2,610 matches
-
venit! sări unul mai colțos. - Dar nu v-am spus cum este pe la noi? - Și ce ne interesează? Asta este împărăția noastră și aia este împărăția voastră. Așa că... plecați, plecați! Și începură să-i îmbrâncească. Unul sări: - Ăștia, chiar dacă-i gonim, tot nu vor pleca. Ne vor fura bunurile, vor ucide pe careva dintre noi și tot vor rămâne în împărăția noastră. Mai bine să-i ucidem! - Nu se poate! zise altul. Măi bine să-i legăm și să anunțăm pe
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
și de treierat grâul, și pe când mai aveau de strâns și pus în stoguri ultimele brazde de otavă, o mare neliniște se răspândi pe la casele satului. Pe drumul care intra în sat, dinspre Miazăzi, apăru o ceată de călăreți care goneau furtunos prin sat. Începură să năvălească prin case, să amenințe, să strige ca toți bărbații să iasă în curte, că altfel li se dădea foc la casă. Deși n-ar fi vrut, Vlahovic și cu feciorul său, Milan, trebuiau să
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
trebuiau să iasă în curte, de teamă ca oștenii să nu dea foc la casă. Atunci acei oșteni îi prinseră zdravăn pe cei doi, pe Vlahovic și pe Milan, îi legară fedeleș, și îi aruncară într-un rădvan încăpător, ce gonea în urma călăreților, rădvan în care mai erau deja prinși și alți nefericiți. Apoi oștenii plecară spre stăpânire. Acestea erau obișnuitele raiduri ale oștenilor voievodului Serbiei prin satele sârbești, pentru a prinde bărbați, mai vârstnici sau mai tineri, să-i înroleze
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
O umbră de diavol exilat, Nopțile copilăriei mele au fost dominate De lătrături neliniștitoare, O locomotivă, la mari distanțe, șuiera disperată, bețivani se opreau lângă fereastra mea, învățându-mă argourile pușcăriașilor, iar eu închideam ochii, îl zăream pe căpitanul Ahab gonind după Balena Albă. Apoi se făcea ziuă, Eram matur și foarte trist. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Matur și foarte trist / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Matur_si_foarte_trist.html [Corola-blog/BlogPost/350972_a_352301]
-
stele,Mă priveau cu insistență precum două cucuvele,Ce voia a prinde-n gheare, pe celebrul Mickey Mouse,Care după promenadă, luase-o clipă de repaos.... X. ACASĂ..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015. Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
crucea de rușine intrase în pământ, Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim. Ai plâns la vechea cruce, din margine de sat, Un nume sfânt odată, ce doar îl intuim, Un nume șters de ploaie și greu ... Citește mai mult Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitateși retrăiam alături crâmpeie de demult.Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte.Imensă e plăcerea când stau să te-ascult.Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă,Căta în depărtare pe strămoșeasca glie
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
în palme, poftiți: Voi, patru anotimpuri flămânde de mine, Serviți. Istovită de anii mei, nu încap în nici o oglindă A celor patru zări; ca focul în lemne Surâd blândă. Oftatul, din suflet eliberat, s-a închis în auz, Nu-l gonește nici o rugăciune, nici o sudalmă - Preludiu confuz. M-am răspândit ca un zbor neterminat Din casă în casă, din palmă în palmă - M-am înălțat În numele de Mamă. ACUARELĂ Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
le vindece, nevăzută, numai bruma. Prea târziu și prea devreme - Urmele dispar în noapte, Neștiind cum să ajungă ariciul c-un măr în spate... SUB SEMNUL EXCLAMĂRII Ațâță îngerii, ei se rețin în mine... Și gura îmi aprinde - falnic rug, Gonește-mă din zilele divine - În tine vreau să intru ca-ntr-un jug. Și voievozii țării, a mirare, Sub semnul exclamării să mă țină În pieptul clipei caut a mea salvare: Mă chinuie, dacă nu poți, m-alină... În vis
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
acum, anulându-l pe cel anterior, El, bărbatul din vis, care să redeștepte pentru totdeauna primăvara uitată în ea dintr-o amară săgetare în zbor.Inima ei adăsta însângerată, trasă din toate părțile de o herghelie de cai biciuiți, ce goneau cu steaguri de singurătate și cu scuturi de frig.Era în legătură cu el prin partea nobilă a firii și despărțită de ceilalți prin superioritatea intelectuală și prin bolta găndirii, a căror vulturi imenși legănau idei înfipte în ciocuri aprige, cutreierând să
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
topesc gemând și-aș vrea să fiu acasă - În astral urcând cu a mea pe veci mireasă. Sub cerul înstelat singur mă preling - Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring. Iubit de muze albe și de năluci ecvestre - Gonit din raiuri dalbe, cerșetor fără de zestre. Prin lumina caldă a Lunii mă transform în cel ce-am fost - Un iubit pierdut prin porturi, un lup negru făr' de rost. Am iubit odată singur o femeie făr' de cost - Singur voi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
o emani - O prințesă din palate vechi și noi de mii de ani. Mă apropii lent de tine și ridic o mână chiar - Tu te simți așa de bine când te mângâi solitar. Dar din zare negre vremuri se apropie gonind - Să te rupă de pe ramuri și-n tristețea ta lovind. Vei muri ușor, vei trece, fără lacrimi de regret, ... Citește mai mult MOTTO :„Toate florile de mâine se regăsesc în semințele de azi.” Plăpândă floare de cais ție cântul meu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
o emani -O prințesă din palate vechi și noi de mii de ani.Mă apropii lent de tine și ridic o mână chiar -Tu te simți așa de bine când te mângâi solitar.Dar din zare negre vremuri se apropie gonind -Să te rupă de pe ramuri și-n tristețea ta lovind.Vei muri ușor, vei trece, fără lacrimi de regret,... XIX. E.T. (SAU RĂZBOIUL DINTRE ENERGII), de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016. MOTTO: „Probabil, privind
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
altera carnea, tânărul nenuntit fiind considerat încă lipsit de păcatul adamic. În popor se mai păstrează datina de a arunca tămâie în focul în care urmează să fie pârlit animalul, iar pe capul acestuia să incizeze semnul crucii, pentru a goni spiritele malefice cuibărite în corp. Credem că acest obicei, încă păstrat în sacrificarea acestui animal nedorit de către Creator a fi produsul alimentar al hrănirii trupului, tocmai din cauza lipsei lui de curățenie atât exterioară cât și interioară, producea teama omului de
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
spațiul întunecat de sub pod. trenul izbi din plin cerșetorul ce stătea în picioare, nemișcat, în calea sa, aruncându-l brutal în tufișurile cu țepi înghețați de pe margine pacea se reașeză încet peste noapte odată cu stingerea ultimelor sunete ale trenului ce gonea indiferent mai departe viața părăsea leneș trupul zdrobit al cerșetorului pe ultimele acorduri ale trompetei din concertul în Mi bemol major al lui Haydn sub coloanele podulului din beton masiv în noaptea ce stăpânea abia acum, autoritar, orașul pustiu și
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_cretu_1473681359.html [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
cercetărilor desfășurate ,,în căutarea remediului pentru cancer”, o căutare fictivă și care a fost sortită eșecului încă de la început, deoarece razele solare vindecă și previn cancerul încă din momentul apariției omenirii pe această planetă. Predecesorii noștri nu erau nevoiți să ,,gonească după un remediu” sau ,,să militeze pentru un tratament de vindecare” prin niște strângeri de fonduri ridicole; ei pur și simplu pășeau în lumina soarelui, fiind vindecați de cancer prin simpla expunere la acțiunea razelor solare. Plimbarea pe afară, în
DE CE NU VI S-A DEZVĂLUIT ADEVĂRUL DESPRE VITAMINA D? de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_nu_vi_s_a_dezvaluit_ade_georgeta_nedelcu_1370856199.html [Corola-blog/BlogPost/346296_a_347625]
-
să-ncalec armăsarii de pursânge. Poate deja e vremea să mă-opresc lăsând ca mersul să-mi fie firesc pe un drum drept sau pe poteci bătute de semenii pe care i-am pierdut când singur alte lumi am străbătut gonind pe cei ce-au vrut să mă ajute. Poate deja ce fac este prea mult și-a obosit semețul meu tumult. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poate deja / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie
POATE DEJA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1437297167.html [Corola-blog/BlogPost/377377_a_378706]
-
plângea a veche, că mi se rupea sufletul când am văzut-o! Ce-o mai îmbrâncea Călin și-o-ndemna să plece, iar ea, nu și nu! Că îl iubește ca pe ochii din cap. Că se omoară dacă o gonește. Când a auzit asta, lui Călin i s-a muiat sufletul și a tăcut. Dar a sărit a nouă. S-a repezit ca o leoaică la a veche și a țipat la ea, îmbrâncind-o: -Pleacă, fă, că înfig gheara
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
treaba lui? Treaba lui! Da’...mie-mi pasă! Știu eu de ce! Pentru că, să-ți spun sincer, țățico! Și...să nu mai spui la cineva!). Câteodată se întâmplă să rămână singur câteva zile. Uneori, când se satură de una și o gonește, până aduce alta, Călin rămâne singur-singurel. Cine crezi că are grijă de el, sărăcuțul?..Eu mă duc la el, țațoo!..Îi spăl, îi fac mâncare...Mi-e milă de el, săracul! Că el, nu se mai potolește... Să fie și
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
spus asta? A doua zi am dat peste o putoare nouă. Am rămas trăsnită. Zic: ce făcuși, mă, Căline? Zice...râzând: păi...cum ai zis tu! Zic: foarte bine, Căline! Mă bucur! Și...plec. Da’...peste fo zece zile o gonește și aia pleacă. Cu ochii plânși și botu’ umflat. Iar eu? Ce să fac, țațoo? Iar mi-e milă și mă duc din nou la el. Păcătosu’!.. Că...uite-așa chinuiește el bietele femei...Ticălosu’!.. D’aia mi-e milă
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
vrea! Dar mi-e milă de el, săracu’! Fără nevastă...fără copii...uite-așa îmbătrânește! Că alea care vin la el și pleacă...multe sunt măritate. Își părăsesc bărbații, fă, țațo. Nu mult, așa...fo zece-cinșpe zile și, când le gonește Călin, se întorc spăsite la bărbați. Chit că mănâncă o bătaie zdravănă. Dacă rămân borțoase, copilul ajunge-n curtea încornoratului, iar bietul Călin rămâne singur cuc. Și vremea trece...trece... Să nu-i plângi de milă, țațo? Să nu-i
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
de preoții cu barbă, la coșul de gunoi am fost zvârlit. Aruncați cât vreți cu pietre-n mine, nici astăzi dacă mor nu-mi pasă, în gunoaie știu că sunt acasă, iar prieteni n-am, decât un câine. Că sunt gonit, mereu, la colț de stradă, m-am învățat și-acesta-i țelul meu: să prind de mi se-azvârle câte-un leu când bogătașii ies la o paradă. Cu mine se mândrește statul că-s patruped și nu mă-ndrept de șale
SUNT UN BASTARD... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sunt_un_bastard_.html [Corola-blog/BlogPost/366651_a_367980]
-
iubire :” din geana cerului albastră/ cununi de vise-mi dăruiești/ și flori cu frunze gălbejite/ și versuri fragmentate/ uitarea ta cea consonantă/ pe dorul meu fără de pată/ îmi spui să-mi cercetez iubirea/ din pictura viselor-/ tristeți năvalnice-mi dărui,/ gonindu-mă, la grindina zărilor”. (Din geana cerului) Poeta se cuibărește în brațele reveriei și simte înstrăinarea oamenilor îmbrăcați în tăcere care au uitat de lucrurile fundamentale ale acestei vieți:” privesc cum oamenii/ se rotesc în tăcere/ mistuiti de dorinți/ asemeni
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
cu bujori în obrăjori să-și crească scumpa odraslă? Oare știe doamna Profesor Doctor în Medicină mai bine decât țărăncuța să facă copii? Mi-e teamă că nu! Vă mai amintiți de „gonirea din rai”? Adam și Eva au fost goniți din rai deoarece încălcând porunca Divină s-au înfruptat, la îndemnul șarpelui, din „pomul cunoașterii”. Atunci au luat cunoștință de marele secret Divin „Procrearea”, zămislirea vieții din viață. Era în fapt secretul lui Polichinelle deoarece toate celelalte viețuitoare, dobitoacele, îl
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435571036.html [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
vegetație și de viață. Pe undeva există pustia. Dune de nisip între care numai ființe speciale pot să trăiască în arșița soarelui alternată de năprasnicul frig al nopții. Toate acestea sunt creații divine și-și au rostul lor în natură. Gonind omul păcătos Dumnezeu a izolat în fapt zona cea mai mănoasă printr-un zid nevăzut dar cu atâta mai impenetrant. Și-a creat o nouă populație de îngeri și Arhangheli cu care s-A înconjurat pe insula bunăstării și a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398419685.html [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
domnului Deleș la căruță și am plecat cu lacrimile în ochi, privind pentru ultima oară raiul acela pe care-l lăsasem în urmă. Am dat bice cailor și am luat-o pe un drum lăturalnic de țară către Remetea, am gonit caii ca un nebun să nu mă prindă rușii și-am ajuns acasă pe seară cu caii în spume; era un amurg vânăt ca în apocalipsă, satul se zăpăcise, se schimbau stăpânirile sau erau pe cale de a se înfăptui acele
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]