613 matches
-
de Hodocin pregătise și elaborase, în cursul anului 1843, două foarte minuțioase proiecte tehnice, vizând ansamblul lucrării. Primul dintre acestea, intitulat Planul drumului apelor de la izvoare de Șepte Oameni și de la izvoare de la Aron Vodă până la Casa apelor de la turnu Goliei, redicat în 1843 de Mihailik de Hodoczin 38, ilustra proiecția în teren a sistemului de captare a apei din izvoarele situate la poalele dealului Aron Vodă din preajma satului cu același nume (astăzi, satul Aroneanu), precum și a rețelei de aducțiune, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
teren a sistemului de captare a apei din izvoarele situate la poalele dealului Aron Vodă din preajma satului cu același nume (astăzi, satul Aroneanu), precum și a rețelei de aducțiune, de la obârșie, peste Ciric și înălțimea Tătărașilor, până la Casa Apelor din fața mănăstirii Golia. Cel de al doilea proiect, la fel de laborios, numit Planul drumului apelor capitalei redicat în 1843 și pus în aplicație de domnitorul Prințul Mihail Sturza, litografiat la Institutul Albinei mai târziu, în 1857, este însoțit de un tabel lămuritor în privința lungimii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza țăvi de fier vărsat, care s-au gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la Golia"39. Urmând acele planuri, treptat, au fost înlocuite sau instalate, după caz, sub directa supraveghere a autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16 cișmele publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei, Beilic, ulița Cizmăriei, Sf. Sava, Sf. Vineri, Palatul Administrativ, Grajdiul domnesc, Sf. Constantin, biserica Curelari, Cabinetul de istorie naturală, ulița Sf. Gheorghe Lozonschi, Academie și Mitropolie, lista fiind suplimentată cu alte două cișmele la (și lângă) spitalul logofătului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
printr-un amplu raport, în cuprinsul căruia își dezvolta observațiile desprinse după un riguros control al sistemului de alimentare cu apă a orașului Iași. Din capul locului, el aprecia că "izvoarele de la Aron Vodă și Șapte Oameni a<le> apeductului Goliei, de îndelungată vreme, sunt necăutate; prin urmare, ele trebuiesc curățite și din nou așezate și îngrădite cu piatră și că, pentru numeroasa populație a capitalei 3, trebuie a să înmulți rezervorul apei din Golia prin deschiderea de izvoare noi"4
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și Șapte Oameni a<le> apeductului Goliei, de îndelungată vreme, sunt necăutate; prin urmare, ele trebuiesc curățite și din nou așezate și îngrădite cu piatră și că, pentru numeroasa populație a capitalei 3, trebuie a să înmulți rezervorul apei din Golia prin deschiderea de izvoare noi"4. Devizul lucrărilor nefiind cu putință a-1 face în condițiile iernii, îl amâna pentru primăvară, însă unele estimări în privința consumurilor materiale specifice, a plasamentelor acelor mazlâcuri, a necesarului de havuzuri și de brațe de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
potrivite, conform planurilor anexate raportului. Pentru aceleași rațiuni, continua el, "trebuie a să introduce cișmele și havuzuri [...] dinaintea Mitropoliei, două cișmele cu 20 măsuri de apă, sau chiar și dinaintea Palatului Ocârmuitor, la Cabinetul Istorico-natural, la Adamachi, la Academie, la Golia și la Sf. Sava"5. În zona Copoului, pentru care se afla în studiu soluția aprovizionării cu apă a impunătoarei cazărmi începută de noul domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica 6, Mihalic de Hodocin aprecia că abia în primăvară demersurile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fost introduse pe rețea mai multe "canele de alamă" de proveniență vieneză, "la puncturile apeductului de unde se împărțește apă pe la cișmelele private, încât ca să nu să deie apă decât în măsurile hotărâte", fiind executate "treucile" de piatră de la cișmelele de la Golia și Sf. Vineri, ca și patru noi "mazlâcuri acoperite cu obloane de fier"12. Ca specialist mineralog, avea să fie consultat tot atunci, în cadrul aceluiași departament, asupra calității probei de prund "adus din apa Prutului de d<umnea>lui căminarul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din vara anului 1833, Eforia orașului încheiase un contract cu Petre Mavrogheni pentru "pavarea cu piatră și facerea canturilor pentru scurgerea apelor de pe uliți"2, lucrare menită a înlocui vechile pavele de pe străzile principale Ulița Mare, Sf. Spiridon, Podul Vechi, Golia și Sf. Vineri cu piatră cubică, pe o lungime totală de circa 4.000 de stânjeni, sub supravegherea inginerului Singurov. Proiectată a fi înfăptuită în termen de șapte ani, cu noi amendamente introduse la clauzele contractuale după nici doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de construcțiuni din lemn și din piatră, compus din 89 foi; 84. Caiet în mare cuprinzător de modeluri hidraulice și metalurgice, compus din 63 foi; 85. Planul drumului apelor de la izvoarele de la Șepte Oameni și de la Aron Vodă la turnu Goliei; 86. Planul drumului apelor orașului Iași ridicat la 1843; 87. Planul părții arse din București la 1847; 88. Modele de construcțiuni, case și cuptoare mineralogice. Arhiva Bibliotecii Centrale Universitare "M. Eminescu", Iași, dosar nr. 1/1861-1863: Cartea donatorilor, pp. 395-396
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1844 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor Potrivit cu a me îndatorire, aduc la cunoștința cinst<itei> Epitropii că lucrarea apeducului cu țevi de fier de câteva zile s-au închiet și anume de la zidiul din Tătăraș pân la turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire giudecând, va cunoaște nu numai trăinicia lucrului, ci și ostenelile necruțate și chiar jărtfile ominești ce de la început până acum am întrebuințat spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a lua următoarele în binevoitoarea privire: Pentru de a putea mai bine face devizul acestui apăduc cu a me cheltuială, am pus a să rădica planul topografic a locului de la izvorul la Aron Vodă și Șapte oameni, pân la turnul Goliei, pentru privigherea vărsării țevilor, lăsând toate însărcinările mele, am călătorit de cinci ori la Iacobeni, din care de două ori cu cheltuiala me și, numai pentru de a se lucra apăducul de astăzi, am stătut aice de la luna noemvrie, anul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
luna noemvrie, anul trecut, nevoit fiind a părăsi un an întreg o antrepriză mare contractuită cu d<umnea>lui l<ogo>f<ă>t Conachi, cu însărcinarea pusă asupră-mi am făcut atât planele, cum și devizul cheltuielilor apăducului de la Golia, pân la Curtea Veche și pân la răspintenele caselor Cantacuzino, după care plane, potrivit cu propunirea me, s-au comisionat la Rusberg țevile de fier, care peste puțin vor fi toate gata. Pe temeiul acestor, pentru ostenelile, cheltuielile și pierderea vremei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis afară însă trebuie să se deștepte înlăuntru. Universul oniric, explorat cu atentă curiozitate de cel adormit, deschide priveliștea unui Iași febril, în mijlocul căruia își face loc un nebun evadat de la Golia. Înfățișarea acestuia este de o sălbăticie hiperbolizată. Văzându-se, inexplicabil, cu mâinile dezlegate de către jandarmi, maniacul "dă un ocol cu ochii și-și oprește privirile care ard spre ușa lui Zibal; scrâșnește din dinți, se repede țintă pe cele trei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dar, mai ales, ce va fi gândit cititorul ieșean de gazete, la 1863, când privirea i-a căzut pe anunțul că, la 10 februarie 1863, de la ora 12, un anume Titu Maiorescu avea să țină, la Banca Moldovei de pe strada Goliei, un fel de conferință cu titlul " Prelecțiuni filosofice populare relativ la familie și educațiune"1? Cum o fi primit Iașul celei de-a doua jumătăți de secol XIX, cu drumuri desfundate și trăsuri clătinându-se primejdios, o asemenea veste? De multe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
numească deja învățător suplinitor, până la terminarea studiilor de doi ani de la Școala Normală. Isaia Vicol Dioclias, fost profesor de geografie al lui Ion Creangă la Seminaria Centrală de la Socola, fiind de ceva vreme superiorul de la Bărboi, este numit arhiereu la Golia, reușind să-l aducă diacon pe I. Creangă, în locul lui C. Idriceanu, unde va sluji doar pentru locuință și alte beneficii, fiind nevoit să opteze pentru salariul de la școală (fiecare cadru didactic ce era și slujitor al bisericii era obligat
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
publică tot în presă, de această dată în ziarul „Curierul de Iași”, cu titlul Tragerea la țintă și vânatul de paseri în mijlocul orașului. Prin acest articol se aduce diaconului-învățător vina de a fi tras cu pușca în păsările de pe turnul Goliei, trăgând și asupra bisericii și în ferestrele ospiciului din apropiere. Este numit popa-vânătorul, aceste mărturii, care sunt de fapt fabulații, scurtând timpul până la caterisire. Cu siguranță vorbim despre dușmani, care fac această înscenare neluând în seamă bunul simț, statutul și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1871, zi de duminică, diaconul Creangă apare la slujbă tuns și cu pălărie, se face un Raport privind situația creată, iar Consistoriul, în urma analizei cazului, îl oprește „pentru totdeauna” de la slujba diaconiei și îl obligă la părăsirea casei din curtea Goliei. El nu recunoaște însă autoritatea Protoieriei, astfel că în această perioadă apar în presă două articole, Misiunea preotului la sate și Jesuitismul în România, semnate Preotul I. Creangă. Anul 1872 este unul de cumpănă în viața lui Creangă. Este anul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
institutor pentru că „a făcut 4 clase gimnaziale și a absolvit cu succes foarte mulțumitor cursul pedagogic din Institutul Vasile Lupu”. 1865. Trece "examenul general" la Institutul Vasile Lupu (10 iunie). 1866. La 16 februarie se mută, ca diacon, la Biserica Golia. La 30 aprilie cere și este confirmat ca diacon "definitiv". 1868. 17 februarie : este numit definitiv institutor la clasa I. La 26 februarie ziarul Convențiunea descrie doi preoți, care în Teatrul Național se „desfătau privind și aplaudând afectele și simțămintele
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Nu se dau nume, dar unul dintre acești preoți este Ion Creangă (ancheta eclesiastă stabilește acest lucru). După aceea în Curierul de Iași nr. 6, titlul unui articol este Tragerea la țintă și vânatul de paseri în mijlocul orașului. Diaconul de la Golia este numit "popa vânătorul" și denunțat ca primejdios „pentru nebunii de la ospiciu”. Creangă este cercetat și pentru acest incident. Toate acuzațiile sunt 114 însă nemotivate, fără dovezi reale, multe mărturii culese fiind mincinoase în scop denigrator. La 29 octombrie : Manualul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
atunci, cu surguci în cap și însoțit de mare alai de vornici și vornicei - pe scurt, era adunată acolo toată floarea boierimii Moldovei -, se îndrepta în pasul abia stăpânit al armăsarului spre casa logodnicii spre a o duce la mânăstirea Golia. Acolo îi aștepta patriarhul mazilit al Constantinopolului, Preafericitul Iacov, cu mitropoliții și arhimandriții Moldovei. Domnița Maria, pășea demnă spre altar prin culoarul lăsat de mulțimea din biserică. Pas cu pas, fără să i să pară grea coroana făcută din aurul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cetate l Decembrie 1918 Împlinirea de veacuri a marelui visUnirea Transilvaniei cu România dă Suceava Cetate de Scaun a lui Ștefan cel Mare, fostă capitală a Moldovei eă Iași cel mai mare oraș din Moldova, cu numeroase monumente istorice: Mănăstirea Golia. Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Metropolitană, fostă capitală a Moldovei. Elevii au Înțeles ca fiecare localitate, râu, munte, deal sau câmpie are o istorie proprie și că un nume, o descoperire arheologicăfiecare reprezintă o lume dătătoare de lumi care au existat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere? Chiar așa. Ascultă ce scrie Ștefăniță Lupu voievod după săvârșirea picturii: „S-a ridicat din temeliile pămîntului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu al sfîntului și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
moș Creangă n-ai suflat o vorbă. Apoi moș Creangă, bietul de el, era tânăr însurat atunci când a slujit ca diacon la această biserică. A făcut-o puțină vreme însă: 23 aprilie - 26 octombrie 1865 și la cererea starețului de la Golia - Isaia Vicol - s-a mutat la această mănăstire. Avea nevastă tânără și frumoasă doar... Trebuie să admiți, dragule, că monahii sunt și ei oameni... Dar să nu ne luăm cu vorba și să facem pași spre ținta drumției noastre de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]