiunea îndrăgostiților sau îngrijirea unui bolnav), altele sînt precumpănitor digitale (comunicarea didactică, mediatică, științifică); iv) comunicarea se desfășoară pe secvențe: inițiativă/reacție, replică/răspuns, a căror gestionare defectuoasă conduce la ma-lentendu-uri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
statut și rol social diferit relație asimetrică (complementară). În această perspectivă, comunicarea devine un sistem cu multiple canale și paliere, la care actorii sociali participă în mod constant, nu doar prin discursul verbal transmis, ci și prin nenumăratele semnale intonaționale, gestuale, posturale etc. Kinezica (gr. kinesis = mișcare) este știința comunicării prin gest (lat. gestus = atitudine, mișcare a corpului) și expresie facială. Studiu al comunicării prin mișcările corpului reprezentate în genere de expresiile feței, gesturi și posturi, kinezica a fost inițiată de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că mișcările lor erau diferite cînd utilizau limbi diferite (engleza sau kutenai). Corelînd această primă observație cu sugestiile lui Edward Sapir și Francz Boas el a propus crearea unui nou cîmp de studiu intitulat kinezica. Studiile sale au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: * stricta codificare (sau caracterul non aleator); * dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiuni), norme interiorizate prin socializare; * integrarea într-un sistem plurinivelar (implicînd utilizarea spațiului și a timpului, precum și ¨parakinezica¨ sau prozodia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parakinezica¨ sau prozodia gesturilor: intensitate, durată, amplitudine, flux); * contextualizarea (semnificația nu decurge din gest în sine, ci din situație în sens larg cf. supra exemplul O.K.). Studiul gestualității comportă mai multe dimensiuni: * studiul formelor și funcțiilor comunicării individuale; * interacțiunea gestuală între doi sau mai mulți indivizi; *natura relației între limbajul verbal și cel gestual. Investigarea științifică a gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în sine, ci din situație în sens larg cf. supra exemplul O.K.). Studiul gestualității comportă mai multe dimensiuni: * studiul formelor și funcțiilor comunicării individuale; * interacțiunea gestuală între doi sau mai mulți indivizi; *natura relației între limbajul verbal și cel gestual. Investigarea științifică a gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ființă malefică de la descîntec și vrajă la gesturile obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte arhaice de limbaj gestual. La originea limbajului s-ar afla gesturile premier langage naturel de l'humanité. În structura gestului, autorul vede originea anumitor particularități ale limbajului, precum dublarea fonemelor și a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concepții asupra gestualității: aceea de limbaj primar și esențial al umanității și cea de limbaj auxiliar, însoțind limbajul verbal. Clasificarea în gesturi descriptive (imitative), deictice și simbolice este încă actuală (cf. triada lui C.S. Peirce), la fel de actuală ca polisemia semnelor gestuale. F.A. Cushing (Manual Concepts: a study of the influence of handusage on culture growth) consideră că primitivii gîndeau cu mîinile atunci cînd nu existau în limbă cuvintele necesare și că legătura dintre mînă și gîndire ar fi mai directă decît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
and Environment), studiind aspectele spațio-temporale ale gesturilor evreilor și italienilor care trăiesc la New York, ajunge la concluzia că gestualitatea variază în funcție de contextul social, independent de orice variabilă rasială. 8.3. Tipologia gesturilor Una dintre cele mai cunoscute clasificări ale repertoriului gestual este cea elaborată de Ekman & Friesen (în prelungirea teoriei gestualității a lui D. Efron): i) emblemele ca gesturi convenționale specifice unei anumite culturi sau epoci (de pildă, sinuciderea este reprezentată de harakiri în Japonia și arătător la frunte în Occident
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de durată) și "forma"-Gestalt (gesturile rectilinii sînt mai brutale un ordin imperios de pildă, cele curbilinii mai atenuate un ordin politicos). În istoria teatrului gesturile s-au situat pe două
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
seama urmărind modul în care un prezentator la televiziune își mișcă mîinile fapt evidențiat uneori prin gros-planuri asupra mîinii ce ține stiloul, figurează ideea etc.) sau rememorînd anii școlarității cînd asociam fiecărui profesor o poreclă și un tic verbal sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților). Descrierea gestualității în raport cu verbalul pune în primul rînd problema "suporturilor" semiotice (chiar dacă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistic) pot prelungi sau contrazice enunțul. Gesturile substitutive nu sînt esențiale în comunicarea contemporană (apariția lor este legată de situații speciale: distanța prea mare între participanți, necunoașterea limbii, emoție puternică). 8.5. Gestul în discurs În cofuncționarea gestualitate/limbaj, praxisul gestual joacă deci o serie de roluri: Gestul care se substituie enunțului din rațiuni fizice (distanță, zgomot), psihologice (mai ales în cazul reacțiilor negative cînd o privire plictisită sau dezaprobatoare se poate totuși retrage prudent în umbra lui "Dar n-am
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau dezaprobatoare se poate totuși retrage prudent în umbra lui "Dar n-am spus nimic") sau strategice (în momentul încheierii discuției pentru a evita redundanța gestul repetă informația transmisă anterior verbal: un "S-a terminat cu ei definitiv" poate fi gestual produs prin secvența: i) palme frecate ca pentru a îndepărta praful; ii) mișcare simetrică a celor două palme către pămînt, configurînd o bară transversală). * Gestul care înlocuiește sfîrșitul enunțului. În succesiunea temă/remă topic/comment care asigură progresia textuală prin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
187-188). O relație sentimentală degradantă, de pildă, va fi figurată prin gestul atingerii gîtului ca imposibilitate de a mai "înghiți" ceva. Deținînd informația esențială, gestul rematic (predicativ) are și avantajul rapidității și expresivității (cf. supra metafora înghițirii). Temă (verbală) Remă (gestuală) Și după șase luni pacientul n-a mai fost (figurare transversală a secerii morții) Restul l-am aruncat Dacă în aceste exemple tema și rema actualizează conținutul mesajului, în numeroase alte situații gestul acționează la nivelul relației (ca indicator al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
atinge un climax prin acest gest, iar secvența următoare poate redemara ca relație verbală argumentativă (întreaga istorie a presupusei trădări a americanului, care fusese de fapt salvarea vieții nenăscute încă și a femeii). * Gestul complementar poate fi o simplă sinonimie gestuală ("E nebun de-a dreptul" dublat de figurarea dereglării mecanismelor cerebrale) sau o nuanțare a atitudinii în raport cu faptele evocate sau interlocutorii (gestul de avertizare schițat prin mișcarea arătătorului în plan vertical însoțește numeroase interacțiuni asimetrice părinte/copil, superior/subalterni revoltați
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]