307 matches
-
Doar că mașinăria aceea a rămas pe hârtie... scuze, pe papirus. Așa că rămân la figura mea de stil, continuând-o. Cu consecința: pentru profit ai ajuns să inventezi false nevoi pe care te grăbești să le satisfaci, distrugând resurse și grămădind deșeuri. Și, pentru că te-am dovedit, lansez strămoșescul strigăt de luptă: Miau! Cât despre cuiul pe care ți l’am bătut În talpă, e treaba ta. Te doare, dar știu că tot ai să mă iubești... „Meridian“, 12 februarie 2002
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se pot relaționa în nici un chip aberațiile lui Grama cu contestările mai mult sau mai puțin docte de azi. Răzbat, însă, ici-acolo, și sonuri cunoscute, deși mai altfel formulate. De pildă: "Tinerimea noastră, amețită și îmbătată de atâtea laude grămădite pe capul lui Eminescu"... Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu ne-au înjugat, însă, românii... (am relocat noi toate virgulele presărate brambura în citatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Atachi cine vă aștepta și ce-ați făcut acolo? La Atachi am stat vreo 10-12 zile. Din ce cauză? Pentru că se zvonea că funcționarii de stat nu trebuie evacuați. Acolo au fost mai mulți funcționari de stat. Și atunci am grămădit bani și l-am trimis pe unu’ la București, cu lista funcționarilor de stat care trebuiau să fie acasă. Am stat și l-am așteptat. A spus că, Într-adevăr, este dispoziție că funcționarii de stat nu trebuie evacuați, Însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vecini și mama le-a dat prin geam din ceea ce cereau ei din casă. Adulții știau deja ce se Întâmplase și după aceea am fost luați cu toții și duși În sinagogă, bătuți cu ciomege, se auzeau și Împușcături... Ne-au grămădit pe toți În această sinagogă. Erau numai doi jandarmi În toată localitatea... Aceasta se Întâmpla la 20 iunie 1940. Unitățile militare rusești au intrat În localitate - până la această dată nu existau decât doi jandarmi români... — Să Înțeleg că situația evreilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
20 iunie 1940. Unitățile militare rusești au intrat În localitate - până la această dată nu existau decât doi jandarmi români... — Să Înțeleg că situația evreilor s-a Înrăutățit o dată cu intrarea trupelor rusești În localitate? — Da, sigur. O dată cu intrarea rușilor ne-au grămădit În acel loc și au Început să scoată bărbați, femei, mame mai tinere și i-au dus În cimitir, i-au pus să sape gropi, după care i-au Împușcat. Cine a putut să se salveze a revenit În sinagogă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tineri. Iarăși, ulterior m-am dumirit despre ce era vorba - era un comando bun, cum se spunea. Adică fără maltratări, fără bătăi, era un singur kapo, munca era În hală, nu afară... Era un comando relativ bun și atunci au grămădit mai mulți tineri. Așa am ajuns la al doilea loc de muncă din lagăr, la Niederovschel. Aici se constituiau aripi de avioane. Din primul moment am văzut că e un loc mai special, ne-au dat ceva de mâncare, deținuții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
face mai multe socoteli de intorcere pentru una și aceeași poliță. - Acesta socotela de intorcere se platesce pe randu din girantu în girantu, și în fine de tragetorulu poliței. Articolul 178 Osebirile cursuriloru la preschimbările de poliță nu se potu grămădi pe unulu și același obradu, ci fia-care girantu are să platesca numai osebirea privitore pe sema girului seu, precumu asemenea și tragetorulu. Articolul 179 Dobîndă pentru suma cuprinsă în poliță cea protestata din pricina de neplata se socotesce din diua protestului. Articolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
C-un nou gând se naște-n oameni, mai puternic și mai mare Decât toate pân-acuma. Și o stea strălucitoare Arde-n cer arătând calea la a evului minune. Fi-va oare dezlegarea celora nedezlegate? Fi-va visul omenirei grămădit într-o ființă? Fi-va brațul care șterge-a omenirei neputință Ori izvorul cel de taină a luminii-adevărate? Va putea să risipească cea neliniște eternă, Cea durere ce-i născută din puterea mărginită Și dorința fărde margini?... Lăsați vorba vă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
-și abandoneze „imperiul creat în stepă” și intrând în Imperiul roman să se deplaseze, cu lungi popasuri, spre sudul Franței, pentru a se stabili în Spania. Așa cum am subliniat deja, goții n-au plecat din Dacia cu mâna goală: au grămădit în traista lor de pribegie istoria și spiritualitatea geto-dacă. Se prea poate ca acești goți din secolul al IV-lea să fi fost sinceri în credința lor că descind din Burebista și Decebal și că mitul lui Zamaolxis este chiar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ușure Am pus-o când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap Înjunghiat. Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi. Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
responsabilitate. Moștenirea pare să impună mai multe datorii decât drepturi. Ultima parte a structurii alternează elemente mai vechi ale dezvăluirii unora din cheile creației argheziene cu explicația finalității ei. Iată-le pe cele dintâi: "Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară”, ceea ce vrea să sugereze destul de clar imensul efort de condensare a unei energii debordante: „Slova de foc și slova făurită / Împărechiate-n carte se mărită / Ca fierul cald Îmbrățișat În clește”... unde ni se oferă o formulă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
această dezaprobare nu poate întru nimic zgudui certitudinea că lovitura lui Ipsilanti a fost înfăptuită cu știrea și cu ajutorul Rusiei. Într-adevăr, cum s-ar putea altfel explica faptul că, în Basarabia, unde, după un raport al lui Pagé, se grămădiseră de ruși, în septembrie 1820, peste 40.000 soldați, s-au adunat cu scop mărturisit de a năvăli în Turcia, mai multe mii de străini înarmați ? Cum ar fi tolerat asemenea lucru numeroasele trupe rusești, comandate de Wittgenstein în acea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [sic] între morfologie și sintaxa pe de o parte, între semasiologie și noematologie pe de alta. Închegarea cea parțială fiind o dată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne'nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara asupra elementelor celor cristalizate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [= originară; n.ed.] între morfologia și sintaxa pe de o parte, între semasiologia și noematologia pe de alta. Închegarea cea parțială fiind odată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne-nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara asupra elementelor celor cristalisate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul noematologiei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
citată sursa polemicii, anume secvența din articolul jurnalistului francez care naște controverse: „Dacă fiul împăratului Alexandru ar putea ridica vălul cei acoperă viitorul și-i ascunde pericolul ce amenință siguranța și mărirea Împăratului țarilor poate c-ar vedea cum se grămădesc nourii ca s-aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul spre Conspantinopole”. Această citare funcționează ca model, ca punct de plecare a discuțiilor ulterioare, a controverselor pe tema
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
să fie și ei aruncați în camioanele cu morți. Am fost transportați apoi în aceleași vagoane la Roman, unde am fost siliți să facem o baie fierbinte în timpul căreia și haina ce-mi rămăsese fusese arsă, am fost culcați și grămădiți pe cimentul din curtea Companiei a IV-a Sanitare. Aici însă ne-au venit în ajutor evreii romașcani. A doua zi, aranjați numai câte 40 în vagon, am fost trimiși mai departe și în ziua de duminica 6 iulie am
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
asemene un lucru cât de neînsemnat o reînsuflețește. Astfel, ca și când refuzul meu, atât de simplu, ar fi schimbat ceva din situația în care ne găseam, curajele căzute se reînvie, un entuziasm de mișcare morală se răspândește în mulțimea ce se grămădește împregiuru-mi și devin un fel de erou chiar pentru aceia cari cu puțin mai ’nainte mă priveau ca un aristocrat, adică ca pă un inamic. șefii revoluționari, pă cari nu încetasem de a-i combate cu toată forța logicei, vin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
capitala României și am văzut cu ochii mei că nenorocirile noastre au fost ca și ale voastre și că triumful victoriilor noastre vă bucură precum ar fi fost triumful vostru. În ziua nefastă de 9 august, când de la Nord se grămădea nori negri asupra patriei noastre, când libertatea bulgară era gata să se ascunză printre stâncile și strâmtorile sălbatice ale Balcanilor, am fost în România. și inima mea de patriot bulgar, sângerândă, nu va uita ceea ce am văzut, nu va uita
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să aibă liberă trecere pe pământurile românești, situațiunea României deveni cu totul delicată și anevoioasă. Atunci, spre a-și feri țara și ființa de furtunile ce se grămădeau în juru-i, ea încheie cu Rusia convențiunea de la 4/16 aprilie 1877. în schimb, cu foarte marile foloase ce-și câștigau oștile puternicului ei vecin prin acea convențiune, guvernul român un singur lucru cerea: adică garantarea integrității teritoriului pentru țara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
văzuse un fluturaș care trecea zbătându-se în zbor: "Nu-i cuminte..." Și pășește repede cu obrăjei albi înfloriți sub pălăria largă, cu ochișorii albaștri plini de lumină, cu rochița roșie de mătasă fluturând, cu cortelul roșu în dreapta, în care grămădește toate folicelele ce culege. Se aude țârâitul greerilor și cosașilor acum în vremea când m-am oprit sub arbori ca să scriu aceste rânduri, murmurul miilor de insecte, o clipă freamătul vântului în frunzișuri care vine slăbit din depărtare, crește apropiindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa ce să facă și nu se pricepea unde să le mai grămădească. "în discordie cu realitatea" "teroriștii". "la 3 ore post-meridionale". Ilie Vasitu, "judecătorul". 28 Mai 1925 [LITORAL. DEPĂRTĂRI] (Pe țărmul Pontic)* Balcic. Marea-i destul de liniștită. Ușor încrețită de hula după amiezii, plescăiește regulat la țărm. Orașul încântător, în terase cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
perne, saltele, paturi, puști, automobile, gramofoane, radiofoane, uniforme, feșe, articole de sport, vânat și pescuit, covoare și mobile, sobe, haine gata, în sfârșit tot ce-ți poți imagina. O armată de vânzători și funcționari servește valurile de oameni care se grămădesc la cumpărat. Aproape două sute de casierițe încasează, la raioanele respective, banii cumpărătorilor și înregistrează obiectele vândute. Într-o clipă ai primit obiectul cumpărat, frumos împachetat, cu nota adaosă la el. Vrai să te sui la un etaj ascensoarele te servesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
chiar șarpele din pământ. Toți măgarii zbiară: care de care mai tare. Ulciorul îl sparge numai acel care cară apă. Să sapi fântâna cu acul. Ziua s-o lauzi după ce a înserat. Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acoperi strălucirea zeului zilei. Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se din pricina zgomotului, nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o zi de tratament pierdută... Cu roata de la căruță Îl pălii pe nenea Uță Drept în câtu-ți-i dovleacul De s-a dus de-a berbeleacul! Toți se miră, toți se strâmbă Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]