752 matches
-
avut și noi atunci... În imediata apropiere, în partea dreaptă, era „ascunzătoarea” lui Mihai Viteazul, cum rămăsese în amintirea urmașilor. În preajma lacului erau cele două chioșcuri, al lui Eminescu și al lui Slavici, vopsite în alb strălucitor și încărcate de ghirlande de flori. În anii următori s-au mai făcut și alte adaosuri: statuia lui Eminescu, operă sculptorului Mihai Onofrei, executată după fotografia lui Eminescu făcută de pictorul-fotograf polonez Franz Duschek. Au mai fost adăugate și corpuri noi de clădire. În
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
te îndurerai să simți Că nu e vis, că eu exist, că tu exiști! ADUNĂM ADEMENIRI Cândva credeam că voi atinge cerul Adunam ademeniri să atrag misterul Deodată m-am pomenit că traversez Tunelul alb de adevărat, nu cum visez Ghirlande line din lumină mă înconjor Și ajung fără să știu în țara verbelor Întâiul loc îl ocupa așa cum se cuvine Cel mai cunoscut de toți “a iubi, iubire” Așezat din întâmplare, ori cu rostuire Lângă profundul ,, a rosti, rostire” Restul
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
arhivele sufletului, să-mi contureze imaginar în albul imaculat al hârtiei, inocența sufletului, și chipuri care mi-au intrat voit sau în clandestinate în viață. Dintr-o mișcare rapidă a gândului, toate dorurile și bucuriile s-au împletit într-o ghirlandă a speranței și ca alchimistul medieval, am strigat „victorie” în fața noului leac, care avea să-mi vindece rânile care încă mai sângerau. Din cerneala sângelui mi-am plăsmuit un nou înveliș, departe de tot ce a încercat să-mi distrugă
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
hotelului Capitol din Jupiter, lăsând în urmă pietrele prețioase din Cap Aurora, hotelurile Topaz și Opal, apoi depășiră imediat Venusul, se îndreptau spre Saturn și Mangalia. Până la Vama Veche nu făceau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Litoralul își aprinsese ghirlanda de lumini de pe faleze care din larg se vedeau feeric. Șoseaua dintre Venus și Saturn era iluminată ca un loc de promenadă, distanța dintre cele două stațiuni fiind relativ mică, de nici un kilometru. Vama Veche se profila spre orizont, la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
mama simte cel mai bine asta. Ea aude și mugurul verde ce crește pentru copilul său! Bunătatea, candoarea, blândețea le citești în portretul mamei, iar freamătul său îți atinge pașii de departe. Gândul său veghează asupra ta permanent și împletește ghirlande de flori de noroc pe care ți le înșiră la gât sub formă de coliere strălucitoare. Mama a trăit 89 de ani, a părăsit această lume după atâția ani cu ochi înlăcrimați, după o viață de adevărată luptă crescând cu
MĂICUȚA MEA de IONEL CADAR în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376090_a_377419]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1444 din 14 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNTÂLNIREA DIN AJUN E bradul plin de jucării, În jurul lui s-au strâns copii Îi vezi cum stau înmărmuriți, Căci sunt atât de fericiți. Steluțele clipesc mereu, Ghirlanda pare curcubeu, Iar bradul este bucuros Că e gătit și-i arătos. Se lasă noaptea-ncetișor, Copiii simt un mic fior, Sub braț cu cârja de alun, Se-oprește-n ușă Moș Crăciun. - Ce dor mi-a fost de voi, copii, Și iarna
ÎNTÂLNIREA DIN AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376710_a_378039]
-
era dragă forfota aceea. Împodobitul bradului i-a cuprins deopotrivă, fiecare dorind să-l surprindă pe celălalt și, ca din întâmplare, mâinile li se atingeau determinându-i să zăbovească un timp privindu-se intr-un fel anume. Așezând cu grijă ghirlandele, pentru o clipă gândurile Alinei fugiră spre Crăciunul copilăriei și adolescenței și se revăzu, de cele mai multe ori singură pentru că, se întâmpla adesea, mama să fi fost de gardă în seara de ajun. Și acum, privind cu luare-aminte spre tânărul acesta
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
dor de-un colț de țară, liniștit,... XXII. GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013. IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi de neputință Plâng nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc vii arbalete De parc-ar scrie-a Cerului sentință Cu limbi de foc
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. Citește mai mult IARNĂ INSULARĂPribeag și deșirat printre ruineGândul trudește-adesea-n miez de noapteSe răsucesc ghirlande reci de șoapteși nesfârșiri de dor... de dor de bine.Întunecați, bolnavi de neputințăPlâng nori de plumb peste nisip și pietreDin trupul lor țâșnesc vii arbaleteDe parc-ar scrie-a Cerului sentințăCu limbi de foc. Ce stranie mi-e iarna
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
scuturăm veseli după plecarea „invadatorilor”, căci începe să miroasă a halviță de Crăciun de prin fabricile din Alicante și Jijona, responsabile pentru exportul în întreaga lume a hrănitoarei delicatese lipicioase, frământată din migdale pisate și miere. Străzile prind viață sub ghirlandele viu colorate, cu motive hibernale, pe care nu prea știi de unde să le iei, aici, unde zăpadă nu este. Nu există localitate, oricât ar fi ea de mică sau de nevoiașă, care să nu geamă sub povara tavanelor grele de
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
se afla... * În foișorul din grădina casei, înconjurat de ronduri cu trandafiri și flori, Violeta citea pentru ultima oară lucrarea de licență, înainte de a fi dactilografiată. Iedera adusă și plantată pe lângă chioșc îl cuprinsese într-o vegetație perenă, creând adevărate ghirlande de verdeață, care împiedicau razele solare să încălzească excesiv locul. Se simțea împlinită. La serviciu, activitatea se desfășura cu rezultate bune. Acum, beneficia de zece zile de concediu pentru licența mult dorită. Se ridicase la nivelul dorit încă din liceu
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
Acasa > Strofe > Atasament > POEMUL IUBIRII Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Lasă-ți doar inima primească ghirlanda de săruturi ce îți înnobilează gâtul, precum brațele fecioarei despletită, îl înconjoară cu dragostea ființei ce-ți poartă plămada dorului ! În căușul petalelor de Roză ascuns este diamantul șlefuit de durerea facerii ! Halucinantă naștere ce-mi pui coroană de broboane
POEMUL IUBIRII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372238_a_373567]
-
împăratului aruncară spre ei jeturi de flăcări și toți trei fură înlănțuiți cu cercuri de foc. Căzură leșinați în nesimțire sub strânsoarea acestor cercuri. În câteva clipe toată grădina era un câmp pârjolit peste care uraganul purta trunchiuri de copaci, ghirlande de flori, pulbere de petale și dale sparte de gresie și marmură. Numai Soare-Împărat rămase în picioare, cu pletele-n vânt, privind împietrit la spulberarea fericirii pe care o dorise veșnică. Câtă risipă de raze a făcut pentru această grădină
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
toți", p. 3). E drept, iarăși, că nu arareori ne întîmpină cugetări, care par a îndritui atari afirmații. Deasupra întregii omeniri, ca și a întregului univers, planează soarta, care e "pricina atît a fericirii, cît și a nefericirii" (328, 5): "Ghirlanda de litere pusă pe fruntea lor de către destin, n-o pot șterge prin puterea lor nici cei mai învățați" (v. proverbul nostru: Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus"); Pasărea zărește prada de la o depărtate de-o poștă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dalbele-i haine răsfirînd 190 Albul că de lină: reînnoit, isi aruncắ bătrîne mantiile-i În vîlvori. Apoi, strălucitor în slavă, de bucurie Tresăltînd, Răsunător se înalță la ceruri gol și în mărire, În Tinerețe radioasa; cînd Iată! aidoma unor ghirlande-n cerul de la Răsărit Cînd primăvară gureșa vine dansînd din Răsărit, Ahania veni 195 În zboru-i tresăltînd, precum atunci cînd un balon de aer la suprafață Unui lac se nalta, Ahania cu bucurie înălțatu-s-a. Prisosul Bucuriei decît durerea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor, l'amare onda del pianto, Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor, l'amare onda del pianto, Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." "Scendean l'augellia voldai râmi cupi verso quel dolce canto. E gli occhi suoi piangean tanto, tanto, Da impietosir le rupi." Riponi quest'anello. Povera Barbara! "E gli era nato per la sua gloria, io per amar." Ascolta. Odo un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
frumoasă sărbătoare a Indiei, „sărbătoarea luminilor”. Întreaga țară este iluminată timp de patru sau șase zile și nopți. Musonul a trecut, se sărbătorește sfârșitul anotimpului ploios și victoria fertilității. Toate locuințele bogate sau sărace, ca și străzile, sunt Împodobite cu ghirlande de lumini. Lămpile trebuie să fie alimentate Întreaga noapte. Bărbați, femei, copii au grijă ca ele să nu se stingă. De asemenea, toate ușile trebuie să fie lăsate deschise pentru ca Însăși Laksami, zeița Abundenței, să poată intra În case și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiarbă orezul nou În afara locuinței pentru ca soarele să strălucească asupra cazanului. În interiorul acestuia, orezul fierbe În lapte și zahăr. Când este fiert, el este oferit ca ofrandă soarelui, oamenilor din casă, vecinilor și trecătorilor, fără ca păsările, precum și vacile Împodobite cu ghirlande, cu coarnele pictate și șlefuite, să fie uitate. Fiecare trebuie să-și primească porția cuvenită (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p. 383). Exemplele de mai sus se referă la diferite tipuri de sărbători calendaristice, legate fie de momente ale anului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spațial, sărbătoarea creează locuri de referință, marcate prin diferiți operatori simbolici: a) schimbarea funcțiilor curente În funcții ritualice (Întreruperea circulației pe acele străzi; b) marcarea ceremonială a utilizării diferite a spațiului, prin Împodobirea lui cu Însemne „sărbătorești” - steaguri, ecusoane, flori, ghirlande etc.); c) crearea de unități microspațiale necesare ritualului: trasee marcate, scene, podiumuri, spații interzise accesului până la momentul sărbătorii; d) modificarea regimului de utilizare: un spațiu de obicei deschis publicului este acum accesibil numai oficianților și participanților la ritual. Sau, invers
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei au transmis acest mesaj printr-o prezență simbolică e sikhilor, În cele două instituții care trebuiau să fie mai presus de clivajele etnice - armata și oficianții religioși: Corpul Indirei Gandhi fusese Învelit În drapelul național și era acoperit cu ghirlande. Respectându-se rituri arhaice, a fost așezat pe rugul funerar. Fiul ei, Rajiv, a Înconjurat rugul, Înainte de a-i da foc cu o nuia de santal aprinsă. Președintele Singh, un sikh, s-a urcat pe treptele din vecinătatea rugului și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trépas portant dans leș œufs-larves l'avenir. (Bois africain) (Miclău, 1978 : 481) Arama grea că vinul părul [...]. (Portret) (Blaga, 2010 : 388) Airain lourd țel le vin leș cheveux [...]. (Portrait) (Miclău, 1978 : 519) În cuibul de-argilă, sub streșini, stau puii ghirlanda de capete. (Cuib de rândunica) (Blaga, 2010 : 508) Dans le nid d'argile, sous l'auvent, se trouvent leș hirondeaux guirlande de têtes. (Nid d'hirondelles) (Miclău, 1978 : 601) Nous avons remarqué qu'il y a aussi des situations où
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fac rușii după o iarnă pe care încep să o creadă veșnică. Și pe urmă, când Parisul a strălucit din nou în prospețimea aerului său primăvăratic căruia îi ghiceam intuitiv mireasma - un convoi feeric, tras de o locomotivă împodobită cu ghirlande, a încetinit și s-a oprit la porțile orașului, în fața pavilionului gării Ranelagh. Un bărbat tânăr purtând o simplă tunică militară a coborât din vagon mergând pe purpura întinsă la picioarele lui. Era însoțit de o femeie, foarte tânără și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din ziarele pe care tocmai le scosese din cufărul siberian. Ne-a vorbit, balconul s-a desprins încet de zid și a plutit, cufundându-se în umbra înmiresmată a stepei. Nicolae era așezat la masa de onoare împodobită cu minunate ghirlande de mediolla. Auzea când o replică grațioasă a doamnei Faure, așezată în dreapta lui, când vocea catifelată de bariton a Președintelui, care i se adresa Împărătesei. Sclipirile cristalului și scânteierea argintului masiv îi uimeau pe oaspeți... La desert, Președintele s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu am primit nici „lapte de pasăre”, nici alte bunătăți din copilăria noastră. Cu stupoare, îmi dădeam seama că feliile acelea de pâine neagră, ceaiul acela chior erau hrana obișnuită a Charlottei. După ce am mâncat, o așteptam pe balcon. Aceleași ghirlande de flori, aceeași nemărginire a stepei încețoșate de căldură. Între două tufe de trandafiri - chipul bacantei de piatră. Brusc mi-a venit să arunc capul acela peste balustradă, să smulg florile, să sfarm nemișcarea câmpiei cu strigătul meu. Da, Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]