7,948 matches
-
este o inițiere în delicatețe. Vreți și un argument? Unul ar fi că de la o anumită cantitate de vin nu mai vorbeați, ci doar vă desfoliați ideea, prin gesturi, ca pe-un trandafir. Am fost uimit, vorbesc extrem de serios, de grația, de nesfîrșita irizare-n zeci de nuanțe, pe care o capătă, în acest nou și fraged sistem de semnalizare, mesajul dumneavoastră!!! Asta ca să pun un punct de aur scrisorii mele! Cu stimă și urlet, Emil Brumaru 5.VII. 980
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
pentru a face loc unei femei (chestiune omisă de domnul Bălan): Vittoria Colonna. Revenind la ambiția Queer Theory, autorul întreprinde un demers care poziționează cartea sa aparent pro-homoerotism exact la polul opus acestei discipline și care constituie o lovitură de grație la adresa minorității sexuale pe care voia s-o ridice în slăvi; ceea ce conduce la realizarea unei afirmări gay este, în viziune domnului Bălan, "nobila ‘feminizare' a sufletului masculin" și "ieșirea la suprafață a elementului masculin din femeie" (pag. 281 - 282
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
fi soțul gelos. Dacă mențiunile de început legate de Popea sînt entuziaste, cu timpul ochiul său va deveni tot mai necruțător. Primind la un moment dat vizita mult mai vîrstnicei Hortensia Papadat-Bengescu imediat după plecarea Popeei, va remarca, prin comparație, grația firească a vechii prietene. De altfel, în jurul criticului concentrația elementului feminin este maximă și, în ciuda unei urme de misoginism, relațiile acestea sînt cultivate cu interes. Lui Lovinescu femeile îi telefonează, îi trimit flori și cadouri (el însuși, însă, cumpără camelii
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
care mie mi se pare prețios: găsește o modalitate de a comunica atractiv și inteligibil demersurile și rezultatele demersurilor etno-muzicale unui public care nu se rezumă, așa cum se întâmplă de obicei, la specialiști. Cartea iese în lumea largă înainte de toate grație formei literare care înveșmântează reiterarea demersurilor epistemologice ale autorilor. Sunt bucuroasă că mi-am legat numele de ";À tue tête". Și nu mă rușinez prea tare că v-am prezentat-o și dumneavoastră. N-ar fi avut cine s-o
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
lîngă adevărul istoric pur și simplu, intervin selecții ale denumirilor, tendențioase în context. Iată, de pildă strada Fidelității (unde se petrece o groaznică sinucidere), strada Cuțitul de Argint (unde un anume are o viișoară), strada Clemenței ("cu mânușița întinsă"), strada Grațiilor (unde amîndouă casele de la nr. 13 și 13 bis sunt "la fel de identice cu deosebirea că"...), străzile Pacienții și Sapienții (care se confundă din cauza căldurii mari), strada Marc Aureliu (care, schimonosită, devine Marcu Aoleriu), etc. Borne topografice Traseele sunt jalonate de
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Sentimentul exilului, ce-și extrage energiile purificatoare nu atât din osânda dezrădăcinării pur geografice, cât din ruperea tragică a ființei de spațiul său matricial spiritual, e starea afectivă ce domină aceste pagini. Starea de alertă a eseistului, starea lui de grație, normalitatea sa - își află în nostalgie, în dorul de peisajul și sufletul românesc, un hotărât accent compensativ. Echilibrul interior al eseurilor și articolelor critice, al simplelor notații, chiar ale lui Virgil Ierunca se află aici, în spațiul acesta greu de
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
de apeluri pentru ceea ce nu mai poate fi. Mi-ar veni să intru în catedrale să-mi țip libertatea, neînțelegerea de a mă fi născut, de a continua. N-am nici o dorință, nici o vrere, nici o nădejde. Aproape fericit. Beatitudine fără grație și fără zei". Nu trebuie neglijat nici talentul de portretist al autorului. Dintr-o trăsătură succintă, dintr-un detaliu cu semnificație expresă, dintr-un gest individualizator sunt compuse chipuri și identități ale exilului românesc, figuri ale culturii franceze a epocii
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
anexe genealogice. Este evident vorba de un florilegiu de studii, multe inițial publicate în organe de specialitate, iar împreună alcătuind un impresionant corp al reînvierii trecutului, acela de care, ușor despărțindu-se unii, se aruncă voluptuos, dar nu și cu grație, în neant. Personalitățile evocate retrăiesc dimpreună cu locuințele lor; acolo unde acestea mai există, autorul le-a cercetat cu un simț detectivistic pe care i-l invidiem. Oameni, cinuri, case, nu am găsi, poate, disciplină mai condensată, în ordinea densității
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
el principala țintă, dintre scriitori, a demascărilor proletcultiste, până la eliminarea din viața publică pentru aproape un deceniu.Dar este greu azi să pricepi după ce criterii erau alese victimele campaniilor pedepsitoare, din moment ce nici G. Călinescu, aflat, s-ar fi zis, în grațiile regimului, nu a fost ocolit. Cu atât mai mult, alții care nu erau în grații. Recurgem din nou la mărturia lui Dinu Pillat, din aceleași scrisori către Pia, datând, aceasta, din martie 1948: "Printre-o stranie coincidență, abolirea monarhiei a
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
un deceniu.Dar este greu azi să pricepi după ce criterii erau alese victimele campaniilor pedepsitoare, din moment ce nici G. Călinescu, aflat, s-ar fi zis, în grațiile regimului, nu a fost ocolit. Cu atât mai mult, alții care nu erau în grații. Recurgem din nou la mărturia lui Dinu Pillat, din aceleași scrisori către Pia, datând, aceasta, din martie 1948: "Printre-o stranie coincidență, abolirea monarhiei a coincis cu începerea campaniei de răsturnare a mitului Arghezi în poezie, campanie dusă chiar de
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
diafană, că, vorba cuiva, îți vine și ție, ca și personajului principal, să te îndrăgostești și să rămâi în ea. Iar creaturile cu care ea e populată sunt splendide. Au corpuri longiline, albastre, cu cozi frumoase, niște ochi ireali, o grație și o agilitate absolut fascinante. Jos pălăria și în fața băieților de la calculatoare, pentru realizarea ei tehnică. Mergeți să vedeți Avatar, dacă n-ați apucat încă. E spectaculos, chiar dacă, luat la bani mărunți, e, vorba lui Ionuț într-o conversație cu
Avatar – un film slăbuţ, dar un desen animat superb! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21304_a_22629]
-
a.l.s!!! FELIZ ANO NUEVO! - y un beso pară rodica Mulțumesc a.l.s.Un beso pară ți tambien. Și eu simt un dor nebun de Buenos Aires-ul în care am ajuns până acum doar cu charterul viselor și asta grație în primul rând articolelor domnului Alex Leo Șerban - al carui fan declarat sunt - articole ce m-au făcut apoi să mă documentez temeinic despre metropola argentiniana. Mi-aș dori ca în cel mult doi ani să ajung acolo și mi-
Mi Buenos Aires querido by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82662_a_83987]
-
mêmes”, uite că mai țin și acum minte, întotdeauna mi s-a părut că stilistica asta invită la memorare). În dimineața asta, mulțumită Găbiței, regăsesc (într-un articol pe Wall Street) ceva stilizat la fel de poetic de acelasi autor: Există o grație în faptul de a te adresa celuilalt, în care celălalt e foarte important. Ce ziceai în comentariu? Era în sensul de a îngădui sau de a garanta? Scuze dar nu știu exact sensul. ce ușor concezi tu uneori să lași
Cel mai frumos compliment by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82712_a_84037]
-
ele și culegeri de studii, tentative de "popularizare", uneori sclipitoare, dar și sinteze impresionante, pe care alții nu le-ar fi putut scrie. Tratatele intitulate Renașterea (1971) ori Valori și echivalențe umanistice (1973) mustesc de erudiție reală, împărtășită însă cu grație, parcă pentru a nu stîrni în cititor legitimele complexe de inferioritate. Eminescu și romantismul german (1986), poate ultima mare carte a autoarei, punea în fine o ordine clară în domeniul unde zeci de specialiști se pronunțaseră (e vorba de relațiile
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
o vamă... Retrospectiv vrei să colinzi Calea bătută în aramă în van arcadele întinzi Peste un timp ce te recheamă. Ceva demonic în oglinzi... Cer risipit, tezaurul ce arde Părea să fim doi îngeri spre înaltul Cer al splendorii-n grația divină Că vom purta în suflete lumină Și nu vom fi străini unul de altul. Părea să fim un pom și-o rădăcină Un trunchi râvnind mereu pe celălaltul Nălțând coroana cerului cum psaltul Spre Dumnezeu liturgic se închină... Părea
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
critic și istoric literar. Contra concepțiilor lui estetice scriu Vicu Mândra, Petru Dumitriu și eternul N. Moraru. I se reproșează abaterea de la "linia ideologică și culturală", "răceala olimpiană sau și mai grav, maioresciană". Dar cel care va da lovitura de grație "criticii pseudoștiințifice" a lui G. Călinescu a fost Ion Vitner, într-un serial de șase articole publicat în Contemporanul, tot în ianuarie 1948, și retipărit apoi în volumașul Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
ținut sufletesc septentrional. Începuturile îi stau sub semnul jurnalisticii. ,Vreme de șapte ani - scrie Al. Piru în Poezia românească contemporană - poetul a compus reportaje, mici povestiri, ode". După o îngroșare de voce în unele versificări ocazionale, pentru tînărul aspirant la grația cuvîntului adevărata carieră lirică începe abia în 1957, cu pastelurile din Dincolo de iarnă, dar încă mai răspicat cu volumul Fluxul memoriei. Titlul acesta este reluat, emblematic, și pe coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
ce-i mărea luciul irișilor, acum atinsă de umbra trecătoare a unei tristeți grave, asemeni unei melancolii irepresibile ce îi tulbura privirea și îi sporea farmecul greu, un farmec de făptură obișnuită să primească toate avansurile tuturor bărbaților de pe lume. Grația ei, ca a tuturor femeilor de rasă, era înnăscută. Se vedea că nu făcuse nici un efort apre a-și studia ținuta și gesturile, și asta fiindcă natura îi dăduse de-a gata ceea ce munca cu ea însăși nu i-ar
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Marius Tupan) este partea ei teoretică. Autorul construiește în romanul său, în sfârșit (pentru că se simțea lipsa), o ,direcție", ca să nu-i spun chiar ,curent", ce poate rezolva impasul în care a intrat proza românească, după căderea, prin lovitură de grație, a grasului subiect comunist, ce era atacat prin infinitezimale și mult prea gustate, iar acum decăzute ,aluzii" (prilej de inteligente eschive, fandări, șmecherii de stil pentru a tăinui și ascunde frazele directe de atac la societate, la sistemul politic). Nu
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
fi ele. E salvat în permanență de stilul cordial și ingenuu, reușind să-și îndeplinească pînă la sațietate dezideratul întru creație : Aș fi fericit să scot din subiectul meu tot ce simt că ascunde ca rezerve de emoție, poezie și grație." Emoție, poezie și grație... Atît a vrut, atît a obținut. Pare și acesta un "ideal minim", la fel cu acela mărturisit undeva, în Jurnal, privitor la chiar existența sa : Aș cere vieții doar puțină liniște, o femeie, cărți și o
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
un final de viață liniștit, trebuia ca și eu, în cealaltă cameră, în semn de solidaritate, salvîndu-l astfel... era neapărat nevoie să dau semne de neputință acută, să încurc sensurile, să produc versuri ininteligibile, să sparg strofa aiurea, fără nici o grație, să încîlcesc semnificațiile ca pe niște sfori enervante, cu noduri vechi și nefolositoare...să rătăcesc hai-hui pe la periferiile orașului, confuz, diabetic, epileptic, canceros, însoțit tandru de Fascinela, garagața aia cu ochii verzi, veșnic exaltată și cam dili la aparat! Asta
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
la Brăila, din doi în doi ani, Festivalul Internațional de Canto ce-i poartă numele, organizat de la fel de celebra cântăreață Mariana Nicolesco, era definită de Nicolae Carandino "un simbol al triumfului românesc peste hotare, imagine sonoră a frumuseții, a grației, a cântecului; ridicată pe scutul înflorit al unei epoci unice în istoria lumii, sinteză definitivă a gloriei de scenă". în viziunea lui Eugen Simion, literatura lui Fănuș Neagu "vitală, dominată de fapte și cu toate simțurile la pândă - reprezintă corectivul
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
mentală, venerabilul prozator ardelean s-a opus unirii Transilvaniei cu Regatul României din anul 1918, dovedindu-se, prin aceasta, un european adevărat și un adversar ireconciliabil al statelor naționale, clădite pe baza criteriului etnic. Să revenim însă la anul de grație 1881. Generații întregi de români au crescut cu iluzia valorilor morale pe care, chipurile, le-ar promova scriitorul prin vocea personajelor sale și în special a bătrînei, soacra lui Ghiță, adevărată voce a rațiunii. De altfel, nuvela debutează cu un
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Măgarul gelos Când natura nu te-a-nzestrat, Lăsându-te mai greu de cap, Bine-ar fi să nu forțezi Hazardul să te-nzestrezi Mai știu și eu cu ce talente Ca să primești complimente De la cei ce, doar în silă, Grațiile îți admiră, Ca să n-o pățești cumva Cum s-a întâmplat la stână Cu Măgarul lui nea Fântână 1: Pe când ronțăia la umbră, Un gând neghiob prin cap îi umblă, Privind pizmaș spre un cățel, Ce nu îi era drag
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Citește mai mult Măgarul gelosCând natura nu te-a-nzestrat,Lăsându-te mai greu de cap,Bine-ar fi să nu forțeziHazardul să te-nzestreziMai știu și eu cu ce talenteCa să primești complimenteDe la cei ce, doar în silă,Grațiile îți admiră,Ca să n-o pățești cumvaCum s-a întâmplat la stânăCu Măgarul lui nea Fântână 1:Pe când ronțăia la umbră,Un gând neghiob prin cap îi umblă,Privind pizmaș spre un cățel,Ce nu îi era drag defel:”Nu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]