2,403 matches
-
cu soare ca un palat de lumină topită, se auzi o voce: Vrei să mergi în universul calculatoarelor? Sigur, sigur că da! spun eu. Cu plăcere! Atunci m-a luat un vârtej într-un loc cu o duzină de ciuperci gigantice, pe fiecare ciupercă aflându-se câte un calculator de câte-un fel: unul de aur, unul de argint, unul de platină, unul de turtă dulce, unul din înghețată care nu se mai topea niciodată, unul din gumă de mestecat al
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prin parcuri, lanuri de grâu ori de floarea-soarelui, să te pângărească și apoi să te purifice. Era o sumă de paradoxuri și un izvor de miracole. Era bărbatul ideal, Înțepenit deocamdată În ușa casei cu pălăria unei ciuperci albe și gigantice În brațe, pe care o ținea lipită de el ca pe un colet prețios pentru un destinatar necunoscut. Parcă ar fi Don Quijote părăsit de Sancho Panza, observă Petru, Încă În căutarea unui punct stabil Într-o lume care Îi scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aparțină unei clădiri vechi, Hotelului Willows, conform hărții mele, dar nu era așa. Părăsisem drumul ori prea devreme, ori prea târziu; asta era intrarea într-un parc, nu într-o parcare. Dincolo de stâlpii porții totul era furios: un râu umflat, gigantic, deformat și nebunesc, maluri surpate și ape ieșite din matcă într-o rostogolire lacomă, maronie. Mărimea și forța lui mă copleșea, mă amețea și-mi dădea o senzație de greață. Era prea mult. Ochii mei care se luptau, clipind, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe spate, aterizând pe cot, în care-mi explodă o durere crâncenă. Mica mreană trecu val-vârtej pe deasupra capului meu, lovindu-se de ceva, ceva invizibil, agitat și tunător, care o năuci și o făcu să se rostogolească într-un curent gigantic. Am inspirat prudent și am întors capul într-o parte. La doar cincisprezece centimetri, unul dintre dictafoane se ridica asemeni unui obelisc miniatural, cu banda lui minusculă derulându-se de pe-o rolă pe alta cu un zumzet grav, înregistrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
locuiește sute de corpuri. — Ce? E vorba... de Mycroft Ward? — Da, de Mycroft Ward. Închipuie-ți că fugi de Mycroft Ward, temându-de pentru viața ta. Vrei să te oprești, nu-i așa? Vrei să ripostezi. Însă Mycroft Ward e un gigantic eu colectiv, un eu care generează ani întregi de gânduri, planuri și amintiri în fiecare zi. Așadar, ce poți să faci? Întrebarea pe care ai evitat cumva să ți-o pui singur este ce gen de armă ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de cât de folos împotriva unei asemenea creaturi? La început, n-am priceput încotro bătea. Apoi... — Un ludovician. Lumea se cutremură și clocoti în clipa în care am rostit asta cu voce tare. — Întocmai. Să faci să se întâlnească un gigantic eu colectiv ca Mycroft Ward și un rechin mâncător de sine ca un ludovician ar fi... ei bine, ar fi ca întâlnirea dintre materie și antimaterie. Bum. Gata cu Ward, gata cu ludovicianul. Dar asta înseamnă... O, nu. Deci, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cheia întregii tărășenii. Nimeni fusese unul dintre cei mai importanți agenți operativi ai lui Mycroft Ward și, pentru șaizeci de secunde, zi de zi, între 12.21 și 12.22, laptopul lui avea permisiunea de-a se conecta direct la gigantica bancă de date on-line a eului care era mintea lui Mycroft Ward. În cursul acelui singur minut, Nimeni își încărca rapoartele direct în vastul conștient al lui Ward. În cursul acelui singur minut, un canal direct se deschidea între mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
întâlneau, lăsând să crească în zonele întunecate dintre ele umbrele lungi ale cărților. M-am întrebat, fără să fiu într-adevăr preocupat de problema asta, de unde avea Fidorous curent electric. Casa lui, structura de cărți, orice ar fi fost, era gigantică. M-am gândit la un poștaș care încearcă să-și găsească drumul prin tunelurile de cuvinte ca să livreze factura la electricitate și ideea îmi aduse pe buze un zâmbet slab, timorat. — Pis pis pis pis pis pis. Am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mă de cabina povârnită, încet, cu fața udă de lacrimi: Clio. Doar pârâitul navei Orpheus. Marea calmă furișându-se, revărsându-se încet peste punte în vălurele. Marea trăgând încet barca în adâncul ei, ca și când întregul ocean ar fi fost un gigantic animal unicelular, hrănindu-se cu ce-a mai rămas din lume. Cu toții ne scufundăm în apă și nu mai ieșim niciodată la suprafață. Așa se sfârșește totul. Miau. Miiiau. Un Ian cu ochi bulbucați, holbându-se la mine din colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spre mine într-o răbufnire de stropi - amintiri și regrete și dorințe și tristețe și fericire și visuri - capul rechinului, doi ochi negri, de jucărie de-o parte și de cealaltă a unui glonț uriaș și cenușiu o nicovală jet gigantic, despicat pe din două, în față, într-o pâlnie neagră și roșie plină de dinți. Știu ce ești. Am aruncat laptopul în gaura lui roșie, deschisă și m-am rostogolit pe spate de pe puntea superioară, în timp ce ludovicianul o zdrobea, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și prietenele ei o fac pe mama să râdă. Doar aici, o dată pe an, mama se dezîntristează. În drum spre plajă ne oprim într-o curte. "Mamele" își întâlnesc o altă colegă de școală. Veselie generală. Este curtea cu floarea-soarelui gigantică. Sunt mai înalte decât copacii! exclamă "tata" și se apropie cu sânii ei de piatră și mă împinge spre marginea curții către tulpinile silfide și păroase ce se unduiesc vag în ritmurile brizei. Astea sunt flori ornamentale. Nu fac semințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lume! Floarea e ceva mai mică și gingașă, tulpina fină și elegantă. Și "tata" le pipăie senzual tulpina, la fel cum ar masa-o pe mama pe picioare. Mă gândesc la floarea mică din colțul careului. Seamănă leit cu florile gigantice din această curte, are gâtul de lebădă ușor cambrat, floarea mică și delicată de un galben auriu. Nu, din florile astea nu pot ieși semințe pe care le vând țigăncile. Câtă grație, dar asta numai pentru cei ce știu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de un cancer galopant la sân, doi ani mai târziu. Firește n-am s-o uit nici pe "el", nici pe celelalte "mame", dar mai ales nu am să uit prelegerea ce mi-a ținut-o în curtea cu floarea-soarelui gigantică, despre înțelepciune și frumusețe, singurele care, când se întâlnesc, fac posibilă iubirea adevărată, dincolo de iubirea de sine. Cu alte cuvinte, n-am să pot uita darurile mării din acea vacanță, din care nu trebuie să omitem desigur scrisul! Îngerul exterminator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
un mormânt, disperarea cu care se construiește azi, devine mâine ruină a disperării care se materializează prin modificarea design-ului interior și exterior, străzile se asfaltează, o apă rea le surpă, noaptea este și ea plombată cu bitum, un penel gigantic adaugă asimetric o Lună goală, lumina ei murdară se revarsă pe străzi, apa Dunării o spală și o duce în mare ca pe o trenă, ceea ce a rămas din spațiul lunar, lucește în ochii peștilor. Brăila a devenit dric, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
orașului. Mă luă de mână, deschise o ușă, traversă cu mine un culoar mizerabil la capătul căruia îmi ordonă să închid ochii. Mă duse înăuntru, mă mai ghidă puțin și apoi mă autoriză să privesc. Eram în inima unui spațiu gigantic care exprima în mod fabulos noțiunea de vid. Cum era o unică încăpere, unii l-ar fi calificat drept loft1. Pentru mine, prin volume, dispunere, pilaștri și mister, el evoca templul de la Abou-Simbel. Așa l-am botezat și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
diplomatice alături de lideri din tot felul de țări ale Lumii a Treia, sau echipat cu cizme de cauciuc, salopetă și cască de protecție turnînd primul cancioc de beton la temelia unei noi ctitorii a Epocii de Aur, flancat de macarale gigantice și, nu în ultimul rînd, în poza alb-negru retușată în care chipurile iei parte în primele rînduri la o demonstrație muncitorească în timpul protestelor de la Uzinele Grivița, dovada cea mai clară a spiritului tău revoluționar. Ce s-o mai lungim, te-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
spuneau cu totul altceva, dom’ Colonel, doar așa s-ar putea explica situația nou creată, se gîndește Poștașul. — Cu ochiul liber pe cerul emisferei nordice se pot observa vreo trei mii de stele, își aduce aminte Tîrnăcop, gîndindu-se la telescopul gigantic al americanilor de pe muntele Palomar. — L-a cam zăpăcit cu teoriile astea, zice Dendé, l-a făcut să se simtă vinovat că toată viața nu făcuse decît să distribuie ziare, că nu i-a trecut prin minte să se gîndească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai departe, dom’ Regizor, că-mi place de minune. Aș fi maestrul celor mai încîlcite și spectaculoase imagini, lupte ca-n Războiul stelelor, clădiri care se prăbușesc peste oameni, cutremure, erupții vulcanice de dimensiuni incredibile, dinozauri care zboară printre copaci gigantici din alte lumi și de pe alte planete, și asta încă e puțin, se însuflețește. Atunci nu-mi explic cum nu-l puteți convinge, e nedumerit Santinelă, i le-ați spus pe toate? Și ce-a zis? N-a înțeles de ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să se simtă inferioare nouă, își amintește Roja. — Mai sînt și alte metode, nu se lasă Părințelul. Poate chiar mai bune. — Bun și restul distribuției, dar femeiușca asta lua toți ochii audienței cu zulufii ei, bonețica de pe cap și medalionul gigantic ce-i atîrna deasupra decolteului. — Privirea de Cleopatra, gesturile gingașe și măsurate, și droaia de inele de pe degete, completează Părințelul. încotro am pornit și unde am ajuns, se aude vocea șoferului puțin iritată din cauza unui individ bătrîn care abia se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
5 600 de dolari în 1975, în 1990 ai fi obținut 200 000 de dolari. Cum a fost posibil? El a cumpărat acțiuni la cîteva companii de care nu auzise nimeni la acea vreme, dar care au devenit mai apoi gigantice. • Boeing: acțiunile Boeing au crescut de la 1,64 dolari în 1975 la 67 de dolari pe 31 decembrie 1995. Aceasta reprezintă o creștere de patruzeci de ori. Astfel, dacă ai fi investit 10 000 de dolari în 1975, acum ai
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Înobilat cu „două mâni di pentrijăl” aromat ca să fie pe gustul bunicului dar și pe-al noilor veniți de departe. Cristofor, cu ce avea el mai bun, acele delicatese după care se dau americanii În vânt de Ziua Recunoștinței, pieptul gigantic și pulpele imense, se tăvălea de plăcere -tot Îngânfat și fălosîn cel mai călduros loc din ogradă, În interiorul cuptorului Încins, distribuit În trei tăvi de copt cozonaci, bine unse cu untură de porc și lăsate, cu bună știință, numai pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a ne descrie sălașul dumnezeiesc. * Prima călătorie vizionară a lui Enoh este rezumatul celei de-a doua, descrisă în capitolele XXI-XXXVI. Printre altele, Enoh contemplă: piatra unghiulară a pământului, cele patru duhuri care susțin pământul și tăria ca niște stâlpi gigantici, îngerii care pun în mișcare roata soarelui și a stelelor și șapte munți din pietre prețioase. Pe vârful celui din mijloc se află un tron de safir. Dincolo de limitele pământului, un ținut pustiu, în care au fost „azvârlite” ca într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
au atins pământul și oamenii s-au întinat. De aceea coroana trebuie spălată de către îngeri în fiecare noapte. Lângă cvadrigă, pasărea Phoenix își strânge aripile, frântă de oboseală. Dacă n-ar fi ea, lumea ar arde într-un ceas. Ecran gigantic între soare și pământ, aripile păsării protejează vietățile și oamenii de arșița cotropitoare. Sacrificiul ei zilnic menține viața pe pământ. Viziunea din al treilea cer se termină cu imaginea lunii, sub chipul unei femei. Luna este văzută ca descendenta femeii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
uriași n-are nimic extraordinar. și el citează un caz foarte apropiat de epoca sa: „Acum câțiva ani”, povestește el, „pe când războinicii goți amenințau să distrugă cetatea Romei, locuia acolo, împreună cu tatăl și cu mama ei, o femeie cu forme gigantice; venea lumea din toate părțile ca s-o vadă. și toți se mirau că nici mama, nici tatăl ei nu aveau și ei aceeași statură ieșită din comun” (15,23). În concluzie, comentariul episcopului Hipponei se caracterizează atât printr-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
După Axel, rețeaua de astfel de închisori număra peste o sută de lagăre, fără coloniile locale precum Brodocul nostru care făcea parte din rețeaua "Olp"7, iar numărul de deținuți se ridica, după el, la milioane. Pentru administrarea acestei rețele gigantice și pentru paza deținuților fusese creată o structură pe măsură. Mi-a vorbit despre Direcția generală a închisorilor și a locurilor de detenție "Goumzak"8 și despre multe altele pe care le-am mai uitat. Axel... L-am vegheat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]