625 matches
-
cu Boarcășu este cunoscut și sub numele de Izvoru Oticului sau Râul Oticu. În drumul său spre vărsarea în Argeș, râul străbate mai multe unități de relief: Munții Făgăraș, Munții Iezer-Păpușa, Munții Leaota, Subcarpații Getici și Subcarpații de Curbură, Podișul Getic, Câmpia Înaltă a Târgoviștei, Câmpia Titu, Campia Bucureștilor (vezi Câmpia Română) și Câmpia Burnazului. Râul și-a lăsat amprenta asupra culturii românești în nenumărate feluri, dar și asupra vieții cotidiene a locuitorilor capitalei României pe care o străbate. Dâmbovița este
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
fără pământ. Prin reforma agrara din anul 1912 au fost împroprietăriți 61 de locuitori, iar prin cea din anul 1945 42 de locuitori. Localitatea a fost complet colectivizata în anul 1961. Așezarea geografică Este situat în piemontul Oltetului din cadrul Podișului Getic.Este străbătut de la N la S de pârâul Plosca. Vecini: la nord comună Dănciulești, județul Gorj, la sud comună Tălpaș, județul Dolj, la vest satul Nistoi, com.Talpas, județul Dolj, la est județul Vâlcea
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
de nord, nord-est a județului Olt, la o distanță de 54 km de orașul Slatina și la 37 km de orașul Pitești. Are o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu se
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
documentară. În ARGESIS, Studii și comunicări, Seria Istorie, Vol. X, Muzeul Județean Argeș, Pitești, pp. 477. 14. LEONĂCHESCU, N.P., 2004. Lacrimile Basarabiei. Editura DRIM EDIT, Târgu-Jiu, pp. 237. 15. LEONĂCHESCU, N.P., 1992. Istoria și condițiile la limită tip Dirichlet. În Getica, Tom I, nr. 3 - 4 , pp. 38. 16. LEONĂCHESCU, N.P., 1996. Intelectualul în perioada de tranziție (Cazul lui Mircea Eliade). În Limba Română, Chișinău, Anul VI, nr. 1 (25), pp. 77. 17. LEONĂCHESCU, N. P., 2000. Contribuții la istoria școlii
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
se cunoaște concret soarta „dacilor liberi" după sec. IV este foarte probabil că o mare parte dintre ei au pătruns în „fosta provincie" Dacia după evacuarea acesteia de către romani și s-au amestecat cu dacii contribuind la fortificarea puternicului nucleu getic din stânga Dunării de Jos. Rezultă așadar că poporul geto-dacic și în general tracii din stânga Dunării nu au dispărut (în interiorul provinciei Dacia, ca și înafară) odată cu desființarea statului dac (sau uniunii de triburi, avînd centrul în podișul Transilvaniei) sau odata cu
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
ale „dacismului" unor romani fruntași sînt cunoscute din sec. III și IV, exprimate limpede în izvoarele vremii (ex: „uzurpatorul" Regalianus în Moesia (Pannonia?), la cca. 260 „gentis Daciae, Decebali ipsius, ut fertur, adfinis" iar M. Acilius Aureolus era de neam getic, iar mama împăratului Galerius, Romula, era o dacă trecută în sudul Dunării la cea 242- 243 «cap. II, nota 24»).
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
concepția zalmoxiana "nu poți să vindeci trupul fără a ține seama de suflet Învățăturile cuprindeau și cunoștințe profunde și complexe de psihologie, (astronomie, matematică și medicină). Iamblichus a spus ca Zalmoxis a lăsat învățături discipolilor, în formă scrisă. Iordanes în Getica afirmă și el existența legilor și a învățăturilor scrise la geto-daci, de fapt la goți, că el i-a confundat pe geți cu goții, atribuindu-le lui Deceneu. Despre Zalmoxis legenda spune că s-a retras într-o peșteră (sub
Religia dacilor () [Corola-website/Science/298536_a_299865]
-
și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Arama) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș. Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
localizează la nord de gurile Dunării. Constantin Daicoviciu propune, până la descoperirea unor documente noi, localizarea în stânga Dunării (în Basarabia, sudul Moldovei sau Muntenia) ori chiar în dreapta Dunării iar din punct de vedere etnic triburile peste care domnea Rhemaxos puteau fi getice, scitice sau eterogene. ne comunică că regele get Rhemaxos stăpânea pe malul stâng al Dunării poate până în Muntenia, Moldova și Bugeac dar își întindea autoritatea și asupra cetăților pontice care îi plăteau tribut, apărându-le de scitul Zoltes cu 100
Rhemaxos () [Corola-website/Science/311450_a_312779]
-
către studiile de climatologie, abordând un nou domeniu științific-topoclimatologia. Neamu a participat la campaniile de teren (individual său în grup) din acea perioadă, elaborând, în colectiv, unele lucrări de sinteză (Monografia geografică a R.P.R. și Geografia Văii Dunării românești,Piemontul Getic) sau pentru unele studii contractate cu diferite instituții, cum au fost cele din: Valea Dunării, Dobrogea, Delta Dunării, Podișul Getic, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură, Carpații Orientali și Munții Apuseni. Încă din primii ani de observații climatice și topoclimatice - perioadă
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
din acea perioadă, elaborând, în colectiv, unele lucrări de sinteză (Monografia geografică a R.P.R. și Geografia Văii Dunării românești,Piemontul Getic) sau pentru unele studii contractate cu diferite instituții, cum au fost cele din: Valea Dunării, Dobrogea, Delta Dunării, Podișul Getic, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură, Carpații Orientali și Munții Apuseni. Încă din primii ani de observații climatice și topoclimatice - perioadă când sub îndrumarea prof. Tiberiu Moraru a întocmit teza de doctorat, cât și sprijinul permanent acordat de prof. V. Mihăilescu
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
perioadă, elaborând, în colectiv, unele lucrări de sinteză (Monografia geografică a R.P.R. și Geografia Văii Dunării românești,Piemontul Getic) sau pentru unele studii contractate cu diferite instituții, cum au fost cele din: Valea Dunării, Dobrogea, Delta Dunării, Podișul Getic, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură, Carpații Orientali și Munții Apuseni. Încă din primii ani de observații climatice și topoclimatice - perioadă când sub îndrumarea prof. Tiberiu Moraru a întocmit teza de doctorat, cât și sprijinul permanent acordat de prof. V. Mihăilescu au făcut
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
care a folosit-o ca material didactic. Lucrări de referință • Câteva observații asupra carstului din Masivul Piatra Mare, în Probleme de geografie, vol. VII, București, 1960; • Contribuții la cunoașterea proceselor actuale și de modelare a reliefului în Dealul Geamăna (Piemontiul Getic), în revista „Natura” nr. 6, București, 1960; • Dezvoltarea morfologică a Văii Timișului (reg. Brașov), în Comunicări de geografie, vol. II, București, 1963; • Profile topoclimatice în Carpații Orientali, în Lucrarea celei de-a IV-a Conferințe de meteorologie carpato-balcanică, în colaborare
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
Carpați cu relieful vulcanic modelat de agenții externi unde apar conuri vulcanice, neck-uri și cratere sau fragmente de cratere. Relieful piemontan este cel mai bine reprezentat în nordul Munțiilor Pirinei, în regiunea Piemont din nordul Italiei și în Piemontul Getic, în sudul Carpaților Meridionali. Suprafețele de eroziune apar în masivele vechi sub forma unor peneplene, cât și în munții de tip alpin, sub forma de nivele de creste sau platouri largi și fragmentate formate în trei-patru etape de evoluție numite
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Călinești, Gogoșești, Mischii (reședința), Mlecănești, Motoci și Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
Mătăsari este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Brădet, Brădețel, Croici, Mătăsari (reședința) și Runcurel. Orașul Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri. Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
Mavrocordat începând cu 1746, forma „rumân” tinde să dispară, fiind înlocuită treptat de forma „român”, care se stabilizează definitiv după 1830. Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mențiunea „românesc” este conținuta de unele versiuni ale operei Getica de Iordanes: "„...Sclavini a civitate nova et Sclavino Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus...”". Denumirea „Rumunense” constituie o transliterație latinizanta a unei pronunții slave pentru „românesc”. Deși mențiunea "Sclavino Rumunense" s-a dovedit a fi apocrifa, ea fiind o interpolare
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
municipii sunt Târgu Jiu (reședința de județ), Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbunești, Țicleni și Rovinari. Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Localitatea Bucu are un trecut atestat cu aproape 5 secole în urmă, dar urmele arheologice arată existența unei așezări încă din perioada veche. Astfel descoperirile arheologice au pus în evidență existența unor așezări de tip hallstattian (sec. X-VIII î.Chr.), getic (Latene, sec. IV-III î.Chr.), apoi străromânească de la începuturile Evului Mediu (sfârșitul sec. XVI). Întâia sa mențiune apare într-un hrisov al voievodului Mihnea al III-lea "Turcitul", la 20 martie 1580, când i se întărea vornicului Dragomir "Bucul cu
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]