482 matches
-
convertit într-o autoritate înzestrata cu o facultate de cunoaștere transcendență, legată de prezență sacrului. Totuși, postularea existenței eului este doar începutul a ceea ce se dezvăluie a fi o problemă dificilă a artei vizionare. Unitatea acestui eu cu acces la gnoza absolută poate fi un deziderat în teorie; în practică însă, lucrurile stau cu totul altfel. Asupra realității și consecințelor acestui clivaj identitar mă voi opri în rândurile următoare. 1.3. Eul creator și eul empiric Am văzut cu toții că practic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nu-i poate modifica traiectoria 47. 4. Electivitatea. Pornind într-o palpitanta expediție vizionara, eul are deopotrivă sentimentul că urmărește un ideal pur și convingerea că este ales pentru această de un factor suprem 48. 5. Puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). Aceasta se referă la încrederea eului creator că toate afirmațiile pe care le face sunt adevărate în măsura în care ele se conformează unui cod simultan estetic și religios. De exemplu, Hölderlin, un alt poet obsedat de sacralitatea propriilor aserțiuni, recurge la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trupul spiritual al său, moară o metaforă a judecății de apoi (vizând separarea dintre bine și rău), iar peșteră un simbol platonician al pământului că sălaș al izolării, al cărui întuneric îi împiedică pe oameni să atingă treaptă ultima a gnozei. Concomitent, metaforă peșterii face referire la corpul uman84, privit de Platon că un mormânt sau că o închisoare, idee care apare inițial în Gorgias, apoi în mai multe dialoguri. Potrivit lui C.J. de Vogel, formula soma-sema este centrală atât în gândirea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1946-1985, ÎI, p. 171). Dar trebuie să recunoaștem deschis că limbajul profetic blakean face un pas dincolo de idiomul veterotestamentar, prin aceea că viziunea divină apărată de acesta este augmentată de venirea lui Christos. Întocmai cum Bernard din Clairvaux crede că gnoza absolută le aparține doar locuitorilor angelici din Paradis 138, Blake pare a susține ideea că simțurile omului sunt înșelate de senzații, percepții și reprezentări superficiale și că numai mintea iluminata, în care simțurile sunt elevate, dobândește acces nemijlocit la realitatea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
acum este dezarmant de simplă: de ce anume numărul 4 ajunge să dețină o poziție atât de însemnată în cadrul sistemului nesistematic blakean? Este aceasta o simplă metaforă aleatorie, inserata în scopuri pur expresive sau are ea o semnificație clară, derivată din gnoza magică și/sau esoterica? Pentru a putea oferi un raspuns semnificativ, vă propun să revenim la caracteristicile de bază ale numărului 4170. Paneth observa că 4 simbolizează pământul, modelul general de dezvoltare intelectuală, chiar tiparul existenței umane. Mitologia greco-latină acorda
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
light composed the song to their immortal voices / And at my banquet of new wine my head was crownd with joy" (E: 343). Rațiunea tânjește după cunoaștere, dar, fiindcă unitatea acesteia este subminată de entități antagonice, nu are acces la gnoza. Conflictele inerente ale acestei facultăți sunt translate simbolic la nivelul triunghiului feminin din Night the Sixth, al cărui caracter agresiv amintește de harpiile din mitologia clasică: "Șo Urizen arose & leaning on his Spear explord his dens / He threw his flight
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of men [...]" (E: 350). Continuând să refuze înțelegerea vizionara autentică, Urizen își vede condiția redusă la cea de maestru al ruinei, agățat inutil de credință în salvarea oferită de cărți. Eul creator sugerează aici că facultatea metafizica, desi vidata de gnoza, poate, totuși, obține o parțială conștiința de sine, grație căreia să devină aptă de a reflecta asupra naturii componentelor sale malefice (redate, metaforic, de Fiii și de Fiicele lui Urizen). Din nou, se sugerează că, din moment ce viziunea dublă poate acționa
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
eu (prelungire a identității divine). Am pus punct acestei secțiuni prin realizarea unei radiografii sintetice a eului creator blakean, care grupează calități precum: sinceritatea deplină, devotamentul față de o cauză simultan estetică și etică, inflexibilitatea, electivitatea și puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). În contextul factorilor inductori, apți deci de a-i permite eului să experimenteze starea vizionara și apoi s-o transforme în opera de artă, am discutat cazul a doi agenți principali, imaginația și inspirația, pe care am încercat să
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
e probant mai ales la intersecția celor doi Eliade descifrați de Culianu - și analizați cu mai multă lejeritate după moartea celui real - cu acel Culianu care, epistemolog și istoric, se află puțin Înaintea propunerii epistemologice cu consecințe extreme din Arborele gnozei. Textul, oricum, e mai complicat decât pare - și chiar decât poate fi o prefață la o ediție de nuvele fantastice. Mai Întâi pentru că nu acceptă pactul literar consacrat al ficțiunii totale, dar nici nu se oprește exclusiv la consecințele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să compare cu minuție diferitele pagini 4 și să unifice cele două expresii ale aceleiași experiențe. Ceea ce Înseamnă că pasajul din Zerlendi despre dispariția involuntară trebuie riguros considerat ca un pandant de același grad al pasajului din Eliade - „etica, asceza, gnoza, «secretul yogăi» Însuși nu sunt decât preliminarii. Contemplația finală nu mai e un «act», și ea nu poate să fie realizată prin voință. Ea se Împlinește În mod natural” (Y I, p. 93). Evident Însă că sunt alte trimiteri la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
X 7 = 28 de zile, suma primelor 7 numere fiind tot 28. Aceasta ar fi explicația faptului că șapte este numărul magic al farmecelor lunare nocturne și al sabatului vrăjitoarelor, asociat cu simbolul cosmic al scurgerii timpului. În Kabbala între gnoză și magie, același autor face referire la Zohar, sistem conform căruia atât lumea materială cât și cea de dincolo sunt formate din câte șapte sfere concentrice. Cele 7 sfere din Cosmosul material se numesc Eretz, Adama, Ghe, Neschia, Tzia, Arqa
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sute de mânăstiri construite în anii ce au urmat au folosit o arhitectură conform marii geometrii rămase de la Templul lui Solomon. Creștinătatea ivită din învățăturile tradiționale ale Sfântului Iacob în conflict cu viziunea Sfântului Paul a fost o zbatere între gnoză și mit, până ce împăratul Constantin, Marele Preot al ritului Sol Invinctus, niciodată creștin, a reușit să o impună din rațiuni politice ca religie de stat imperiului roman. Tot Knight și Lomas arată că cei din familia Saint Clair împărtășeau Tradiția
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ci va avea lumina vieții 596. Cuvântul "mister" nu avea în antichitate (Egiptul, Grecia și Roma antică) aceeași conotație pe care o are astăzi. Când ne referim la mistere nu înțelegem ideea de misterios, straniu sau ciudat, ci la o gnoză specială, o înțelepciune secretă. În Egipt existau organisme selecte, precum școlile, al cărui scop era sondarea misterelor vieții. În consecință, au fost denumite "Școli de mistere". Una dintre primele școli de mistere cunoscute este cea osiriană. Fundamentul acesteia privea nașterea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit practica și s-a apropiat de gnoză măcar un pic nu mai simte decât puțin sau chiar deloc partea irațională a sufletului, întrucât gnoza o smulge către cele de deasupra și o taie de lumea sensibilă". 7 Cf. Dumitru Stăniloae, Sfânta Treime sau la început a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit practica și s-a apropiat de gnoză măcar un pic nu mai simte decât puțin sau chiar deloc partea irațională a sufletului, întrucât gnoza o smulge către cele de deasupra și o taie de lumea sensibilă". 7 Cf. Dumitru Stăniloae, Sfânta Treime sau la început a fost iubirea, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, pp. 7-8: "Sfânta Treime
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și Arhiva-Nietzsche • Cursurile universitare despre Nietzsche între 1936-1940 • De ce nihilismul? • Nietzsche din 1961 • Nietzsche: nici adevărat, nici fals, ci ori viu, ori mort • Din de profundis-ul nietzschean Capitolul 11. Dincolo de linia nihilismului: Jünger versus Heidegger / 179 Capitolul 12. Nihilism, existențialism, gnoză / 199 Capitolul 13. Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt / 219 Capitolul 14. Nihilism, posthistoire, sfârșit al istoriei: Kojève, Gehlen / 227 Capitolul 15. Tehnică și nihilism / 239 Pentru o filozofie a tehnicii • Conflictul dintre tehnică și umanism • Tehno-știința ca pericol • Pentru
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în așteptarea "celuilalt început", cuprins de singura dispoziție în măsură să corespundă destinului epocal al nihilismului și al tehnicii, așadar epocii zeilor refugiați și al noului zeu ce va să vină: Gelassenheit, atitudinea împăcată a "abandonului". Capitolul 12 Nihilism, existențialism, gnoză Dumnezeu este condiția transcendentală a absurdității universului. Fără îndoială, opera lui Heidegger furnizează o contribuție fundamentală la analiza nihilismului european. Aceasta pune însă în lumină, în rezultatele sale ultime, un paradox singular, care este în același timp paradoxul unei părți
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fapt de a întreba care a suprimat metafizica pentru a pregăti avântul "noului început". Cheia de lectură care, mai bine decât oricare alta, a adus la lumină posibilitatea conviețuirii dintre nihilism și misticism este cea a apropierii gândirii heideggeriene de gnoză. Această confruntare este o variație a reluării mai generale a paradigmei gnostice separată de situarea sa istorică în antichitatea târzie ca palimpsest pentru o interpretare a modernității. O direcție care fusese deja urmată în secolul al XIX-lea de Ferdinand
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai generale a paradigmei gnostice separată de situarea sa istorică în antichitatea târzie ca palimpsest pentru o interpretare a modernității. O direcție care fusese deja urmată în secolul al XIX-lea de Ferdinand Christian Baur. În secolul trecut, meritul redescoperirii gnozei îi revine lui Carl Gustav Jung și întâlnirilor promovate de el, începând cu anii '30, la Ascona, a căror documentație este furnizată de "Eranos Jahrbuch". Dar potențialul hermeneutic al paradigmei gnostice a ieșit la iveală și a fost discutat pe
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai largă mai ales în anii '50. Dezbaterea s-a aprins în jurul tezei susținute de Eric Voegelin și Hans Blumenberg, respectiv. Primul dintre ei a atacat frontal legitimitatea epocii moderne, susținând că dezvoltarea ei trebuie interpretată ca un triumf al gnozei. Filozofi decisivi pentru modernitate precum Hegel, Marx și Nietzsche ar trebui considerați "gnostici" în măsura în care în gândirea lor ar opera o schemă speculativă de sorginte gnostică. Dacă la Hegel, procesul în cadrul căruia spiritul ajunge, pornind de la o stare de alienare, să
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
transformă pe om, sufocat de valorile ostile vieții și deja slăbit, în supraom. În toate cele trei cazuri operează ideea unei autosalvări a omului prin intermediul "cunoașterii" propriei condiții de captivitate și înstrăinare, care devine instrumentul răscumpărării. În virtutea unei astfel de "gnoze", bazându-se așadar pe sine însăși, ființa degradată își recuperează propria plenitudine originară. Trimuful modern al gnozei înseamnă pentru Voegelin imanentizarea escatologiei creștine, care la sfârșit se transformă în nihilism: Dumnezeu și viața spirituală a omului sunt sacrificate civilizației odată cu
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cazuri operează ideea unei autosalvări a omului prin intermediul "cunoașterii" propriei condiții de captivitate și înstrăinare, care devine instrumentul răscumpărării. În virtutea unei astfel de "gnoze", bazându-se așadar pe sine însăși, ființa degradată își recuperează propria plenitudine originară. Trimuful modern al gnozei înseamnă pentru Voegelin imanentizarea escatologiei creștine, care la sfârșit se transformă în nihilism: Dumnezeu și viața spirituală a omului sunt sacrificate civilizației odată cu închinarea tuturor energiilor omenești încercării de salvare prin intermediul acțiunii imanente în lume. Cel care s-a opus
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
omului în lume. Odată cu absolutizarea dimensiunii terestre, modernitatea neagă dualismul gnostic, prezent încă în speculația teologică a Evului Mediu târziu, care separă în mod radical lumea de Dumnezeu. Modernitatea, așadar, nu este triumful, ci a doua, și definitivă, înfrângere a gnozei 185. Ceea ce ne interesează aici dincolo de metamorfozele moderne ale gnozei este faptul că paradigma dualistă gnostică ne permite să vedem nihilismul contemporan dintr-o perspectivă diferită, mai amplă și lămuritoare. Dacă gnoza, considerată nu ca fenomen istoric, ci ca un
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gnostic, prezent încă în speculația teologică a Evului Mediu târziu, care separă în mod radical lumea de Dumnezeu. Modernitatea, așadar, nu este triumful, ci a doua, și definitivă, înfrângere a gnozei 185. Ceea ce ne interesează aici dincolo de metamorfozele moderne ale gnozei este faptul că paradigma dualistă gnostică ne permite să vedem nihilismul contemporan dintr-o perspectivă diferită, mai amplă și lămuritoare. Dacă gnoza, considerată nu ca fenomen istoric, ci ca un model de gândire, poate fi interpretată în același mod cu
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
triumful, ci a doua, și definitivă, înfrângere a gnozei 185. Ceea ce ne interesează aici dincolo de metamorfozele moderne ale gnozei este faptul că paradigma dualistă gnostică ne permite să vedem nihilismul contemporan dintr-o perspectivă diferită, mai amplă și lămuritoare. Dacă gnoza, considerată nu ca fenomen istoric, ci ca un model de gândire, poate fi interpretată în același mod cu un nihilism existențialist ante litteram, care prin intermediul unei annihilatio mundi operează o izolare radicală a sufletului în scopul de a obține salvarea
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]