607 matches
-
încă tare bine și în putere. Sper să nu ne fitilești cu aiureala aia cu fondul genetic, cu românul care are șapte vieți în pieptu-i de aramă, că nu servim! Bine? - Băi, găoază! Tu să știi că eu sunt om gospodar și chibzuit, nu ca hahalerele alea ale tale care în loc să-și asigure ziua de mâine, dau bani pe toate prostiile aurite și se împodobesc precum netoții cu kile de aur sau, una-două, pun de un război! Eu, încă de pe vremea
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
festivității de lansare a volumului... ăăă... dee... ăăă..., deci a volumului de față. Marele discurs (istoric, fără îndoială) al Marelui Poet începu cu povestea nașterii sale într-un sătuc de munte, dintr-o străveche familie de răzeși neînfricați și foarte gospodari, cu școala pe care el o făcuse în satul natal, în condiții greu de imaginat acum, prin vânt și zloată, cu picioarele desculțe, ars de flacăra divină a cunoașterii, apoi școala profesională de strungari, la internat, ce rezultate formidabile obținuse
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
tot cu zâmbetul pe buze. Noul președinte se străduiește, dacă nu chiar să înlocuiască actualul imn cu cel lăudat mai sus, măcar să includă în el un conținut nou devenind el însuși: de țară iubitor si-apărător de patrie. Un bun gospodar își iubește gospodăria și ține la prosperitatea ei. Devenit Președintele unei țări dotată din belșug cu păduri, ape energetice sau minerale, mare, holde bogate și livezi înfloritoare, chiar cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
și a fost enunțată de cel mai mare om politic român, Mihai Eminescu: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții“. În România locuiește poporul român. Iar el nu este doar gospodar, ci și iubitor de oameni și gazdă primitoare. Dar nu va accepta niciodată ca o minoritate să obțină privilegii exorbitante sub pretextul că este discriminată. Asemenea lucruri nu ajută cu nimic respectiva minoritate, ci dimpotrivă, o discreditează și o pun
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
fără alt comentariu, strângându-l complice de mână, tot pe sub masă. A doua zi, în drum spre București mă întrebase, cu un zâmbet copilăresc: - Ți-a plăcut la Urluiu? Ce părere ți-au făcut ai mei? - O familie de oameni gospodari, este limpede că știu să muncească și mai ales, de ce trebuie să muncească! Dacă ar fi toți țăranii ca ei, s-ar ridica mult mai repede țara asta! am răspuns eu, care îi admirasem sincer părinții, chiar dacă se aflau într-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
sau cornul pentru praf de pușcă și până la polonice uriașe, cozi pentru coasă ori alte unelte agricole, mânere pentru toate uneltele de care se folosește în cioplitul și prelucrarea lemnului, până la bucium, inclusiv. Toate sunt destinate trebuințelor firești ale omului gospodar din Bucovina, potrivit tradiției al cărei izvor se regăsește departe, în timpuri străvechi. În același timp, lucrează și mici piese de artă - unele având adâncă semnificație religioasă - Cina cea de taină, Adam și Eva ori Buciumaș de pe Rarău. Meșterul nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
hărnicia lui, prieten vechi cu bunicul. După sfânta slujbă de duminică, părintele Orzan ne lua la dânsul acasă; casă ce se află și acum în apropierea bisericii. Aici, în curtea casei părintelui pe lângă animale crescute într-o curte de om gospodar, întâlneam cei doi măgăruși care stăteau mai tot timpul lângă o căpiță de fân. Trebuia să te uiți atent spre a-i desluși. De încercai să te apropii de ei, necunoscându-te, se zbăteau așa de tare ca și când erau enervați
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
cald! Dintre toate anotimpurile, vara este modelul de viață și cel mai aproape de felul meu adevărat și plăcut de a fi! Acum este toamnă! Vara încă se mai zbate în cumințenia golului din mine! Ca un om matur este toamna! Gospodar, grijuliu, grav, mai rar zâmbitor, purtând cu resemnare bucuriile și tristețile lui! Mă uit acum în jur și observ că mai sunt frunze, iarbă, flori. Probabil că bruma, încercată de sentimentul milei sau remușcări, stă pe undeva pe gânduri! Privesc
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
soiul de neamuri și care n-a înflorit decât sub aspra împărăție a romanilor și de atunci încoace niciodată, în loc de a-l lăsa să fie păscut în liniște de oile mocănești și brăzdat pe ici pe colo de plugul vrunui gospodar, se fierb planuri de colonizare, se proiectează două linii de drum de fier spre Dobrogea, apoi un pod peste Dunăre ș. a. m. d. Nu e într-adevăr destul de mare datoria publică a Romîniei: mai trebuie adaosă cu câteva zeci de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu toată mîndria patriotică din gena noastră, să conchidem că, deși sîntem invitați în casa mare europeană, n-avem încotro, dacă nu să ne descălțăm la ușă, să ne ștergem pe picioare e oricum obligatoriu. Iar cînd în casa mare, gospodar e un radical al dreptei, atunci nici descălțatul nu mai e de-ajuns. Oricît ar fi tresărit actuala civilizație euro-atlantică în momentul în care intransigentul partid a preluat puterea în Austria, iată că lucrurile au fost luate așa cum sînt, au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu se realizează cu planuri cincinale sau cu utopii și false reprezentări. Economia și viața economică penalizează orice eroare și orice calcul greșit. Raportul stat-viață economică este esențial în folosirea expansiunii monetare ca motor al economiei. Statul este un prost gospodar și un prost manager. Statul risipește resurse, de fiecare dată într-o corupție fără sfârșit. Statul nu trebuie și nu poate fi agent economic. Birocrații nu știu economie și atunci când se amestecă în economie greșesc. Viața economică are nevoie să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
realitatea lucrului: "Cu mila lui Dumnezeu voievod și domn al Ungro-Vlachiei". Acest titlu nu dovedește nelimitata și deplina autoritate, nici maiestatea împlinită a tronurilor autocratice, de vreme ce voievozii în Ungaria și-n Polonia, asemenea despoții (omonimi cu românescul domn, cu bulgarul gospodar) din împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 160} cu toate că aveau nelimitate drepturi administrative, aveau însă un suveran recunoscut în mod formal, și anume cei dentăi pe regii lor respectivi, cei din urmă pe împăratul. Fără scădere pentru viul lor instinct de neatârnare, voievozii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tabelul de mai jos). Tabel 5.5 Autoportret trăsături pozitive și negative ale locuitorilor celor două comunități rurale Tălmăcel Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se referă la defecte ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru dezvoltarea economiei. Privatizarea se înscrie în ofensiva globalizării, efectul principal urmărit fiind scoaterea statului din economie. Ideea este originară în ideologia liberală și neoliberală asupra economiei, care este tradusă și în sloganul impus mediatic că „statul este un prost gospodar” și, în consecință, pentru a se ajunge la eficiență, progres și management performant, unitățile economice trebuie privatizate. În accepția oficială, pentru un guvern, privatizarea este o sursă de venit la buget, operația fiind în realitate o metodă de schimbare a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
alt scenariu și, deci, un alt destin. Își regăsește un prieten, Gimold, pianist abrutizat de alcool și inerție, își revede părinții - senili și certăreți, în fine, regăsește pe Alina, soția pe care o părăsise, măritată acum cu un Mircea, individ gospodar și gelos. Ce-i interesant este că toți sunt naturi bovarice, toți fug din existența lor într-un spațiu utopic, la limita între absurd și înduioșător. Tatăl bate câmpii în stil triumfalist și visează glorii militare, Gimold imaginează opere celebre
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
o grădină riguros desenată, tot à l’italienne, străbătută cu siguranță și de pașii Doamnei Ruxandra. Maniera italienească de a îmblânzi (un control „estetic”) cadrul vegetal (n-aș vrea să trec cu vederea nici „intervenția” lui Matei Basarab, care, om gospodar și plin de respect pentru duhul autohton, poruncise ca, la București, lângă palatul domnesc, să fie plantată „livedea gospod.” [livada domnească]), de a oferi condiții pentru un repaus într-un spațiu disciplinat, pătrunde riguros la Curțile Domnești românești (după cum, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înscrie între publicațiile asumat provinciale, pentru al căror rol pledează, încă în numărul inaugural, Nicolae Graur (Importanța revistelor provinciale). De semnalat articolul lui George Negru despre câteva obiceiuri folclorice locale, cel al lui Andrei Udrea, Ce înseamnă a fi bun gospodar, precum și eseul aceluiași Nicolae Graur, Snobismul în artă. Cele două numere mai includ versuri semnate de Nicolae Pătrașcu, Iulian Dragu, Marieta Panait și pagini de proză ale directorului revistei (autor al volumului Frânturi de lumină). La acestea se adaugă câteva
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]
-
în satul Trifești este destul de săracă. Oamenii discută puțin, caută rar ocazii de a se întâlni și de a comunica unii cu alții. Ei preferă familia și rudele pentru împărtășirea problemelor ce privesc viața domestică. Vizibilitatea socială și aprecierea oamenilor gospodari, a bătrânilor înțelepți este foarte redusă: „Înainte erau lideri. La ora actuală nu mai sunt lideri, nu mai sunt modele morale” (lider local, 54 de ani). Sătenii vizitează instituțiile locale și pe reprezentanții acestora, primăria, primarul, inginerul agronom pentru încasarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
difuzare a informațiilor Când au o problemă de discutat, oamenii din sat se adresează cel mai frecvent funcționarilor primăriei sau direct primarului. Opinia majorității îi este favorabilă primarului, acesta fiind apreciat pentru disponibilitate și informările periodice: „primarul este un om gospodar, e tânăr și are capacitate” (bărbat, 47 de ani). primăria joacă astfel un rol central în viața satului, fiind în mare măsură principalul mijloc de mediere a relației cu lumea exterioară. Școala ocupă un al doilea pol de informare și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
proprietăți în Zerind (o casă nouă, un magazin alimentar, un bar, utilaje agricole, pământ) și este văzut ca o persoană care trăiește în bunăstare. Primarul dinaintea sa, care a ocupat trei mandate succesive, a fost înlăturat pentru că nu era bun gospodar, cum ne spun oamenii din sat. Primarul actual se preocupă de bunăstarea comunității. Este inițiatorul tuturor activităților de dezvoltare comunitară și este gestionarul situațiilor de criză din sat. Comunică foarte bine cu locuitorii: este în contact direct cu aceștia prin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unor condiții mai bune la școală, introducerea televiziunii prin cablu, în prezent satul Tomșani „este foarte puțin european pentru că este abia începutul” (femeie, 57 de ani). Am întâlnit însă și opinia potrivit căreia Tomșaniul „e sat european pentru că sunt oameni gospodari, avem apă șla fântânăț, gaze, cablu, avem două mori, avem dispensar, poliție, primărie, magazine multe, avem poștă, ce mai vrei?” (femeie, 49 de ani). În opinia primarului, aspectele care fac ca satul Tomșani să fie unul european ar fi următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un sat modern, comparativ cu alte sate prezentate în acest volum. Tomșaniul este însă european și pentru că o parte a locuitorilor săi muncesc în Europa. Sătenii se consideră în general europeni - prin așezarea geografică și prin faptul că oamenii sunt gospodari - și mai puțin european - prin felul în care arată și prin eficiența muncii lor. Totuși, chiar dacă mai este un drum lung de parcurs, Tomșaniul s-a îmbarcat cu bune și rele în drumul spre Europa și, chiar dacă halta Tomșani nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]