1,314 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Te scoală, române, te strigă iar glia .. Tu n-auzi, române, un dangăt de clopot Un vuiet amarnic foșnind din Carpați Durerea străbună ce plânge
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
Acasa > Poezie > Amprente > TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Te scoală, române, te strigă iar glia .. Tu n-auzi, române, un dangăt de clopot Un vuiet amarnic foșnind din Carpați Durerea străbună ce plânge în clocot Când frații de-o samă își cheam-a lor frați, Tu n-auzi cum fierbe de jale pădurea Tăcerea de secoli
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
din vremuri uitate securea Scânteia dreptății să zgândăre focul. Tu n-auzi, române, cum sângele-n vene Vuiește-n cadență și strigă-nfundat Te cheamă strămoșii, trecutul tău geme, Copii-își așteaptă un tată bărbat .. Te scoală, române, te strigă iar glia, Străfunduri de glorii se-ntorc în morminte Te-așteaptă acasă, demult, România, Toți frații te-așteaptă în rugă fierbinte, Să cureți odată pământul de javre, De scârbă și lepre, ce-și fac veacu-aici, De hoituri păgâne și diuguri mârșave, S-
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
te-așteaptă în rugă fierbinte, Să cureți odată pământul de javre, De scârbă și lepre, ce-și fac veacu-aici, De hoituri păgâne și diuguri mârșave, S-aduci nemurirea străbunilor .. daci. Borbei Dan Referință Bibliografică: Te scoală, române, te strigă iar glia .. / Dan Borbei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Borbei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Țăranul este țara legat de-a lui țarină Răsună dinspre țară al clopotelor cânt, Se întorc feciorii iară la locul lor cel sfânt, Îi cheamă rădăcina adânc înfiptă-n glie Să-și întregească soarta înscrisă în vecie, Să împlinească visul transmis cu legământ, Să lase ceva-n urmă că trec pe-acest pământ, Să-și curețe tulpina de atâtea vise frânte, Să se întoarcă acasă la lucrulile sfinte, Ce așteaptă
ŢĂRANUL ESTE ŢARA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362311_a_363640]
-
azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
fragment într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
2010”. Deosebit de relevantă pentru creația poetei este dragostea față de satul natal, „satul cu dor”, unde „Miroase codru-a floare și absint”, sat pe care ne asigură că nu l-a uitat și unde se reîntoarce cu nostalgie să-i sărute glia: „Sub munte plin de doruri, răsfirat/ Pe firul apei ce oglizi împarte,/ Râtul Romanilor a fost odat'/ Sătucul ce mi-a fost întâia carte// Din care am citit despre-omenie/ Despre onoare, despre bunătate,/ Nimeni nu-ți cere-acolo o simbrie
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
sunt mic S-o mulțumi c-un pupic ? De-ale toamnei Șiruri, șiruri trec cocorii, Mic e muntele din zare, Păsările migratoare Punte fac pe largul zării. Nimeni nu mai e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește, Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
curți ieșind pe rând Bobocei pornesc spre crâng. Sus e soare, jos e soare, Păpădiile-s în floare; Vesel tril de ciocârlie Ne umple de bucurie. Primăvară, primăvara, Bine-ai revenit în țară, Numai datorită ție Râde bobul mic sub glie. Înflorite-s la geam toate Coloratele muscate, Cocori vin și rândunele, Să se bucure și ele. Soarele Vară mă tot necăjește Când amarnic strălucește, Și ne umple de căldură, Nu ține cont de măsură! Acu-i iarnă și e frig
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Manuscris > Scriitori > TREMURAREA-N AL EI GÂND Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Azi vreau să mă mărit cu-un munte, ce știe a cutremura, nu pământul și nici a mea glie, ci cuvântul încleștat otravă printre dinții României. Azi vreau să mă-ngrop un brad cu rădăcini de dac, ce știe a rosti cuvântul vertical, nu în neant, nici-n văpăi de lumină, ci în litera străbună înghețată-n unda unui
TREMURAREA-N AL EI GÂND de MARIA COZMA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361221_a_362550]
-
era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce va străluci pe firmamentul arhitectural al satului de la răscrucea drumurilor voievozilor. Uimită, Sultănica își pune întrebarea retorică: „Doamne, există azi și
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
amăgit de clipă. Prin nevoia de meditație autorul deschide comentarii inclusiv pe marginea argumentelor biblice alături de spirite cugetătoare implicate peste timp în elucidarea „tainei tainelor”. Adesea, acestor judecăți le fac concurență verdictele lansate de eroii romanelor, uneori oameni simpli aparținând gliei cu tainele ei, autorul intuind spiritul meditativ al „cumințeniei pământului” românesc. Prin tonul adesea mucalit sau uneori grav, drumul cunoașterii ia forma meditației, a cugetării, inclusiv pe tema Iubirii, alături de alte experiențe ale momentului, cu descifrarea cauzalității, înscrisă drept mobil
CRONICĂ LA „INELUL DE IARBĂ” DE AL FLORIN ŢENE de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364176_a_365505]
-
plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
bată! Trezește-ti din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Ridică-te Țară și cheamă-ti Carpații Și robii din lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țară în veci de vecie! (Romero Tarhon) A ÎNCEPUT REUNIREA DE SPIRIT ȘI COAGULAREA ISTORICĂ A SOCIETĂȚII CIVICE, AȘA CUM ANTICIPAM RECENT ÎN ULTIMUL ARTICOL DEDICAT DEȘTEPTĂRII
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
cea nemărginita; Dar nu poți - cazna negrăita! Să scapi de corpul tîrîtor. Zadarnic dorul te-nfioară, Vrînd taine mari să descifrezi; Să zbori și dulce să visezi, Ca un avar l-a să comoara, Căci corpul greu te împresoară Cu lanțul gliei, să cedezi. Dar să răbdam. E-o zi anume, Cînd sufletul se liberează, Sfărmîndu-și lanțul, si pe-o rază, Senin se-nalță, că din spume, Spre-al sau locaș din altă lume Și în lumina se-mbăiază. O, suflete, speranța
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
și mlaștina din lunca sa. Dar iată că sosi și ziua bătăliei. Fiind conștient de puterea adversarului, domnitorul trebuia să dea dovadă de curaj în fața oștirii sale. Dacă va fi scris să moară, o va face în numele poporului său pentru glia strămoșească. Dacă va birui și de această dată, va face unirea principatelor de același sânge sub un singur steag. Încă din zori cele două oști se ciocniră. Rând pe rând dușmanul își desfășură aripile lovind puternic și zguduind din temelie
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
îi incriminează pe acei a căror credință e „doar praf și vorbe goale” (Unui confrate). De asemenea, el este necruțător cu acei care se complac în rugă deși continuă să facă păcate, închinându-se la sfinți, în timp ce au uitat „de glie și părinți”, „Cu gândul la pomeni și decorații”. Aceasta este o credință fariseică și nu folosește la nimic. (Unui confrate). Când ostenit de-atâta răzvrătire, poetul caută o zare de lumină, el face apel la „Apărătorii de cetate” - să salveze
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați zguduit infernul din țâțâni/ Ați tulburat și apele din stele/ Și-ați otrăvit izvoare din fântâni// Vă închinați, o, ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete din morminte/ Nesocotiți preceptele străbune/ Nepăsători la port și jurăminte Zadarnic invocați divinitatea/ Nu mai doiniți de dor printre străini/ Ați obosit să protejați dreptatea/ Și nu mai
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
al unui român plecat de zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate/ Să revii când arde glia/ Apărători de cetate/ Ca ostaș de România// Revin, onorată țară/ Fără pic de ezitare/ Am trăit prea mult afară/ Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Să facă nemurirea lor / Icoană pentru rugăciune. // Și mă mai rog ca nemurirea / Acestui neam nemuritor, / Să-i fie veșnică menirea, / Să mor în locul tuturor.” „Argintul brazilor cărunți” îi vorbește poetei despre eroii care-au slujit țara, luptând pentru pacea gliei, ce le-a fost „stindard învingător”. Conștientă că datoria ei este să-i cinstească, poeta spune: „Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi / istoria nemuritoare.” (Argintul brazilor cărunți). În spirit creștin
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
vitregitul lor destin. // Bărbat român, frumos bărbat / Cu cruce-ntreagă-ai fost sortit, / În capul mesei așezat / ca stâlp al casei nemurit! // Tu ești țăranul, împăratul, / Tu ești motivul de mândrie, / Ai merite ca nimeni altul, / Stăpân și nestăpân pe glie. // Îmi ești bunic, poți fi nepot, / Ești tatăl meu și fiu poți fi, / Eu te cinstesc așa cum pot / Și versul te va nemuri.” Dar poeta nu se oprește doar la bărbații care au făurit istoria țării, ea închină versuri și
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
respiră prin ființa poeților, îi aduce în substanța poeziei ei pe Eminescu și pe Blaga: „Prietene, aflat oriunde,/ I-ați iubirea și cuprinde/ Țara. Și-ai să-i vezi pridvorul./ Blaga și - Eminescu-i dorul./ Vino iar în glas de glie,/ Stelele încolțesc, o mie,/ Pajiștea-i în primenire,/ Iar pădurea o să respire,/ Ca-n copilăria ta,/ Pământul tot va cânta/ Tălpile ți-ar săruta,/ De câte ori l-ai călca.”// (Poemul ”Sărutul pământului”, din volumul ”Spiralele adolescenței”) Iată acum un pastel impresionist
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
aceste stări nefericite, în aceste vremuri de răscruce: „Cine va da răspuns pentru multe sărăcii/ ce-mi zbuciumă neamul și îl duce?/ Suntem prea mici în marea bătălie,/ pe care alții o pornesc abrupt./ Ce se va-ntâmpla cu-această glie/ când azi dăm totul cu-mprumut?/ Nu mai avem nimic bun, totu-i putregai?/ Unii vând străinilor în disperare;/ Noi rămânem cu bruma noastră de mălai,/ plângând la mormântul lui Ștefan cel Mare” (Inconștiență). O conștiință înaltă, dreaptă, nu poate
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]