555 matches
-
se asigura un nivel înalt de conectivitate între cele 50 de orașe. Astfel, utilizând abordarea lui Erdős, în cazul argumentului grafurilor aleatorii, un procent mic de legături plasate întâmplător este suficient pentru a conecta, mai mult sau mai puțin, un graf. Totuși, calculele lui Erdős nu explicau efectul Lumii Mici. Conectarea aleatorie nu implica distanțe relativ scurte între oricare două puncte dintr-un graf (sau două persoane din Lume). Alți fizicieni au folosit principiul multiplicării repetate aplicat la grafuri aleatorii pentru
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
procent mic de legături plasate întâmplător este suficient pentru a conecta, mai mult sau mai puțin, un graf. Totuși, calculele lui Erdős nu explicau efectul Lumii Mici. Conectarea aleatorie nu implica distanțe relativ scurte între oricare două puncte dintr-un graf (sau două persoane din Lume). Alți fizicieni au folosit principiul multiplicării repetate aplicat la grafuri aleatorii pentru a explica efectul Lumii Mici. Buchanan (2002) descrie acest principiu printr-un exemplu simplu. Dacă oricare persoană de pe glob are în jur de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
puțin, un graf. Totuși, calculele lui Erdős nu explicau efectul Lumii Mici. Conectarea aleatorie nu implica distanțe relativ scurte între oricare două puncte dintr-un graf (sau două persoane din Lume). Alți fizicieni au folosit principiul multiplicării repetate aplicat la grafuri aleatorii pentru a explica efectul Lumii Mici. Buchanan (2002) descrie acest principiu printr-un exemplu simplu. Dacă oricare persoană de pe glob are în jur de 50 de cunoscuți, atunci o persoană q va avea 50 de legături directe, iar la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
avea 15.625.000.000 de legături. Altfel spus, la o distanță de șase legături, q ar fi conectat cu fiecare persoană de pe planetă. Principiul multiplicării repetate nu oferă însă o explicație realistă a efectului Lumii Mici, deoarece conectarea specifică grafurilor aleatorii nu ține cont de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător între indivizi, asemenea unui graf Erdős, ci în funcție de anumiți factori, precum proximitatea fizică și homofilia. Watts și Strogatz (1998) au explicat problema Lumii Mici combinând ideile lui Granovetter (1973) cu privire la legăturile slabe cu rezultatele empirice produse de Milgram (1967) și Travers și Milgram (1969). Astfel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adăugat în mod aleatoriu un număr scăzut de legături, sub constrângerea ca acestea să nu altereze semnificativ structura rețelei inelare inițiale (vezi figura 3.22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
număr scăzut de legături, sub constrângerea ca acestea să nu altereze semnificativ structura rețelei inelare inițiale (vezi figura 3.22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
22b). Altfel spus, Watts și Strogatz (1998: 441) au făcut trecerea de la un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un tip special de graf (regular graph) la un graf de tip Lume Mică, pe care l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
l-au definit în felul următor: . Buchanan (2002) consideră că modelul de graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă că orice deplasare de la un punct i către un punct j aflat la distanță se face
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
graf propus de Watts și Strogatz îmbină nivelul înalt de clusterizare specific grafurilor ordonate, de tipul celui prezentat în figura 3.22a, cu proprietatea de lume mică specifică grafurilor aleatorii despre care am discutat mai sus. De exemplu, într-un graf ordonat, singurele legături existente sunt cele dintre puncte vecine. Acest lucru înseamnă că orice deplasare de la un punct i către un punct j aflat la distanță se face prin intermediul legăturilor dintre puncte vecine. În figura 3.23a, între nodurile 18
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
aceste legături permit conectarea pe distanțe mai mici a unor noduri altfel foarte îndepărtate. Explicația oferită de Watts și Strogatz (1998) și Watts (1999) pentru problema Lumii Mici este similară exemplului de mai sus. Aceștia au observat că, într un graf perfect ordonat, câteva linii adăugate aleatoriu vor conecta întotdeauna puncte și vecinătăți extrem de îndepărtate. Având în vedere calculele lui Watts și Strogatz (1998: 441), Buchanan susține că, dacă am reprezenta o populație de 6 miliarde sub forma unui graf perfect
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un graf perfect ordonat, câteva linii adăugate aleatoriu vor conecta întotdeauna puncte și vecinătăți extrem de îndepărtate. Având în vedere calculele lui Watts și Strogatz (1998: 441), Buchanan susține că, dacă am reprezenta o populație de 6 miliarde sub forma unui graf perfect ordonat, în care fiecare nod are o rețea personală de 50 de alteri (n = 6 miliarde, k = 50), gradul maxim de depărtare ar fi de 60 de milioane (numărul intermediarilor care unesc cele mai depărtate două noduri). Dacă însă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care fiecare nod are o rețea personală de 50 de alteri (n = 6 miliarde, k = 50), gradul maxim de depărtare ar fi de 60 de milioane (numărul intermediarilor care unesc cele mai depărtate două noduri). Dacă însă în acest graf perfect ordonat la fiecare 10.000 de legături ordonate se adaugă aleatoriu o legătură, atunci gradul maxim de depărtare scade de la 60 de milioane la 8; iar dacă la fiecare 10.000 de legături, 3 sunt adăugate întâmplător, atunci distanța
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la fiecare 10.000 de legături, 3 sunt adăugate întâmplător, atunci distanța maximă dintre două noduri scade la 5. Așadar, explicația oferită de Watts și Strogatz are două aspecte: pe de o parte, aceștia utilizează proprietățile a trei tipuri de grafuri (ordonate perfect, de tip Lume Mică și aleatorii), pe de altă parte, folosesc conceptul de legătură de tip pod dezvoltat de Granovetter (1973). În graful de tip Lume Mică, fiecare legătură adăugată întâmplător acționează precum o legătură de tip pod
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Strogatz are două aspecte: pe de o parte, aceștia utilizează proprietățile a trei tipuri de grafuri (ordonate perfect, de tip Lume Mică și aleatorii), pe de altă parte, folosesc conceptul de legătură de tip pod dezvoltat de Granovetter (1973). În graful de tip Lume Mică, fiecare legătură adăugată întâmplător acționează precum o legătură de tip pod între două puncte, altfel aflate la distanță. 4. Rețelele de schimb Confruntată cu dificultăți financiare, o cunoștință îndepărtată i-ar fi solicitat baronului de Rothschild
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
negociere. În aceste situații, schimbul este operaționalizat sub forma acordurilor cu privire la împărțirea unei cantități fixe de resurse sau de puncte de profit. Subiecții sunt conectați unul la celălalt într-o structură de rețea (care poate fi reprezentată sub forma unui graf). Faptul că un subiect este conectat la un altul sau la mai mulți îi permite acestuia să facă oferte și să primească contraoferte de la aceștia cu privire la modul de împărțire a resurselor sau a punctelor de profit. Figura 4.2 reprezintă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
muncă, unele teorii asupra rețelelor au explicat satisfacția, puterea, performanța, comportamentele nonetice și demisia ca efecte ale rețelelor sociale. Comunitățile sociale au fost investigate din punctul de vedere al structurii relaționale, considerându-se că acestea pot avea caracteristici similare unor grafuri precum cele de tip lume mică sau cele aleatorii. În acest sens pot fi oferite ca 192 REȚELELE SOCIALE exemple studiile asupra rețelelor de coautorat (Moody, 2004), asupra comunităților din industria cinematografică sau cercetările centrate pe fenomenele de interlocking directorates
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
p. multigr. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de filologie). [132] OROS VALERIU, Contribuții experimentale la optimizarea testării și evaluării cunoștințelor gramaticale, EDP, București, 1980. [133] OROS, VALERIU, Contribuția testării continue și a conexiunii inverse la sporire a randamentului școlar [cu 4 graf. și 2 tab,; Esigl. Ab.], Bulșt Baia Mare, 5, 1980, 134-143. [134] OROS, VALERIU, Contribuții experimentale la optimizarea testării și evaluării cunoștințelor gramaticale, București, EDP, 1980, 172[-174] p. [135] PANAIT, LUCIAN, Stimularea activității creatoare a elevilor, LL, 1, 1980, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
D. Micu. Capitolul Compunerea școlară a fost elaborat de Vasile Teodorescu. Exerciții de cultivare a limbii de Matei Cerchez. București, EDP, 1982, 335 [-336] p. [201] OROS, VALERIU, Testarea și evaluarea cunoștințelor gramaticale (Contribuții experimentale) [cu 6 tab.; și l graf.], StArt, 3, 198 - 209. [202] PARASCHIVESCU, CECILIA, Evaluarea compunerilor prin discutarea lor, însoțită de precizări critice, în colectivul clasei, RPed, 31, nr. 7, 1982, 50-51. [203] PARFENE, CONSTANTIN, Analiza literară parțială, LLR, 11, nr. l, 1982, 22-25. [204] PÂRVULESCU, NICOLAIE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CRINA; FLAIȘER, MARIANA; CERNEI, D., Metodologii de predare a limbii române în cadrul profilului medical, APPM, 1987, 238-243. [112] LĂZĂROIU, DANIELA, Eficacitatea materialului de laborator în însușirea terminologici de anatomie la studenții străini din anul pregătitor, APPM, 1987, 30-36 [cu l graf. și 2 fig.]. [113] LITERATURA română și educația patriotică umanist-revoluționară (grupaj de articole), în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 35, nr. 3, mai, 1987, p. 16-17. [114] LUCACI, IOAN, Aspecte metodice ale predării limbii și literaturii române, BulIDArad, 1987
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
redusă, caracteristicile sistemului original. Modelul fizic se realizează pe teoria similitudinii și trebuie să păstreze principalele legi de funcționare ale sistemului original. Modelul matematic este o reprezentare a sistemului prin intermediul simbolurilor și structurilor matematice de tipul ecuațiilor algebrice, diferențiale, inecuațiilor, grafurilor, matricilor, în vederea cercetării și previzionării comportamentului sistemului. La conceperea modelului matematic se lucrează cu acele caracteristici ale sistemului care admit formalizarea, adică permit transpunerea lor în relații matematice. Modelul matematic va esențializa sistemul analizat și va prelua numai parametrii importanți
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
prestabiliți pentru care efectul factorilor de zgomot este minim. Meritul deosebit al lui Taguchi constă În faptul că a simplificat considerabil acest demers prin fundamentarea unei colecții de matrici fracționate standard și a unui set de ”accesorii” (tabele triunghiulare sau grafuri liniare) care facilitează utilizarea matricilor standard și permit adaptarea acestora la o varietate de situații posibile Întâlnite În practica industrială. Minimizarea consumului de timp și a costurilor ocazionate de efectuarea măsurătorilor statistice devine astfel posibilă prin testarea unei fracțiuni modeste
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
H, apoi analiza compatibilității între soluțiile componentei C și soluțiile componentelor D, E, ..., H, ș.a.m.d., iar în final analiza compatibilității între soluțiile componentei G și soluțiile componentei H. Determinarea și analiza combinațiilor compatibile Pe baza tabelului se determină grafurile combinațiilor compatibile. Numărul de combinații compatibile bazate pe a1 este: 9. Similar, rezultă combinațiile compatibile bazate pe a2, a3, a4 și a5. Rezultă în total 64 combinații compatibile din cele 5400 posibile. Variante (combinații) reținute: V1= a1b1c3d2e1f2g1h2 cu transfer linear
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
oamenilor, stimulat de asimetria forțelor care au intrat în conflict. Raportul de forțe, de cele mai multe ori, prefigurează câștigătorii și perdanții disputelor și în caz de pace, balanța acesteia va fi înclinată către cel puternic. În desfășurarea unui conflict al cărui graf cuprinde etapele neînțelegeretensiune-criză-conflict,<footnote de la Dehesa, G., op. cit., p. 7. footnote> fiecare fază este generatoare de reacții care pot devansa situația sau o pot amplifica. Intervenția trebuie să fie cât mai aproape de tratarea neînțelegerii pentru a se evita starea de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]