279 matches
-
acceadă în „lumea de dincolo”. Pierzând șansa de a pătrunde în Paradis, Gavrilescu trăiește senzația morții trupești și desprinderea de materie: întunericul, tăcerea, goliciunea trupului diform, teroarea spațiului închis, senzația de sufocare în pâslă și înfășurarea în draperie „ca un giulgiu”, toate acestea asemănându-se cu un ritual de îngropare. Necunoscând împlinirea, spiritul său încearcă să se întoarcă în lume pentru a bântui locurile în care a trăit. Reîntors în „realitate” după un timp imposibil de perceput, profesorul descoperă că timpul
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
același motiv. Represiunea sa virginală se manifestă prin relațiile incestuoase cu nepoții săi, Aureliano José și José Arcadio. La un moment dat, Amarantei i se arată moartea sub forma unei femei bătrâne care îi comandă să înceapă lucrul la un giulgiu. În final, singuratică și virgină, Amaranta moare, însă mulțumită în sinea sa după ce acceptase ceea ce devenise. Rebeca este copilul celui de-al doilea văr al Úrsulei Iguarán care locuiește în Manaure, capitala Guajirei. La început, Rebeca este foarte timidă, refuză
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
, numit de unii creștini Sfanțul Giulgiu, este o pânză de în, păstrată la capelă regală a catedralei "Sfanțul Ioan Botezătorul" din Torino și pe care se află imprimata imaginea corpului unui om care prezintă semne de agresiune fizică și în special de crucificare. De-a lungul
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Sophia (Sfântă Sofia) declară sub jurământ că pânză de la Edessa conține urmele trupului lui Iisus Hristos și pete de sânge ce ar corespunde unei răni laterale. Până în secolul al XII-lea, în Occident nu s-a știut aproape nimic despre giulgiu. În schimb, în Răsărit, evlavia pentru pânzele înfășurării, venerarea pentru marama și închinarea la Chipul Domnului erau mijloace și căi de verificare a credinței, mai ales după Sinodul al VII-lea Ecumenic (787). În anul 1172, Amonis, regele Ierusalimului, însoțit
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
să fondeze o biserică în Lirey, Troyes (departamentul Aube). Acolo, în 1357, are loc prima prezentare publică a giulgiului în Europa. Portretele lui Iisus apărute după secolul al VI-lea și răspândite în toată lumea se aseamănă cu chipul imprimat pe giulgiu. În secolul al XIV-lea, giulgiul a fost expus în mai multe rânduri, dar nu în mod continuu deoarece, în 1370, episcopul de Troyes, Henri de Poitiers interzice venerarea imaginii, susținând că este un fals și că Evangheliile nu pomenesc
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Torino. În 1898, cavalerul Secondo Pia a avut ideea de a fotografia „pânză sfântă” pentru publicitate în toată lumea, dar pe negativ în loc de fâșii obișnuite, i-a apărut imaginea unui om în suferință, după descrierea fotografului. Isteria provocată de accesul la giulgiu a determinat municipalitatea din Torino să închidă lada cu relicva. Pentru prudență, giulgiul nu a mai fost expus. În 1931, cardinalul din Torino a încuviințat expunerea pânzelor, nu numai giulgiul, ci și alte fâșii bănuite că ar posedă puteri miraculoase
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
fiind incomplet, lipsit de consistentă și că denaturează analiza științifică în favoarea orientării religioase. O echipa condusă de Leoncio A. Garza-Valdes și Stephen J. Mattingly (Universiatea Sân Antonio din Texas) au adus un alt argument referitor la reziduurile bacteriale conținute de giulgiu, subliniind faptul că acea contaminare bacterială a mostrei supusă studiului afectează acuratețea datării cu carbon-14. Biserică Catolică, actualul custode al giulgiului, nu s-a pronunțat niciodată în mod oficial asupra autenticității, considerând că aceasta nu ajută cu nimic religiei creștine
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
poartă costume de culori închise și un machiaj macabru. Tocmai aceste două extreme atrag fascinația publicului. Personajele au o înfățișare sumbră și un caracter omenos, plin de calități excepționale la care mulți doar aspiră. Burton înfășoară personajele sale într-un giulgiu care ascunde niște ființe deosebite. “Big Fish” reprezintă trecerea regizorului de la gotic la culoare, dar atinge apogeul prin “Charlie și fabrică de ciocolată”, film în care colaborează din nou cu Jonny Depp. “Charlie și fabrică de ciocolată” Pigment, gust și
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
cu turcii uz din armata bizantină Alp Aslan se aștepta sa moară în această bătălie. Ca un bun musulman îmbrăcase înainte de rugăciune cămașa albă, bare putea fi prea bine și "cămașa morții", știut fiind faptul că musulmanii sunt îngropați în giulgiu alb. Această tradiție musulmană ajungând și pe meleagurile românesti. Astfel Tudor Vladimirescu spunea "de când m-am născut cu cămașa morții m-am îmbrăcat", aceste cuvinte plecau din legenda selgiucida prințului Alp Aslan. Armata selciucă a jurat credință ca în cazul
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
precum și o cruce din lemn. Din bolta naosului atârna un candelabru de lemn, nevopsit. Absida altarului adăpostea masa altarului ce era din lemn, prestolul fiind din piatră. Masa altarului era acoperită de trei fețe de masă din cânepă, una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o cruce de lemn, frumos proporționată și pictată. De cruce era rezemată icoana Sfintei Treimi. Tot pe masă stăteau două sfeșnice din aramă. Pentru proscomidie se folosea
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
nava centrală a bisericii, cu lumînări de jur împrejur. De obicei este construit din lemn, dar poate fi și din alte materiale. În antichitate, se folosea o placă de lemn pe care decedatul era poziționat direct sau învelit într-un giulgiu. În timpurile moderne, cadavrul stă în coșciug care poate fi lăsat deschis cîteodată. Peste catafalc se așază adesea material textil. ul este de obicei mai mic decât coșciugul pentru a accentua importanța acestuia din urmă. Ca rezultat, acesta nu este
Catafalc () [Corola-website/Science/321420_a_322749]
-
se află la Muzeul de Istorie din Suceava. În toamna anului 1997 a fost descoperit în biserică, în naos, un cavou de cărămidă, în care se afla un sicriu de stejar cu oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un giulgiu de mătase și un altul de borangic pictat cu aur, o maramă ce acoperea chipul defunctului, un veșmânt lung de mătase cu mâneci de catifea tip drappi d'oro, încheiat cu găitane din pasmanterie și 11 nasturi de argint aurit
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Primul Război Mondial, odată cu Ocuparea Constantinopolului de către trupele aliate pe 13 noiembrie 1918. În cadrul ultimei ședințe de pe 18 martie, deputații otomani au emis o scrisoare de protest adresată aliaților, iar masa prezidiului Parlamentului din Constantinopol a fost acoperită cu un giulgiu negru. Revoluția Junilor Turci, care a început în provinciile balcanice, s-a răspândit rapid în întreg imperiul și l-a forțat pe sultan să anunțe repunerea în drepturi a constituției din 1876 și reconvocarea parlamentului pe 3 iulie 1908. Motivul
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
decădere. Astăzi sunt cunoscute paisprezece obeliscuri pe întinsul capitalei italiene, dintre care unul este încă ne decopertat și încă nepus în valoare, lângă biserica Sfântul Ludovic a francezilor. Nu se poate contesta că ar mai exista și altele sub marele giulgiu ce acoperă zidirile antice, așa cum trebuie consemnat că foarte multe s-au descoperit într-o stare atât de deteriorată, încât refacerea lor a fost imposibilă. Obeliscul de la Lateran, sau din Piața Sfântul Ioan de Lateran, a împodobit templul lui Amon-Ra
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
toată lumea se comporta ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și își continua balul. După ce orologiul a sunat de miezul nopții, petrecăreții și Prospero au observat o persoană îmbrăcată într-o haină întunecată, de culoarea sângelui, care semăna cu un giulgiu de înmormântare, cu o mască extrem de realistă, care părea a fi a unui cadavru rigid, și cu trăsături ale Morții Roșii, de care toți cei de la bal erau disperați să scape. Grav insultat, Prospero cere să cunoască identitatea oaspetelui misterios
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
forme care se conturează în spatele scenei. Mimii vânează o „fantomă”, pe care nu o pot captura, alergând în jurul ei în cerc. În cele din urmă, un monstruos „trup târâș” apare și-i mănâncă pe mimi. Cortina finală cade jos, „un giulgiu mortuar”, semnalând sfârșitul „tragediei «Om»” al cărei erou este doar „”. Mama și tatăl lui Poe au fost ambii actori, iar poemul folosește metafore din teatru pe parcursul prezentării vieții umane la un nivel universal. Poemul pare să sugereze că viața umană
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
cupă de vin. Drogat cu opiu, el vede (sau crede că vede) picături dintr-„un lichid strălucitor și rubiniu” căzând în pahar. Starea femeii se agravează rapid și ea moare câteva zile mai târziu, iar trupul ei este înfășurat în giulgiu pentru înmormântare. Pe când naratorul priveghea peste noapte, el observă o revenire scurtă a culorii în obrajii Rowenei. Ea prezintă în mod repetat semne de revitalizare, înainte de a recădea în moarte aparentă. Pe măsură ce încearcă să o resusciteze, revitalizările ei devin treptat
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
revitalizare, înainte de a recădea în moarte aparentă. Pe măsură ce încearcă să o resusciteze, revitalizările ei devin treptat mai puternice, dar recăderile mai abrupte. În apropierea zorilor, în timp ce naratorul stă epuizat emoțional ca urmare a luptelor petrecute în timpul nopții, trupul înfășurat în giulgiu reînvie încă o dată, se ridică din pat și se îndreaptă, clătinându-se, spre mijlocul încăperii. Când el se îndreaptă să o atingă, ea se ferește, iar giulgiul care-i înfășura capul cade pentru a dezvălui un păr de culoarea penei
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
când devine conștient, el descoperă pe masă, cu o groază inexplicabilă, o lampă și o cutie mică. Un alt slujitor intră în încăpere, anunțându-l că mormântul a fost profanat și că a fost găsit un trup desfigurat învelit în giulgiu, încă în viață. Egaeus observă atunci că hainele sale sunt îmbibate cu noroi și sânge și deschide cutia de pe masă în care găsește instrumente stomatologice și treizeci și doi de dinți mici și albi ca fildeșul - dinții Berenicei. Epigraful latinesc
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
lexic alfabetic sau lexic biografic” sau cu "diaphorôn andrôn": „clasament după diferiți istorici sau diferiți autori”. În sfârșit, s-au evocat și, în greaca bizantină, „fortăreață”, „doagă / șanț lat cu apă”, și în latină "guida" sau "summa" („sumă”) și "sudarium" („giulgiu”) prin grecescul târziu "soudarion". Această compilație de compilații se prezintă ca o încâlceală imposibil de descurcat: un dicționar de cuvinte este amestecat cu un dicționar de lucruri; articole despre interpretarea unor cuvinte alternează cu articole despre viața unor personaje ilustre
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
de către Thorne. Evie se îndreaptă apoi către Turnul Londrei, unde este localizat seiful și o asasinează pe Thorne. Aceasta îi spune că Giulgiul nu se află în Turn și că Asasinii nu au nicio idee cât de puternic este acest Giulgiu, după care moare. Green crede că adevăratul seif este ascuns înăuntrul Palatului Buckingham, și îi cere ajutorul maharajahului Duleep Singh în găsirea schematicii clădirii. Din nefericire, Templierii reușesc să găsească primii schematica. Pe lângă căutarea Giulgiului, Evie ajută și la îndreptarea
Assassin's Creed Syndicate () [Corola-website/Science/334630_a_335959]
-
că trupul a fost pus într-un mormânt puțin prea mic pentru el. Coloana vertebrală era curbată în formă de S. Nu s-a găsit vreo urmă de sicriu; poziția scheletului sugera că trupul ar fi fost învelit într-un giulgiu, dar apoi că a fost așezat în grabă în mormânt și îngropat acolo. Imediat ce oasele au fost ridicate de la sol, sub vertebre a fost găsită o bucată ruginită de fier. Mâinile scheletului erau într-o poziție neobișnuită, încrucișate peste șoldul
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
predatează biserica. Un sicriu de piatră găsit în urma săpăturilor din 2012 a fost deschis pentru prima oară, dezvăluind în interiorul său un alt sicriu din plumb. Cercetările cu un endoscop au relevat prezența unui schelet împreună cu păr mort și fragmente de giulgiu și frânghie. S-a presupus la început că scheletul este de bărbat, probabil al unui cavaler denumit Sir William de Moton despre care se știa că a fost înmormântat acolo, dar o analiză ulterioară a arătat ca este al unei
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
nu se bat clopotele. Iosif din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatră mare la intrarea lui: "Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tău, cu giulgiu curat înfășurându-l și cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus". Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul lui curat și dumnezeiesc Se pogoară în Iad. Sufletul a fost despărțit prin moarte
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Sâmbăta Mare: De ce nu este bine să pui mâna pe sare () [Corola-website/Journalistic/102137_a_103429]
-
a murit cu adevarat, un ostaș i-a împuns coasta cu sulița și îndată au țâșnit sânge și apă. Iosif din Arimateea și cu Nicodim iau trupul lui Hristos de pe cruce, îl ung cu aromate și îl înfășoară într-un giulgiu. Pe cap îi pun o mahrama, împlinind astfel, întru totul datina iudaica a înmormântării. Evanghelistul Matei spune că mormântul în care Hristos a fost pus aparținea lui Iosif, iar de la Ioan aflăm că era "un mormânt nou, în care nu
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare, ziua răstignirii și înmormântării lui Iisus. Ce nu este bine să faci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102144_a_103436]