658 matches
-
săbii sarmatice purtate cu două mâini, pomenite de Tacitus cu prilejul năvalei roxolanilor în iarna a. 68-69 (Istorii, I, 79)”21. Se susține astfel subordonarea față de sarmați a bastarnilor din Moldova, care „încă de la sfârșitul secolului I î.e.n., când puterea getică scade - Burebista neavând după el un urmaș în stare a-i continua opera - este toată sub stăpânire sarmatică, [dar] e de fapt mereu locuită mai departe de bastarni.”22 Din punct de vedere geopolitic, situația este estimată la fel și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
neavând după el un urmaș în stare a-i continua opera - este toată sub stăpânire sarmatică, [dar] e de fapt mereu locuită mai departe de bastarni.”22 Din punct de vedere geopolitic, situația este estimată la fel și pentru triburile getice din regiune: „Dacă deci regatul lui Dicomes din SE Carpaților, în afară de participarea la lovitura bastarnică din a. 29, nu se mai relevă prin nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaților.” Cât privește situația ținuturilor dintre Dunăre și Mare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
lui Dicomes din SE Carpaților, în afară de participarea la lovitura bastarnică din a. 29, nu se mai relevă prin nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaților.” Cât privește situația ținuturilor dintre Dunăre și Mare, aceasta îi apare diferit autorului Geticii, care consideră că dominația tot mai pregnantă a romanilor în regiune nu era compatibilă cu o prezență sarmatică numeroasă, acceptând însă ideea unor infiltrări ale noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în regiune nu era compatibilă cu o prezență sarmatică numeroasă, acceptând însă ideea unor infiltrări ale noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
ideea unor infiltrări ale noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la Poiana-Tecuci, Răcătău și Brad , care au putut deține un rol în ținerea la distanță a sarmaților și a bastarnilor, dar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la Poiana-Tecuci, Răcătău și Brad , care au putut deține un rol în ținerea la distanță a sarmaților și a bastarnilor, dar multe dintre considerațiile și concluziile formulate în Getica își mențin nealterată actualitatea, alimentând pe mai departe o literatură secundară care revine frecvent la ipotezele și interpretările sale, pe care uneori și le adjudecă într-un mod regretabil, pentru a le prezenta ca fiind „noi contribuții”. Pârvan însuși era
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
și comercia- Ilfov lizarea de: - piese brute turnate din fonta și aliaje neferoase; - piese de schimb pentru utilaje tehnologice și agregatele acestora; - confecții metalice pentru utilaje tehnologice și pentru diverse lucrări de construcții-montaj; - reparații de utilaje de construcții, utilaje ener- getice, mijloace de incar- care a agregatelor și tran- smisiilor acestora; - întreținerea și repararea mașinilor-unelte și a uti- lajelor tehnologice din �� dotare; - activități de service pen- tru utilajele produse sau cele similare; - servicii de proiectare utilaj tehnologic specifice profilului societății, asistență
HOTĂRÎRE nr. 93 din 4 februarie 1991 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul activităţilor de construcţii-montaj, industrie şi servicii din tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107643_a_108972]
-
De asemenea, N. Iorga, Evoluția ideii de libertate. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ilie Bădescu, București, Ed. Meridiane, 1987, p. 147-148 și Lucien Musset, op. cit., p. 27-28. Pentru izvoarele care relatează episodul din 476, cf. inter alia lordanes, Getica, ed. G. Popa-Lisseanu, București, 1939; idem in Fontes Historiae Daco-Romaniae, II, București, 1970; Iordanes și-a redactat opera la mijlocul secolului al VI-lea, după Historia Gothorum scrisă de Cassiodorus, astăzi pierdută). 8 Lucrurile s-au petrecut, de fapt, invers, inițiativa
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
casei, indiferent ce fel de biocâmp are, manifestarea lui devenind firească În naturalețea ei. Și ar mai fi ceva, chiar comun cu sacrul, căruia Îi dau acum cuvântul. De când lumea, și oriunde, templul s’a făcut din lut - precum acela getic de la Argedava -, lemn - la daci, slavi, bașca căptușeala din cedru a templului lui Solomon -, piatră - În Egipt, India, Grecia, Roma,... Catedralele Evului Mediu au folosit piatra. Toate trei materialele indiferente ca biocâmp fiind, mai au o proprietate: aceea de a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Căci voia să-i spună că se fac biserici peste tot, dar se folosesc materiale de construcție neadecvate. Întotdeauna și pretutindeni, templele - asta e și o biserică - s’au construit din cele trei materiale. Templele egiptene sunt din piatră, cele getice precum cel de la Popești (Muntenia) din secolul I Î.e.n. sunt din lut, cele slave din lemn. Chiar templul lui Solomon a fost construit din piatră și căptușit cu lemn. Mai mult, Biblia spune că pietrele folosite au fost fasonate altundeva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și sufeream ca un osândit la galere. Desprinderea de personajul acela neînfrânat am dobândit-o mult mai târziu, cu ajutorul învățăturilor generoase ale Aiei. Problema era aceea de a reuși să-mi înving eul propriu, care nu accepta dizolvarea în anonimatul getic, ci continua să se afirme în fluxul cotidian al superficialității mundane. Aș vrea să-mi înfrâng ostentația orgolioasă și să ajung la acea liniște pe care-o surprind în gesturile Aiei și ale celor din stirpea ei, stăpâniți de plenitudinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am acceptat întotdeauna efectele, ca și cum acestea făceau parte din planurile mele. Chiar și plecarea plină de grabă împreună cu Pompeius Macer către templul Venerei Ericina intră între aceste acte neprevăzute. După acea călătorie, am simțit un soi de comuniune cu hierodula getică întâlnită acolo. Ea a fost cea care mi-a dezvăluit doctrina potrivit căreia, după moarte, sufletul nemuritor al oamenilor transmigrează în alte ființe și rătăcește timp de trei mii de ani în trupuri de animale sau de păsări; la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mine, „patria” înseamnă mai ales limba mea, latina, pe care n-am trădat-o niciodată. Știu că ale mele carmina vor rămâne întru eternitate, și prin ele și limba în care sunt exprimate se va salva. Am învățat și graiul getic, scriind câteva versuri în onoarea celor ce m-au ospitat aici. Aia a scris jurnalul meu în această limbă, consemnând ultimele fapte din existența mea, gândurile și acțiunile ritualice din final. Ce anume este patria? Patria este, acum, casa asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
automatizării �� proceselor din metalurgia feroasa, turnătorii, forje, ateliere mecanice, industria refractara, industria produselor din cărbune amorf și grafitat, a abrazivilor în instalații de transport, centrale electrotehnice, fabrici de oxigen, instalații de �� depoluare, încălziri, ventilații, alimentare cu apă, epurarea apelor, electroener- getica industrială, telefonie. Lucrări pentru import-export, studii de fezabilitate, oferte, asistență tehnică și traduceri. Proiectări de construcții industriale și civile din metal și beton, expertize în �� domeniul constructorilor. Studii geotehnice și topometrice. 53. Societatea Societate Galați, Efectuarea de 60,0 Inst.
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
producând insomnii, căderea părului și depresii psihice. ...Orașul Baia de Aramă, din județul Mehedinți, a primit acest nume În perioada medievală de la ocupația principală a locuitorilor care extrăgeau cuprul din minele din Împrejurimi. Fiind situat Într-o depresiune de contact Între Subcarpații Getici și Podișul Mehedinți, la poalele Munților Mehedinți, orașul a evoluat datorită activității miniere, acum abandonată. Termenul “baie” este sinonim cu “mină”, de aici derivând și numele de “băieși” = mineri. Dovezile arheologice conduc la ideea că exploatările de cupru de aici
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
finanțarea din surse proprii. 7. Achiziționarea și distribuirea gratuită societăților culturale românești din afara granițelor, centrelor culturale românești, românilor din afara granițelor țării, a unor lucrări de istorie, literatura română, clasică și contemporană, albume și a unor publicații cum sunt "Magazin istoric", "Getica", "Lumină", "Datina" etc. 8. Realizarea unor studii privind drepturile minorităților românești din statele vecine, situația demografică, socială și instituțională a libertății de folosire a limbii, de păstrare a tradițiilor religioase. 9. Acțiuni social-culturale prin intermediul unor instituții publice, asociații, alte persoane
HOTĂRÎRE Nr. 748 din 22 septembrie 1995 privind modul de repartizare şi utilizare a unor fonduri alocate, potrivit art. 42 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 1995 nr. 22/1995, Secretariatului General al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113311_a_114640]
-
Comuna Ciugud, satul Teleac Alba d)2. Fortificație Comuna Sântana, satul Sântana Arad d)3. Fortificație (în punctul Comuna Mihai Eminescu, Botoșani "Dealul Bobeica") statul Stâncești d)4. Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Fortificație (stațiune Orașul Babadag Tulcea eponimă pentru cultura Babadag) d)5. Așezare getică Orașul Babadag Tulcea d)6. Fortificație romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Vadul Vacilor") e)11. Fortificație dacică cu Comuna Sânzieni, satul Cașinu Mic Covasna ziduri din piatră (în
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și așezare dacică Comuna Pojejena, satul Divici Caraș- (în punctul "Grad") Severin e)9. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Valea lui Voicu") e)10. Davă getică (în punctul Comuna Oltina, satul Satu Nou Constanța "Vadul Vacilor") e)11. Fortificație dacică cu Comuna Sânzieni, satul Cașinu Mic Covasna ziduri din piatră (în punctul "Verele") e)12. Fortificație dacică cu Orașul Covasna Covasna 3 terase împrejmuite cu ziduri
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea e)33. Cetate traco-getică Comuna Arsura, satul Arsura Vaslui (în punctul "Cetățuia Mogoșești") e)34. Cetate traco-getică Comuna Bunești-Averești, satul Bunești Vaslui (în punctul "Dealul Bobului") e)35. Buridava antică, Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul Isaccea Tulcea așezare getică, așezare medievală (în punctul "La Pontonul Vechi") g)25. Cetatea romană Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci: așezare de tip "Cucuteni A", necropolă bastarnică; necropolă getică; necropolă carpică: morminte sarmatice și așezare de tip "Sântana de Mureș - Cerneahov" (în punctul "Dealul Teilor") ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. UNITĂȚI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALĂ DE INTERES NAȚIONAL ────────────────────��────────────────────────────────────────────────────────── Județul Unitatea administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALBA Municipii Alba Iulia, Aiud
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]