9,490 matches
-
cărțile de joc în bilele rămase în cupa unui joc absurd de oase mișcări se fac un șut i-un dar de preț pas înainte în deplin dispreț pentru a fi a bucura și a iubi primesc salutul rece-al gloriilor seci medalii strălucesc în mâini sărace în gesturi fără conținut ne împlinim apoi cărăm prin noi vorbele goale și mulțumiți ne-așternem să gândim la ce gândim doar Domnul știe-n toate i-un ascunziș stupid nu-l pot numi
CERC ROSTOGOLIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cerc_rostogolit_anne_marie_bejliu_1384686703.html [Corola-blog/BlogPost/363129_a_364458]
-
12 Călărași din Român, conducând, în Ucraina și Basarabia, escadronul sau în șarja de cavalerie devenită memorabilă. Între 21 martie-22 august 1944 a condus un escadron în apărarea Iașilor, unde divizia a V-a de cavalerie s-a acoperit de glorie respingând inamicul până dincolo de Prut și distrugând multe tancuri Ț 34. La 22 aug. 1944 a fost rănit la Nord de Iași și evacuat la Spitalul de campanie de la Vaslui și mai apoi la Târgoviște. După război, a studiat și
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Odiseea_unei_vieti_profesor_un_ioan_miron_1393424086.html [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
Text și regie: Alexandru Unguru | cu: Alexandra Lăură Badea și Alexandru Unguru 9 martie | 21.15 | debut treșipe| AUTO | de Ernesto Caballero| regia : Mihaela Triboi și Silvia Ciobanu| cu: Georgiana Asaftei , Nicholas Cațianis, Monica Mușat, Andreea Perju-Dociu, Daniel Nuță și Gloria Ghela 10 martie |19:30| AMALIA RESPIRA ADÂNC| de Alină Nelega Cadariu| regia : Amalia Olaru| cu Ioana Marchidan 13 martie | 19:30| DRAGONUL DE AUR| după Roland Schimmelpfennig | regia: Ioana Petre | cu: Alin State, Oana Popescu, Răzvan Ropotan, Robert Neagoe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-luna-martie-la-teatrul-mignon/ [Corola-blog/BlogPost/92886_a_94178]
-
19:30 | DERAPAJE | de Neil LăBuțe | regia : Iris Spiridon | cu : Radu Iacoban 19 martie | 21.15| debut treșipe| AUTO | de Ernesto Caballero| regia : Mihaela Triboi și Silvia Ciobanu| cu: Georgiana Asaftei , Nicholas Cațianis, Monica Mușat, Andreea Perju-Dociu, Daniel Nuță și Gloria Ghela 20 martie | 19:30| KA-CHIIING ! | Text și regie: Alexandru Unguru | cu: Alexandra Lăură Badea și Alexandru Unguru 21 martie | 19:30| VENUS & ADONIS| după William Shakespeare | regia: Ioana Petre | cu: Valentina Zaharia și George Popescu 22 martie | 11:00
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-luna-martie-la-teatrul-mignon/ [Corola-blog/BlogPost/92886_a_94178]
-
trupului lor, emoția zilei de 10 noiembrie 1935, când au fost rostite: Celor ce-au căzut la Robănești Vulturi năprasnici, icoane sfinte, eroi din regimentul nouă, Ce mare cinste ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
poeți aflati într-o continuă luptă. Care să fie cauza, Dumnezeu știe. Să fie opoziția dintre ,,Literatorul” si ,,Convorbirile literare”? Sau faptul că junimiștii îl considerau un iremediabil ratat în ale poeziei, o figură ciudată și bizară, care aleargă după glorii pierdute. Dacă Macedonski se deslănțuie în repetate rânduri în polemici pline de venin împotriva Junimii, iritat de faptul că Alecsandri primise premiul Academiei, junimiștii ripostează, prin pana lui Missir, deabia în 1883 printr-o recenzie distrugătoare la volumul său de
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_macedonski_ion_ionescu_bucovu_1341044940.html [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
mai mult nici s-o fuți! - Băăă, io ț-am spus! Dacă nu vrei să ajungi la fier vechi cu tot cu daradaica asta, mărești producția! Dacă nu, ai de lucru la canal! Hai noroc! Asta cu canalul, o altă realizare de glorie a regimului, îl cam puse pe gânduri pe nea Vasile. El, om obișnuit cu aerul curat al pădurilor de conifere, nu rezista în condițiile de la canal decât maximum un trimestru. Nu merita deci să opteze pentru schimbarea locului de muncă
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
mor niciodată - Șarja de la Prunaru”: „Astăzi simțim că prin sufletele noaste suflă un vânt rece, născut din golurile cărților de istorie, sau din faptul că eroii noștri nu sunt destul de cunoscuți și respectați, că nu ne amintim cum trebuie de gloria pe care le-o datorăm. Totuși, în adâncul nostru, e vie credința că EROII NU MOR NICIODATĂ. Aceste gânduri le trăiesc mai intens de fiecare dată când ajung în țară și, în drumul meu de la București până în comuna natală, Țigănești
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
de fapt ar fi normal să se comporte oamenii în societate. Deși vocabula fălos poate fi interpretată ca reprezentând un om impunător, măreț, impozant ea rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
poată asculta/ mult îndrăgita cântare „Lumină lină”./ Drumul zbuciumatei vieți s-a închis într-un țintirim din țara pe care a iubit-o,/ și căreia i-a dedicat frumoasele cuvinte:/ „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ țara mea de glorii, țara mea de dor?.../ La trecutu-ți mare, mare viitor”.../ A fost o zi a lunii iunie - lună a florilor de tei,/ anul una mie opt sute optzeci și trei./ Se spune că cerul plângea./ Părea, că ultimele lui gânduri/ rămase
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
ochilor, fermecător sclipind, Curge prelung, în clipe infinite... O lume-n care vin și pleacă gânduri, Străbătând calea timpului efemer, Ce-mpart cugete și suflete-n rânduri, Aleargă neîncetat spre porți din cer!... Trecerea-i firească spre înalte culmi, Din gloria eternă, ce o-nvinge, Reflectând în sine alte stranii lumi, Pe drumu-i spre final, ce îl parcurge... În zile și-albastre nopți, din nostalgii, Revărsându-se-n șiraguri prin pustiu, Renasc nemuritoare melancolii, Arzând încet în suflet, cu ecou viu
NEMURITOARE MELANCOLII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1476053015.html [Corola-blog/BlogPost/383408_a_384737]
-
trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul de lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină. Tu ne-ai cântat încetișor... Îndrăgostit, cu-atâta dor - Iubita Doină, cea divină! Cuvinte găsit-ai pe-nțeles, Și-n în rime-mperecheate, Simplu le-ai spus pe toate, Strai nou le-ai dat în vers
M-AM NĂSCUT CU EMINESCU ÎN CASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1434378971.html [Corola-blog/BlogPost/379694_a_381023]
-
Cultură, spectacole, evenimente Darul Îngerilor @ Muzeul de Artă Expoziție de pictură și grafică semnată Cristina Gloria OPRIȘA Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită să vizitați expoziția personală de pictură și grafică „Darul Îngerilor” a artistei Cristina Gloria OPRIȘA din Satu Mare, deschisă în incinta muzeului până pe 6 septembrie. Artă pe care o propune Cristina Gloria Oprișa este
City Story by http://www.zilesinopti.ro/articole/10068/city-story [Corola-blog/BlogPost/99265_a_100557]
-
Cultură, spectacole, evenimente Darul Îngerilor @ Muzeul de Artă Expoziție de pictură și grafică semnată Cristina Gloria OPRIȘA Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită să vizitați expoziția personală de pictură și grafică „Darul Îngerilor” a artistei Cristina Gloria OPRIȘA din Satu Mare, deschisă în incinta muzeului până pe 6 septembrie. Artă pe care o propune Cristina Gloria Oprișa este o grădină nemaipomenită în care florile, plantele, ierburile, copacii și îngăduitele viețuitoare se scalda în magicele izvoare ale tuturor culorilor curcubeului
City Story by http://www.zilesinopti.ro/articole/10068/city-story [Corola-blog/BlogPost/99265_a_100557]
-
semnată Cristina Gloria OPRIȘA Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită să vizitați expoziția personală de pictură și grafică „Darul Îngerilor” a artistei Cristina Gloria OPRIȘA din Satu Mare, deschisă în incinta muzeului până pe 6 septembrie. Artă pe care o propune Cristina Gloria Oprișa este o grădină nemaipomenită în care florile, plantele, ierburile, copacii și îngăduitele viețuitoare se scalda în magicele izvoare ale tuturor culorilor curcubeului. Absolventa a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, membră a Uniunii Artiștilor Plastici, Cristina Gloria
City Story by http://www.zilesinopti.ro/articole/10068/city-story [Corola-blog/BlogPost/99265_a_100557]
-
Gloria Oprișa este o grădină nemaipomenită în care florile, plantele, ierburile, copacii și îngăduitele viețuitoare se scalda în magicele izvoare ale tuturor culorilor curcubeului. Absolventa a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, membră a Uniunii Artiștilor Plastici, Cristina Gloria Oprișa, stabilită în municipiul Satu Mare, desfășoară, de aproape patru decenii, o intensă activitate artistică, manifestată în planul pedagogiei, al creației personale și al managementului cultural. Până pe 6 septembrie Muzeul de Artă Cluj-Napoca P-ța Unirii 30 Miercuri - Duminică 10.00
City Story by http://www.zilesinopti.ro/articole/10068/city-story [Corola-blog/BlogPost/99265_a_100557]
-
iubire, mâini de scorțișoară, Tandra amintire din regat mirific. Brazii cu beteala, globuri, feerie, Iz de mere coapte, cantul din Psaltire, Prunc născut în iesle, rod de pâine vie, Toate îmi vorbesc doar despre iubire. Sfânt e anotimpul nașterii celeste, Glorie pentru darul proorocit de sus, E belșug de hâr, dați la toti de veste, Dragostea colinda, s-a născut Isus! Referință Bibliografica: DRAGOSTEA COLINDA / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi
DRAGOSTEA COLINDĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1451034291.html [Corola-blog/BlogPost/370381_a_371710]
-
pe Octavian Goga, dar și pe Carol al doilea, pe Mareșalul Antonescu, ca de altfel pe mai toți cei din stafful celui de al treilea Reich, conducându-i la pierzanie. Marii muzicieni ai timpului i-au așternut pe frunte laurii gloriei muzicale, capetele încoronate ale Europei, marii bărbați de stat ai lumii s-au înclinat în fața ei, iar ușile palatelor s-au deschis larg în intrări triumfale. Dar, în loc să urce în lumină, a preferat să uneltească din umbră. A trădat doi
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
lui „Din larg”: „Jur-împrejur e largul care cântă, E sore-n cer, e sărbătoare sfântă, Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Bibliografie: -Ion Dodu Bălan- Octavian Goga, Monografie, ed. Minerva, 1975; -Ioan Scurtu și colab. Enciclopedia de istorie a României, Ed. Memoria, București 2002; -Dan Brudașcu, Octavian goga otrăvit...Pro Seculum Nr. 4. -Mircea Goga, Vetura Goga „Privighetoarea lui Hitler
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
păstra timpul pierdut. Îngenunchea și vântul când săruta Brăila, Prin vatra sufletului o trecea dansând, Își descânta pustiul în vase noi de-argilă, Rănea stafia nopții ce-l bântuia râzând. Am învelit regretul de-a nu-i atinge chipul Cu gloria din slove pe care mi le-a scris, Cu flori de sânzâiene ce-ncarcă universul Desprinse din condei fănușian de vis. Referință Bibliografică: Prințul metaforei / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi
PRINŢUL METAFOREI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/_printul_metaforei_cornelia_viju_1329918294.html [Corola-blog/BlogPost/346810_a_348139]
-
Acasa > Impact > Istorie > DE ZIUA BASARABIEI Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului În fiecare an, la 27 martie, ne amintim cu drag de ziua Basarabiei, de momentul ei de glorie, când s-a hotărât in Sfatul Țării unirea cu România. Măreția actului istoric de la 27 martie 1918 este dată de contextul politic în care s-a desfășurat acest eveniment: primul război mondial iși vestea finalul agonizant, președintele SUA Woodrow Wilson
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1400781543.html [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
scria constituiau o educație politică pentru cititori, prin analiza profundă asupra situației în care se afla țara. La17 ani când a scris poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor?/ Brațele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!” și în continuare pe vremea când avea puternice sentimente patriotice în dezacord cu linia partidului, a Puterilor Centrale, chiar și împotriva lui Maiorescu, a scris
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
au reprezentat baletul sovietic transpus în România. Ei au montat „Romeo și Julieta”, o copie fidelă a realizării baletului Balșoi de la Moscova. Vasile Marcu a montat mai târziu și baletul „Don Quijote” al cărui protagonist am fost în anii mei de glorie. Școala s-a terminat, iar cei 3-4 ani petrecuți la București mi-au produs foarte multă amărăciune. În afară de plăcerea dansului și bucuria de a urca pe o scenă de operă n-am avut alte satisfacții. Școala mi-a lăsat un
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
Cum a fost posibil? Care au fost spectacolele reprezentative și teatrele care au organizat deplasările. Ce amintiri plăcute aveți de pe aceste scene pe care le-ați cucerit, sunt convis, cu ropote de aplauze? Cred că ați gustat din plin laurii gloriei supreme... Francisc VALKAY: Turneele în străinătate le consider cele mai frumoase evenimente din profesia mea. Toate aceste drumuri peste hotare le consider și acum cadouri din partea meseriei. Nu se poate spune prin cuvinte ce înseamnă un drum Timișoara - Moscova - Pekin
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]