619 matches
-
nevândut de maestru. Așteptăm și noi ca și ei următoarea mișcare. Încremenirea asta totală confirma pe deplin bănuiala celor trei hoți : ăstai propietarul. După ce îi făcu semn cu arătătorul lui Yală să vină și el la locul faptei, omul casei glăsui calm ca la o expunere cetățenească despre renovarea pereților de pe casa scării : - Ce faceți bă, aici ? Ăăăă ... hâm ... Foșneli, codeli ... Ce puteau să zică ? Balconistu, hoț mai cu moț și experiență, încercă un răspuns la plezneală : - Ăăă ... Noi ... suntem cu
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale-ai să plătești, Și n-ai să te pricopsești.” ...................................... - Cum se face, maestre Pann, Că avem din an în an... Bucurii în vorbe alese?! Din ce spun, nimic nu iese. - Proverbul, cum glăsuiește... Nu-l ști?! Ia fârtate și citește: „Hoțul... tot făgăduiuește, Iar prosul trage nădejde.” ...................................... - Ce să fac? Am scăpătat: Din sărac sunt mai sărac... - În „Povestea vorbii” ziceam: „De privești la pehlivan, Care e zgârcit la ban... Că-l adună
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
a rosti primul cuvânt, „Mama", am cunoscut vocea ei blândă și caldă. Dar prin ce sentimente, tristeți și ce bucurii trece o mamă când vocea ei nu poate exprima în cuvinte trăirile sufletești? Dacă nu poate auzi și nu poate glăsui? Dacă nu se poate face auzită de cei dragi? Ce sentimente are o mamă când copilul ei nu poate vorbi, nu poate auzi și oricât ar încerca să-i cunoască tonalitatea vocii, tot nu reușește? Am citit deseori durerea în
SCRISOARE CĂTRE LEONEA (MESAJ PENTRU UN COPIL MINUNAT) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342211_a_343540]
-
subiectul salata de bouef, nimic nu e ceea ce pare a fi). Suntem ca nație, iarăși un concept inventat de romantici, mai degrabă ceea ce mâncăm și cântăm decât ceea ce vorbim, fiindcă nu e sigur că toți gândim cât să știm ce glăsuim. Or, pe acest considerent, faptul că suntem practic un popor de maneliști - cifrele nu mint - n-ar trebui să fie atât de trist pe cât mi se pare. Ar fi un subiect bun pentru investigație științifică fără parapon naționalist. Spoiala vest-europeană
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
auzit tropăitul lent al potcoavelor pe șosea. - Hooo! a răcnit un glas gros. Ho, fire-al dracu cu otiu tău hala alb! Era Unchiu Culiță, fratele mai mic al Tușii Anuța. M-am ridicat să-l salut. - Noa așeee, băăă, glăsui el râzând, binie că te-ntălni! M-am temut io că dau de tinie p-ici! O dzâs mamică-ta că iești în Roșiile de doauă dzâle. Haida, șui aci, nu mai sta, ca ni-i grabă! Să râd sau să plâng
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
atuncea cepi... M-am dus iar în pădure și-am revenit cu cepi mai subțiri. - Noa, Unchiule, l-am strigat de-afară, să nu-mi zici că nici ăștia nu-s buni! A scos numai capul pe ușă și-a glăsuit, somnoros: - Nu dzâc, băăă, nu dzâc că nu-s buni! Că iei ar fi buni, da ore tu nu vezi că-s cu coaja și plini de lichieni? - Și eu ce să le fac? - Du-te, băăă, si ada unii
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români și a tuturor
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
a nu-mi mai ascunde suferința repetabilă, lăsând cu bună știință să i se vadă acesteia pe de-a-ntregul adevărata sa culoare netrucată de cineva anume dominat de rele intenții vădite, îmi pot așeza în fața tuturor cu deplină sinceritate sentimentele, glăsuind cu vehemență despre periculoasa ne-libertate individuală a Omului de a exista de sine stătător în afara canoanelor și normelor social-istorice temporare, pot vorbi despre admirația mea totală față de veritabila valoare umană construită în ani în spațiul cultural autohton și mondial
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
pornit studiul Sino-tibetano-țigăneștii. Sună mishto? Heheh. EU ROMÂN AM ÎNVĂȚAT DE LA TINE ȚIGĂNEȘTE, ȘI TE OBLIG SĂ VII LA ȘCOALA MEA CA SĂ ÎȚI DAU DIPLOMĂ DE PROFESOR DE LIMBA ȚIGĂNEASCĂ. EU ÎȚI VÂND ȚIE FLORILE ÎNAPOI FLORARULE LA SUPRAPREȚ. Titlul glăsuiește adevărul. Ministerul învățământului accepta tacit această monstruozitate...de unde dracu poate ști un român tainele intime ale limbii romani? Cum poate el să îmi dea mie dreptul de profesor în limba mea...el un român, care a învățat romani de la țigani
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
nisip, prin rău și bine, curg în firescul exprimării răspunsurile faptelor, cuvintele, șuvoaiele din mine. Vezi cursul căutării apei în poemul țărmului, vărsarea în lumină? Fii binecuvântat, tu, râule, spre marea ce te-animă! La fel e și-n iubire, glăsui un pârâiaș ușor. Manifestările cuprind în sensul lor chemarea sufletului oglindită-n dor. (11 febr. 2016) Referință Bibliografică: Râul / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868, Anul VI, 11 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir
RÂUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342940_a_344269]
-
cale Se pomeni cu-n om că vine / Trăgând un car nou după sine, Pe care-atunci îl cumpărase. / Omul acela singur trase Ditamai carul după el, / Căci n-avea boi de nici un fel. Acuma el se chinuia / Cum vorba veche glăsuia: „La vale cu proptele, / La deal cu opintele”. Când a trecut prin dreptul lui, / Dănilă-i zise omului: „Oprește-te puțin, om bun, / Căci am o vorbă să îți spun!” „Eu vreau să stau măi frate, dar / Nu vrea pârdalnicul de
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
și tu cine-i mai tare! / Ai luat iapa în spinare, Dar eu - bagă deseamă bine! Între picioare o voi ține!” Degrabă a încălecat / Și iazului ocol i-a dat De trei ori, cum s-au învoit. / Dracul, uimit, a glăsuit: „Ei, am văzut că meșter ești! / Dar hai acum, de îndrăznești, La fugă să ne măsurăm!” / „Ce vrei să faci? Să alergăm?” - Zise Dănilă zâmbitor. / „Păi tot poporul dracilor, Cu mine, nu se poate pune! / Cu mine vrei să fugi
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
folos de nicăieri, ci li s-ar înmulți păcatele și mari blestemele, pentru că sunt vlahi creștini, nu sînt Țigani, cărora li se spune în limba lor Gavaoni. Ca urmare, jupanița da în dar satul acelor foști robi. Textul documentului medieval glăsuia că este păcat să fie înrobiți vlahii pentru că sunt creștini nu țigani. Iată comentariul lui St. Ștefănescu : „Cuvintele jupaniței Baloșina și ale soțului ei Dima scot în evidență dramă imensei majorități a populației țării, pe care politică feudalilor o aduce
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
prenumelui său - Vladimir - care trimite la capacități dominatoare de conducător: -Cine și de ce a început?! Cei doi se repeziră să vorbească în același timp: -Auzi, tu, ce povești, cică sub noi ar fi niște tuneluri străvechi... comori și alte bazaconii... glăsui răgușit de indignare Papa. -Dom’le, n-are pic de răbdare s-asculte, sunt studii științifice, descoperiri de ultimă oră! încercă să se justifice Babacul. -Simțeam eu niște energii necunoscute, uite, aproape că nici nu-mi folosesc bastonul în urcare
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
parte un pietroi care ascundea intrarea într-o peșteră și pătrunseseră acolo cu mare sfiiciune... -Uite c-au avut norocul să mai și iasă, altfel cum aflam noi povestea unor venetici?! se rățoi în continuare Papa. -Lasă-l, mă, să spună, glăsuiește așa frumos, parcă te-ar anestezia să-ți scoată măseaua de minte! râse blajin Patriarhul, facând aluzie la profesia lui Doc. De fapt, lui îi plăcea Doc; încă din copilărie, intuise calmul și profunzimea judecăților sale. Prin intervenția sa, căuta
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
yekhe rishesa. Lustra by Ezra Pound, with earlier poems Publisher New York, A. A Knopf Țiganca de Carl Sandburg Am rugat o prietenă gitana Manglem îk Romni amalin Să imite o imagine veche Te karel sar îk purani muialin Și să glăsuiască înțelpciunea de demult. Thai te vakiarel o haranimos chirala. Ea și-a tras în jos bărbia Voi tsîrdea peski chamahul tele Și și-a făcut gâtul și capul Thai kărdea peski kor thai o shăro sar Vârful unui obelisc de la
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
revenit la starea sa flegmatică. -O să vă povestesc despre cel mai competent profesor care mi-a dezvăluit sensul și valoarea teatrului... Și, sărind de la locul lui, ciudat de sprinten pentru cineva cu un început declarat de gută, începu să glăsuiască, dând roată prin încăpere, oprindu-se în spatele comesenilor să gesticuleze afectat atunci când dorea să creeze și iluzia vizuală a celor spuse. * În seara aceea, i se adusese noian de flori în cabină - zeci și zeci de buchete... trandafiri dalbi, crini
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
și, cu memoria lui de elefant, ne-o servește drept experiență proprie și personală, așa cum a făcut cu majoritatea bancurilor! îl șicană Patriarhul. -Hai, măi, nu fi rău... interveni Flower-Power. -Papa, am și eu o curiozitate, totuși! zise Diplomatul. -Care? glăsui siderat Papa, de la înălțimea succesului de moment. -Cine era profesorul competent de care spuneai? continuă Diplomatul. -Unchiul meu... evident! se mândri Papa. -Aha, Seniorul ți-era unchi, deci! concluzionă Dipomatul. -Aaaa, nuu... Sufleurul... zâmbi puțin stingherit Papa. Un nou ropot
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
non-sens, dar ce e logic în ceea ce se-ntâmplă de când am căzut în grotă?! Hai, să continuăm! Cine urmează? Flower-Power se plasă în centru și, scuturându-și frumosul ei păr creț ce-i cădea în valuri pe spate, începu să glăsuiască: -M-am născut sub o stea aparent nefastă. Greutăți peste greutăți m-au copleșit în viață... Dar am trecut peste toate fără să mă plâng nimănui, am strâns din dinți, am răbdat... Asta a fost victoria vieții mele: am supraviețuit în
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
dea o mână de ajutor pentru cei mici și bătrâni; bolnavi și neprihăniți, iubiți ori triști, săraci ori bogați sărăcind cu duhul ! Soarele, rămas puțin pe gânduri de cele auzite, a ascultat cu înțelepciune. Primul pe care l-a auzit glăsuind a fost un înger. - Doamne, zise el, cer ascultare să merg la copii. Vreau să văd ce poartă pe uneri și de au în suflet nădejdea mântuirii. Atunci Dumnezeu a încuviințat și îngerul a venit înaintea sa. - Doamne, zise un
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
de muzică folclorică a zonei Orăștiei și colinelor Sebeșului, Maria Stroia este una dintre artistele românce care continuă drumul tradițional al interpreților noștri și se aliniază deopotrivă în cadența evoluțiilor culturale de azi. Modul melodic lin și sensibil de a glăsui cântecul, al artistei Maria Stroia, creează o emoție absorbită din poetica melancoliei săteaști, stăpână cândva a trăirilor hunedorenilor, dar atinsă azi de aripa entuziastă nu în zbor ideal, în retransmisia striată, metalizată și zgomotoasă a cântecului modern, ca un țipăt
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
casă. Cât mai trăiește. Dar dacă moare, vin fetele ei, mă dau afară și ajung din nou pe străzi. Totuși, mie nu mi-e frică! Știu să lupt pentru viață! spuse frumoasa fată, hotărâtă. • Dacă ți-ar lăsa ție apartamentul ... glăsui un adolescent, Andrei. Nu se poate! Au dreptul și fiicele ei la el. Bunica are însă mustrări de conștiință, pentru ce s-a întâmplat cu tatăl meu. Acum, la bătrânețe vrea să-și spele păcatele și să mă ajute... deși
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
am gândit că trebuie să ajut cu ceva. Dacă oamenii mă țin în casă, îmi oferă condiții, îmi dau de mâncare, se poartă frumos cu mine ... trebuia să mă revanșez cumva, explică Andreea. • Bine că Adrian este un om bun, glăsui încet Maria, o fată slăbuță, șatenă. Să vă spun ce am pățit eu cu Răzvan, roșcatul. Are bani foarte mulți, locuiește într-o vilă mare și luxoasă. Tatăl lui este director la o firmă de IT și stă de dimineață
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]