2,466 matches
-
la vrăji, emanația toxinelor din timpul sacrificiului, în interiorul grăsimii porcului, o făceau nocivă și, de aceea, persoanele care se îndeletniceau cu astfel de practici, o foloseau. Cei care ajutau la tăiatul porcului erau omeniți cu pomana porcului. Un gest al gospodarului, care sacrifica animalul, de a mulțumi pe cei invitați, pentru toată osteneala de care dădeau dovadă la ajutorul pregătirii și depozitării cărnii porcului, în cămările răcoroase, ca provizii pentru iarna grea ce urma să vină. Se mai spune în popor
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
drept, conducea, conform tradiției, întreaga procesiune. Fu rândul lui Aristică să blesteme și să înjure în gând, dar cu voce tare spuse, ridicând chiar mâinile spre cer: - Da’ cum, pacatili meli, am uitat!? Păi, ce, nu suntem în casă de gospodar creștin și botezat!? Acușica, acușica... Dispăru în bucătărie, închise ușa după el, îi mărturisi soției ce are de gând și o rugă să pună masa meșterilor, că de nu, o rupe cu bătaia. În consecință, plină de solicitudine și bucurie
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
că așa-i cel mai bine și dup-aia ț-arăt io, ce și cum! - Băiii, noaptea-acu’ să v-aduc io cocoșu’, ăiii, n-aveț’ minti, ăiiii, cum să-l găsesc io acu’-n coteț, ripostă neconcludent și cam anemic, bietul gospodar. - Lasă cî mă duc io neni Aristicî, rosti spre uimirea tuturor Luță despre care se știa sigur că nu poate să vorbească, sau mă rog, cel puțin nu în limba știută de sătenii din Răstoaca, aceasta deoarece, cunoștea doar toată
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
se sprijinea pe un toiag, deși nu părea deloc ajuns de vreun beteșug. Câinii domnului Duluman, niște creaturi greu de definit, cu ochi roșii și bale verzui, să repeziră în salturi spre poartă, deoarece rația lor zilnică, bine gândită de gospodar, era formată din șuturi, coji de cartofi și multe înjurături, iar vara, așa ca desert, pepeni cruzi. Evident, orice brumă de proteină era binevenită! Însă, odată ajunși la gard, începură să se gudure, să schiaune duios și să se frece
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425535269.html [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425535269.html [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
Autorului Profesor PAULIAN BUICESCU, Lic.Thg.de Ind.alim.Izvoarele, Jud.Olt, este licențiat în Turism, Geografie și Teologie. A urmat un curs postuniversitar de Psihopedagogie. A absolvit un Masterat în Studii Biblice-sistematice. A colaborat la revistele : „Glasul Coziei”, “Cozia Info”, „Gospodarul Oltean”, „Mirajul Oltului”, „Proeducatia”, „Rezonante”, "În umbră talentului", "Muguri de speranță", "Ars Mundi", "Povestea Vorbei", "Cultură Vâlceana", "Anton Pann", " Seniorii", "Star Press", "Cuvântul liber de Mureș", "Ziarul Lumină" (ed. Oltenia), Foaia "IIsus Biruitorul", "Oastea DOMNULUI", "Ortodoxia tinerilor" și "Pelerinul de
PROFILUL DE AUTOR PAULIAN BUICESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Paulian_Buicescu.html [Corola-blog/BlogPost/340353_a_341682]
-
lucruri ca atunci când a început „aventura conștiinței” mele, adică pe la șapte ani, când am regizat în spatele casei, prima mea piesă, după cartea cu titlul: „Ianoș Năzdrăvan” de Mihail Sadoveanu. Eu eram și băiatul, eu eram și măgărușul Ianoș. Ba și gospodarul. Sau „Povestea celor unsprezece lebede” de Hans Christian Andersen. Acestea erau jocurile mele favorite, acestea îmi dezvoltau imaginația, registrul interpretativ, cunoașterea. Mărturiile, cele mai multe zguduitoare despre Marin Preda din cartea „Timpul n-a mai avut răbdare” sunt aproape 600 de pagini
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SORCOVA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului SORCOVA Dragii noștri gospodari, La cumpăna dintre ani Cu mic cu mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451729582.html [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
Ștefan. Au făcut bagajele, le-au aranjat în portbagaj, au predat cheile la recepție și au plecat la drum, spre București. În apropiere de capitală s-au oprit la hipermarketul Carrefour și au făcut cumpărături. Ilinca îl admiră cât de gospodar este, știind să facă atâtea cumpărături cu răbdare, fără să aibe o listă. Când au ajuns în București, începuse să se însereze. Ștefan traversă centrul orașului și o luă spre Mitropolie, apoi, pe niște străzi unde erau numai vile. Se
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_la_inceput_de_primav_vasilica_ilie_1387213946.html [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
visează. Adormind cu sete mare, Dorește ca-n vis să vină Însuși Făt-Frumos călare, Cu-n pahar de apă-n mână. Dar visu-i dezamăgire, Când june-n vis n-a apărut, Fetei să-i aducă știre Despre destin neprevăzut. Băieții gospodarilor, La geam pun grâu de germinat. Să vadă-n anul viitor, Cât va fi rodul de bogat. Creangă de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă; Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
16 ianuarie 1989. Carp Vasile Fiodor, născut în 1918, român de naționalitate, cu studii primare, muncitor la Căile Ferate (CFR). A fost arestat în 1941 și condamnat la moarte. Șeful pichetului de grăniceri, locotenentul Fartuh, a aflat că Vasile Papuc, gospodarul casei unde stătea în gazdă, a făcut parte din mișcarea gărzilor albe și a luptat contra bolșevicilor, dar n-a îndrăznit să-l aresteze personal, ci a scris un răvaș la comandamentul de grăniceri din Noua Suliță, înmânându-i-l
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
în arhondaric, cu dezbateri vii, interesante, până aproape de miezul nopții, într-o atmosferă agreabilă, destinsă, cu bunătăți și băuturi alese scoase din rezervele mănăstirii, căci părintele este, nu în ultimul rând, și un excepțional model de urmat în ceea ce privește spiritul de gospodar. Scriitorii au plecat cu impresii deosebite despre felul cum au petrecut o zi ca o aleasă sarbătoare, departe de lumea egoistă, indiferentă și prea adesea aflată în fierbere. Citind acum creațiile poetice ale părintelui Prodromos, n-am putut pune stavilă
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
fericirea prin iubire, bătrâneii fără copii vi �sează să li se nască un fiu ... Tot așa cum se petrec lucrurile în universul lui Creangă, observăm că eroii din Strop de rouă ... pendulează între planul fantastic și planul real; împărații sunt niște gospodari mai rostuiți, iar împărățiile lor amintesc de lo �calitățile mici urbane ori rurale. Evident, personajele de basm create de autor au și trăsături magice: dragonul mănâncă oameni, ciobănașul are un fluier fermecat cu care supune lumea ... Mai mult decât atât
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Incursiune_in_lumea_copilariei_al_florin_tene_1355559325.html [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pot avea până la 300 de nasturi), fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe cap poartă ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau căciuli negre ornate cu brâuri de mărgele. Tinerii costumați în „frumoși” trebuie să provină din familii de gospodari cu o bună reputație în sat, să aibă un comportament exemplar, un fizic plăcut și să fie dansatori de excepție. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, „frumoșii” apar că nuclee distincte ale cetelor sau că grupuri de sine stătătoare. În momentele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
aduceau mâncarea și prăjiturile (cârnați, friptură de porc, sarmale etc). Fetele despre care se știa că nu primiseră colindători sau urători nu erau invitate sau primite la „bere”. Băieții închiriau pentru petrecere o casă mai mare, de obicei a unui gospodar fruntaș dar, în ultimii ani ai existenței sale, „berea” avea loc la căminul cultural, în localul școlii și, uneori, la cârciuma satului. Fetele, îmbrăcate într-o ținută deosebită, veneau însoțite de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
la bucuria naturii, pregătindu-se de venirea primăverii, la început de an agricol / odată cu ieșirea ursului din bârlog. Cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului și mai ales de febră, fiindcă Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute flori de primăvară - mai ales ghiocei - prin păduri și lunci. Sărbătoarea de Dragobete era un prilej pentru comunitate de a afla
24 februarie la români by http://www.zilesinopti.ro/articole/4736/24-februarie-la-romani-dragobetele [Corola-blog/BlogPost/97611_a_98903]
-
dar oamenii inventează mult pe seama lucrurilor pe care nu le cunosc! Algus era un rege bun, după părerea viețuitoarelor oceanului. Puțin cam repezit, se mânia iute, ce-i drept, dar era un stăpân inimos, corect și mai ales un bun gospodar, ceea ce conta cel mai mult în lumea apelor. În regatul său, nu exista nici o viețuitoare fără sălaș, iar regulile oceanului făceau ca toate lucrurile să meargă așa cum trebuie, spre mulțumirea tuturor. Algus avea o mândrețe de fată, pe nume Anemona
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate ... Citește mai mult M-am întrebat adesea, ce aș putea spune eu, cu bun temei, despre competența unor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate ... VII. ELENA BUICĂ - AL FRANCISC & MANUELA CERASELA JERLĂIANU - ECUAȚII LIRICE - LUMINA SINELUI NOSTRU, de Elena Buică , publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
ciomag. Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam de geamul luminat, de lampa așezată special în cadrul ferestrei, și cântam: Lămâiță portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418318187.html [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi ... Citește mai mult Grădiștea - România - Europa- Obiceiuri și tradiții de Crăciun -Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi ... X. RECENZIE LA VOLUMUL DE POEZIE ” ALBUM DE SUFLET ” AL DOMNULUI ION PĂRĂIANU, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015. Album de suflet Ultimul volum al
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
ce a spus. Bineînțeles că uneori mă duc și să votez. Atunci când văd o alternativă credibilă ca la ultima alegere prezidențială. Am dat din toată inima votul actualului președinte deoarece din ceea ce a făcut din municipiul Sibiu s-a dovedit gospodar și țara duce lipsă de asemenea oameni. Dar sunt mirat că fruntașii PSD nu mai amintesc nimic din sloganul de până mai ieri „șapte milioane de voturi date pentru USL”. Oare au devenit, așa peste noapte, gospodari și responsabili? Parcă
CETĂŢEAN SAU VOTANT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1422471513.html [Corola-blog/BlogPost/341597_a_342926]