1,109 matches
-
colț pentru a-l băga în brâul din jurul mijlocului. Pe partea de josă a trupului poartă pantaloni scurți sau întregi și în picioare ghete de rafie (opinci - n.a.) sau sandale. O altă imagine, de același autor, ne prezintă un tablou grăitor: țăranca cu broboada, cu o căma cusută la gât, umeri, în față și jos, la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un decor în benzi, umplut cu model „ferăstrău”, țăcurit, care se vede clar și pe catrință. Broboada nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate paharele băute în dreapta și-n stânga. Târziu, la sfârșitul serii, umflat și vânăt ca un porc, nu mai schița decât niște gesturi, în fața unui public numeros. Gesturi frumoase, serioase și dramatice, pe care vinul băut le făcea și mai grăitoare. Fesele mari ale judecătorului Mierck se revărsau de pe scaunul său de vânătoare, un trepied din piele de cămilă și lemn de abanos care făcuse o impresie puternică printre noi primele dăți când îl scosese - îl avea din colonii... petrecuse trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ei. O, era splendidă: piele albă, de culoarea marmurei În lumina stelelor, sprâncene subțiri și ochi strălucitori, verzi ca smaraldele În lumina orbitoare. Era o vrăjitoare de vreo nouăsprezece ani, a socotit el, ageră și visătoare și cu linia albă, grăitoare, de deasupra buzei superioare, care era o slăbiciune și o Încântare. S-a lăsat cu un geamăt pe spate, pe peretele de fân. - Acum m-ai văzut, a zis ea calmă, și presupun că vei spune că ochii mei verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
copil, dar dacă‑i așa urgent, poate să se ducă, însă data viitoare să‑și rezolve treburile în pauză. Gerhard își mișcă deja șuncile spre ușă, uitându‑se mai întâi la Anni cu o privire consiprativă care se vrea foarte grăitoare. Dar nu este grăitoare, ci jalnică. Ajută‑mă, Anni, te rog, te ador de multă vreme, iar acum am nevoie de un pic de amabilitate și bunăvoință, fiindcă altfel n‑o să mi se scoale și ca atare n‑o să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
așa urgent, poate să se ducă, însă data viitoare să‑și rezolve treburile în pauză. Gerhard își mișcă deja șuncile spre ușă, uitându‑se mai întâi la Anni cu o privire consiprativă care se vrea foarte grăitoare. Dar nu este grăitoare, ci jalnică. Ajută‑mă, Anni, te rog, te ador de multă vreme, iar acum am nevoie de un pic de amabilitate și bunăvoință, fiindcă altfel n‑o să mi se scoale și ca atare n‑o să pot să ți‑o bag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
graniță, în Parcul Dendrologic „Livada“. Tot același Părinte Grigore Luțai - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din comuna Săpânța și al renumitului Cimitir din localitate, rectitorește acum biserica parohială, conturându-i și conferindu-i o maiestuozitate și o frumusețe extraordinară, într-un grăitor și autentic stil românesc și ortodox. Toate acestea le-a (de)săvârșit împreună cu familia sa și, mai ales, cu fiul său - Părintele Iustin Luțai, cu autoritățile publice, centrale și locale, totodată cu credincioșii și talentații meșteri din acest binecuvântat ținut
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
vremea indistincției dintre bine și rău... Între bine și rău există o unitate contradictorie care nu trebuie evitată, ci asumată”... „Creația este un act de răvrătire. Omul, nemulțumit de natură, îi adaugă cultura” ... „Fără a fi liniștită, natura e tăcută. Grăitoare nu este decât cultura. Istoria culturii este creșterea distanței dintre sensibilitate și rațiune”...”Omul sporește diferențierile, se opune uniformizării”... „Fantezia presupune spirit critic, originalitate, îndrăzneală”.” Filosofia luptă mereu pentru reîntregirea omului”... „Oboseala de a gândi devine tot mai alarmantă”...” Zeii
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
m-a privit îndelung și atent în timp ce ne sorbeam cafeaua. Surprinzător, un picior îi scăpase, la un moment dat, de sub faldurile capotului și își făcea loc cu încetineală și hotărâre printre picioarele mele, iar ochii săi căprui, mari și deosebit de grăitori, îmi povesteau tot ceea ce gura refuza să exprime. Era adorabilă în această ipostază, iar eu cred că păream a fi hipnotizat. Nu știu nici dacă mai respiram! S-a ridicat cu încetineală calculată, de felină alintată, a luat dintr-un
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
pe seama nebuniei și luat drept glumă. Că nu putea fi vorba doar de o simplă glumă sau de un semn al alienării, o dovedesc eroii săi din "Sărmanul Dionis", "Cezara", "Povestea magului călător în stele", aflați în ipostaza cea mai grăitoare, aceea a călugărului, cum susține profesorul Codreanu. Tatăl poetului, fiu de dascăl, cu biserică lângă casă Încheiem această succintă prezentare și abordare, citându-l și pe Corneliu Botez, cel care a avut inițiativa omagierii lui Mihai Eminescu, pentru prima dată
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
grele" și "viscole grozave" le vor strivi speranțele. (Hai, să plecăm, iubito ...) Modestă ca-ntotdeauna, autoarea se retrage în umbră asumându-și doar rolul de editor la prima vedere, dovedindu-se în final un coordonator meticulos, adunând cu grijă versuri grăitoare. Desigur, o recenzie rotundă nu e chiar simplu de alcătuit, cutezătorul aflându-se în fața unor piese de puzzle fără a deține, însă, modelul inițial. O oarece schiță poate fi detectată din lecturarea atentă a CV- urilor, fiecare autor definindu-se
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
pătimirea și Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea făcând să izvorască apă dintr-o piatră care se afla în apropiere. Cert este că jertfa celor 45 de sfinți mucenici a rămas în amintirea generațiilor următoare ca o pildă mai mult decât grăitoare de iubire față de Hristos, de suprem spirit jertfelnic, intrând în panteonul de aur al Bisericii creștine. Iar sufletele lor se bucură în ceruri alături Hristos Domnul pentru care și-au dat cu bucurie viața. Moaștele lor au fost adunate în
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
împotriva prostului-gust, imposturii și agresiunii imoral-artistice (Adjud, ISSN 1841 - 4907; director / redactor-șef: prof. dr. Adrian Botez), anul XIV, nr. 30 / mai, 2013 (pagini A-4: 152). Al 30-lea număr al periodicului adjudean, Contraatac, stă sub un motto extrem de grăitor, paradoxal-de-actual, ales de redactorul-șef, marele poet și eseist, Adrian Botez, din opera de gazetar a lui Mihai Eminescu, motto din care desprindem și noi pentru Distinsul Receptor câteva esențiale fraze: «Nu există alt izvor de avuție decât muncă [...] Justiția
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
și l-a ales. Trecând dincolo de critică moralei burgheze și de lecția de etică socialistă, spectacolul se urmărește cu plăcere ca o telenovelă din zilele noastre. Dintre interpreți am remarcat-o pe Crina Mureșan (Ruxandra) cu un joc nuanțat, priviri grăitoare și o credibilă transformare de la tânăra îndrăgostită la bunica modernă din final. Excelentă deasemenea talentata Rodica Mandache în domnișoara Macri cea mică, un personaj cu o candoare și bunătate care-i sunt scut în fața vrăjmășiei vieții și a familiei ei
„TREI GENERAŢII” DE LUCIA DEMETRIUS LA TEATRUL ODEON DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362835_a_364164]
-
marea adunare patriotică desfășurată la Alba Iulia pe marele bulevard care străbate centrul, și pe istorica esplanadă din fața Catedralei Reîntregirii, integrată unui complex patrimonial istoric emblemat ca simbol național al Marii Uniri, pentru a celebra sub Apuseni, unde istoria este grăitoare și monumentalizată, Ziua cea Mare. „În București, în toată țara și în afara granițelor ei, românii vor serba la 1 Decembrie Marea Unire de la 1918. Suntem conștienți că alegerea Albei-Iulia s-a datorat și momentului de la 1600 și faptului că avea
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
vremea indistincției dintre bine și rău... Între bine și rău există o unitate contradictorie care nu trebuie evitată, ci asumată”... „Creația este un act de răvrătire. Omul, nemulțumit de natură, îi adaugă cultura” ... „Fără a fi liniștită, natura e tăcută. Grăitoare nu este decât cultura. Istoria culturii este creșterea distanței dintre sensibilitate și rațiune”...”Omul sporește diferențierile, se opune uniformizării”... „Fantezia presupune spirit critic, originalitate, îndrăzneală”.” Filosofia luptă mereu pentru reîntregirea omului”... „Oboseala de a gândi devine tot mai alarmantă”...” Zeii
HENRI WALD, HOMO LOQUENS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363282_a_364611]
-
inepuizabila ei naștere; [...] cu Omul-Fantă - cronologic, a noua elegie - Devălmășia eu - lume e refăcută»; «în Elegia a zecea, identitatea subiectului cu lumea e afirmată răspicat (Organul numit iarbă mi-a fost păscut de cai etc.), dar - pentru a fi mai grăitoare - e resimțită ca un morb metafizic (Sunt bolnav nu de cântece/ci de ferestre sparte, /de numărul unu sunt bolnav/că nu se mai poate împarte... etc.); ciclul acestor arătări se încheiase cu A unsprezecea elegie, în care imaginile ce
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
cuvinte strecurate ca o molimă, în temnița unde poeții au rămas cu ochii către cer, căutându-ți mormântul? O! Dacă ai ști cât de trist și funest se respiră pe drumul spre lepădarea de sine! Ce dovadă poate fi mai grăitoare, decât strigătul corăbierilor condamnați la un timp al negării, în apele tulburi ale victoriei: “ cine seamănă furtună se adună într-o singură tăcere și pietrele nu vor mai putea povesti...” (din volumul "Jertfă de seară" - în curs de apariție) 2
UN TIMP AL NEGĂRII... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362504_a_363833]
-
lui Radu Gyr, „As-noapte, Iisus...”); celula este descrisă ambivalent: ea blochează accesul la lumea „de deasupra”, a vieții în comuniunea familiei, a prietenilor, dar în același timp este chilie, locul în care deținutul este numai cu Dumnezeu, spațiul celei mai grăitoare tăceri (vezi rolul tăcerii în toată literatura patristică). Celula trezește o sete nemaiîntâlnită de lumină, liniște, iubire a celuilalt - chip al lui Dumnezeu. Elementele celulei sunt deseori personificate: vizeta, gratiile, pereții, ușa, podeaua, tavanul. De asemenea, foamea, setea, frigul, durerea
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
face cu o poezie mărturisitoare. Celula-chilie este cel mai potrivit loc în care puteau fi reafirmate adevărurile Ecleziastului și înțelepciunea atâtor Părinți, care spuneau că atunci când te afli în fața unui mormânt trebuie să te gândești că tu ești acolo. Tăcere grăitoare, smerenie, iubire, sacrificiu - toate construiesc o poezie-rugăciune, poezie-lacrimă, poezie-mărturie și mărturisire, poezie-cruce pe care se răstignește inima celor mai mari dintre români. Durerea până și peste limita suportabilității face din credință singura realitate de nezdruncinat, chiar dacă tot suferința aduce uneori
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
m-am redescoperit, m-am străluminat, mi-am aflat și o altă menire pe acest pământ. Sublimul nu-l pot exprima în cuvinte, doar îl văd, îl admir, îl simt, îmi răscolește toate simțurile. Poate că fotografiile vor fi mai grăitoare, poate că inefabilul din mesaje și simboluri devine mai descifrabil fără cuvinte. Oare de ce metamorfoza mugurului florii de cireș o asemui cu o „călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurul să fie oare copilul fragil și inocent?! Bobocul de floare să
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
memoriam sau pro memoria, fiindcă are drept scop mărturisirea tragediilor ce s-au abătut asupra României și a instituțiilor sale postbelice, între care la loc de frunte se situează Biserica din perioada anilor 1945 - 1989. Totodată este o lumină, relevantă, grăitoare și salvatoare pentru că textul nu se oprește doar la constatarea unor stări de fapt trecute ci deschide orizontul unui viitor, care se cere a fi mai bun, mai luminos pentru fiecare dintre noi, dacă vom avea puterea și capacitatea de
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
cu modelul, cu sau fără voia sa, trecând în felul acesta proba măiestriei, a originalității și adevărului. La fizionomia celui pictat, foarte adesea pictorul adaugă „jocul" latent al mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalității umane. Ochii sunt de asemenea grăitori, oglindă a sufletului, exprimând o nesfârșită varietate de sentimente, atitudini, sensibilitate, înțelegere. Înțelegere la care pot contribui experiența sufletească și gândirea privitorului. Liana Saxone Horodi menține o frumoasă tradiție plastică personală, concentrând-se asupra oricărui amănunt prezent în lucrare. Integritatea
PORTRETE DE FEMEIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363212_a_364541]
-
între dureri și senin, pe care le va trece senină, depășind încercările, cu gândul că doar durerile, trecătoare, vor rămâne singure. La o asemenea înțelepciune ajungi după lungi meditații. O oarecare oboseală și resemnare răzbate totuși din cuvinte, din tăcerile grăitoare, din pauzele dintre cuvinte. Umbra poetei - albastră - nu aleargă, ci alunecă alene. Gândul mai e încă măcinat de o dragoste verde. E nevoie de un răgaz, pentru a o putea lua, de fiecare dată de la început ca-n prima dimineață
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
petrece în lumea de azi, chiar dacă este „cea mai bună din toate lumile posibile” (Leibniz), ne creează imense neliniști și ne pune pe gânduri”, fără să vrea, dusă de forțele creatoare ale subconștientului, prozatoarea nu numai că ne redă segmente grăitoare din marele spectacol al lumii, și nu numai că ne revelează multe din înțelesuri adânci, dar ne aduce în situația de a fi noi înșiși părtași demersului dumneaei de suflet și de conștiință. Resimțim cu toată ființa noastră înfiorarea trestiei
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
spre faptele zidirii care au făcut să se orânduiască bine până acum toate treburile, vor continua până la desăvârșirea acestui locaș sfânt răsărit ca din pământ, ca un adevărat miracol. Acolo, la Țigănești, în deal unde și-a găsit lăcașul, în fața grăitoarelor mărturii ale faptelor de aleasă frumusețe îndumnezeită, mi-am plecat capul și de la distanța de mii de kilometri, îi păstrez aceeași adâncă plecăciune, căci construcțiile locașurilor sfinte sunt daruri de noblețe înălțătoare dincolo de timp, de loc și de viața noastră
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]