4,781 matches
-
poetul-mitralieră!” Concluzia... nepatriotică a lui Ciukovski e că cei din Rusia „doar în derâdere pot fi numiți futuriști”. În unison cu atitudinea retractilă a protagoniștilor futurismului rus erau și unele publicații periodice, care au reacționat energic până la duritate. Ziarul „Reci” („Graiul”) portretiza-comenta în modul următor: „...ca un adevărat urmaș al lui Cezar, Marinetti nu se poate mulțumi doar cu propria patrie, - el dorește să impună urbi et orbi dispoziția sa de provincial, înnebunit de năvala automobilului, de vuietul fabricilor, și iată
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
fie mai bine, deși e văzut și el „legat de-o proptea într-o uliță strîmtă” (s.n.). Femeia însă, coborîtă tăcută în această a doua albie joasă a nefericirii, se grăbește s-o „împodobească” pe Păunița... Parcă îi revine și graiul acum, în această grabă spre... Caută „un car de la ei”, ca să se înțeleagă (bănuim noi) cu omul venit la tîrg cu carul și să-și ducă acasă „podoabele cumpărate pe prețul lui Bator”. Acum, după ce a simțit o vreme „că
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
într-o regiune cu mai multe națiuni) Timișoara, 2000. A înființat publicații, dintre care stabilă aici este „West-Ost-Journal” (Düsseldorf, 1995) pe care a condus-o din 1995 până în 2005. Între simpozioanele sprijinite în Banat l-aș aminti pe cel consacrat graiurilor șvăbești. Walter Engel a scris un amplu studiu (pe care îl reține în Blickpunkt Banat) Dialectul ca refugiu în timpul dictaturii. Dacă ziarul timișorean condus de Nikolaus Berwanger, „Neue Banater Zeitung” promova insistent poezia dialectală, dacă însuși liderul Berwanger era autor
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
Ovidiu, care scria Fastele, Ponticele / Tristele, Hercidele, Metamorfozele / Poetul european le apare americanilor / Ca venind dintr-o viață anterioară. /.../ Lumea de azi e vitează și preferă poemul modern / Atunci când îl găsesc cu condiția să-l caute / Deoarece el poate fi grai, fără culoare, / Dar respirabil în clipe de restriște / Sau de cotituri ale lunii pe cer. // Poemul poate fi un bun corăbier / Al adevărului asumat. / Rămâne cea mai estetică ființă / Pentru sărac, ca și pentru împărat." (Ovidiu autor de poeme, p.
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
magnifică a delegatului nostru. N. Titulescu e socotit printre cei mai mari oratori ai timpului, nu numai de noi, ci și de către străini, dar poate că acest miraculos dar de a uimi și învinge auditorul, cu aceeași ușurință în câteva graiuri diferite, pare să dea un luciu `nșelător adâncilor lui însușiri de gândire și înțelegere socială. Căci darul de a vorbi are, mai ales la noi, o reputație care îl presupune, uneori, gol de gândire, un fel de joc în vid
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
povestit că viața ei s-a schimbat în doar câteva clipite. Într-o călătorie cu trenul care nu prevestea nimic ieșit din nimic, realizatoarei TV i s-a înfățișat o imagine nemaivăzută în față căreia aproape că a rămas fără grai. Povestea celor 2 secunde care mi-au schimbat ziua! Azi am venit de la Pitești cu trenul. Vreme închisă, trenul gol, motive bune pentru somn cu ochii deschiși. Doamne, ce bine că nu i-am închis!! În zona părăsită de civilizație
Dana Grecu: Mi-au SCHIMBAT viața. Dumnezeule... by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25752_a_27077]
-
de ultimul roman al lui Ionel Teodoreanu: Războiul lui Ion Săracu?) Marele lingvist și filolog care a fost Ovid Densusianu, cu studii înalte în Franța, atunci cînd, împreună cu I.A. Candrea și Th. Speranția au alcătuit antologia de vorbire populară Graiul nostru, constata, în 1905-1906, pe cînd își desfășura ancheta dialectală, că „țăranii nu au spirit patriotic“. Pentru că cei interogați despre „răzbelul“ de independență din 1877 nu aveau deloc amintirea eroicelor bătălii victorioase de la Plevna și Grivița, ci răspunsul era: „mi-
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
nici nu se poate transmite n esen ce este iubirea? E trăi iluzia. lăsând doar inimile să ț î țî ă din genera ie n genera ie, un mister pe care l purt m Se întâmplă ca uneori vorbească în graiul lor. La Î ățî ș nici nu se poate nv a de la n noi, e o minune, nu tii de iubirea să-ți aducă și p lecare î i înmâna o ș ș cineva, ori prin maturizare unde vine i
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]
-
ă î ță ț urmam nv luit n lin oliul fericirii, eu sunt tot mai muritoare. Desp r irea ă î âă ă fer icire iscat din mbl nzirea de Eminescu m oblig de fiecare data ă Ș cuvintelor, din graiul aurit de pulberea s -l renasc din nou. i singurul omagiu â î âă stelelor. Din c nd n c nd ridicam ochii pe care i-l pot aduce, este s -l din pământ ca să-l privesc. Era așa cum (re
Vis cu Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Miruna Ocnărescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_53]
-
Simți că e iarnă/ și că se desparte suflet de suflet,/ iar partea din noi/ ce nu se va arăta vreodată/ se îndepărtează,/ fără explicații,/ astea, tot timpul, au avut ultimul cuvînt/ și au încurcat lucrurile,/ privește acest apus al graiurilor și taci/ pentru că, iată vin sărbătorile trupurilor,/ și rămîn liniști mari,/ și trupurile îndură tăceri,/ și pe urmă tăcerile se adaugă/ unor melodii ce se aud/ cu auzul nostru de pe urmă,/ cînd o divinitate privește în limbajele noastre/ cum ne
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
se fi născut români!”. Iar un alt maghiar, episcop de Cluj - Sándor Imre -, exclama: „Ce ați făcut cu românii rămași la noi, numai barbarii puteau să facă!”. Atunci, în acele momente cumplite pentru români, tot mai des se auzeau poeziile „Graiul Neamului” (de George Coșbuc) , „Un răsunet” („Deșteaptă-te, române!”, de Andrei Mureșanu), „Steagul nostru” (de Andrei Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
de brad / Și câmpuri de mătase”, cum cânta acest pământ Octavian Goga, dar „și-atâta jale-n casă”, unde visurile ne-au fost stropite cu lacrimi, este Ardealul. Ardealul sfânt! Ardealul „cu pământ roditor”, cu „laptele domoalelor cirezi”, cu „sculptatul grai din timpul glorios”, „cu sângerările de dor”, cum scria Nichifor Crainic, în a cărui nemurire vom dăinui, Ardealul căruia Mircea Dem. Rădulescu i-a închinat, de peste munți, versurile: „Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
sentiment redăm câteva versuri: „În pieptul meu, cu vechea lui revoltă / E, însă, mult mai mare focul / Ce macină și roade vatra / Acestui urgisit Ardeal. Mi-s pumnii strânși mai duri ca piatra. // Zarea se-ntunecă, / Scapără ochii cerului, / Și graiul adânc al pădurii / Vestește furtuna cea mare”; „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horia-mi fierbe-n sânge, / În doina mea Ardealul plânge / Și cer dreptate două mii de ani. // Eu sunt trimisul timpurilor noi, / Ieșit din rând cu
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
noroc. Precum păsările de curte care scormonesc pământul pentru a-l împrăștia, tot astfel se crede că se împrăștie prosperitatea și binele din casa în care se servește carnea de pasăre. Se crede că în noaptea Anului Nou, animalele capătă grai de la Dumnezeu și vorbesc între ele. Ființa umană care le poate auzi însă își va găsi sfârșitul în anul respectiv. Tot în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, bătrânii spun că aprinderea unei lumânări sau a unei candele sub
Decembrie cu sărbătorile-i de iarnă [Corola-blog/BlogPost/98370_a_99662]
-
de doi suporți, în față. Această păpădie se simte bine acolo unde este, Unul trece pe lângă ea nepăsător,doar o privește, Mulți o admiră, întreabându-se de ce este solo, Alții uimiți, întrebându-se de ce se află ea acolo? Ea nu are grai ca să spună despre singurătatea ei, Dar, în gând, ar putea zice admiră-mă dacă vrei, Vezi cât de frumoasă și făloasă sunt eu ca păpădie? Iubește-mă și dă veste la toată lumea, ca să se știe. Că aici, izolată și-n
PĂPĂDIA SOLITARĂ.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381691_a_383020]
-
ale Americii Poet Iacob Istrate-Cazacu - Vice Președinte Toronto, Canada Pentru comunicare folosiți: worldwideromanianforum@gmail.com scoala.romana@yahoo.com math.physics 2@gmail.com Români! Transmiteți apelul pretutindeni pe toate mijloacele de comunicare: radio, TV, Facebook, e-mail, ziare, reviste, viu grai, conferințe, etc Referință Bibliografică: Forumul Românilor de Pretutindeni - APEL PENTRU ROMÂNII MONDIALI (I) / Forumul Românilor De Pretutindeni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Forumul Românilor De Pretutindeni : Toate Drepturile
APEL PENTRU ROMÂNII MONDIALI (I) de FORUMUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381730_a_383059]
-
cu mâna goală sau cu o ghioaga să vedem de ce ești în stare. Melodia este superbă, „Copilăria mea”, scrisă de un compozitor basarabean. Mi-e drag prin destin, de când i-am auzim vocea la telefon și mi-a vorbit în graiul dulce al bunicului meu, are acea modestie specifică românilor curați. L-a surpins tare când i-am spus că melodia lui mi-a schimbat viața, pentru o clipita, că m-a întors în timp, că l-am înțeles și pentru
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
împart săruturi Ghiocei trecând prin gheață, Minunate flori și fluturi În explozie de viață. Stânjenei se-ntrec cu brusturi, Toporașii se răsfață, Iar brândușa îndrăzneață Saltă de sub așternuturi... Minunate flori și fluturi. Rondel cu semn de primăvară În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
așternuturi... Minunate flori și fluturi. Rondel cu semn de primăvară În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin... În cânt din graiul păsăresc. Renaștere Aștept să vină primăvara, Să-ți împletesc cu flori
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin... În cânt din graiul păsăresc. Renaștere Aștept să vină primăvara, Să-ți împletesc cu flori cosițe, Să ne-alergăm prin poienițe De dimineața până seara. În răsărit să ne sărute Izvorul de lumină fruntea Și-mbrățișați să trecem puntea În ciclu nou de zile
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
PREFACE DIMINEAȚĂ,ÎNTR-O CULOARE CURCUBIE.AUTOAREA,ILEANA VICIC STÂNCĂ.... XIX. EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 "TREPTE SPRE CER", de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016. Explozia naturii Floricele ,pasarele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Pasarelele cântând, viață nouă aducând! Pasarele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor! Suflet dulce
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
Floricele ,pasarele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Pasarelele cântând, viață nouă aducând! Pasarele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor! Suflet dulce,suflet cald, vino degrabă la Altar! Pasarelele cântând, viață nouă aducând! Bate vântul frunzele, legănându-mi poalele. Bate vântul florile, flurutându-mi pletele; plete albe,argintate. Bate vântul liniștit, se aude un ciripit. Ciririp,de
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
Altar! Pasarelele cântând, viață nouă aducând! Bate vântul frunzele, legănându-mi poalele. Bate vântul florile, flurutându-mi pletele; plete albe,argintate. Bate vântul liniștit, se aude un ciripit. Ciririp,de ciripoi, ... Citește mai mult Explozia naturiiFloricele ,pasarele,turturele,îmi șoptesc în graiul lor,cum învață abecede.Unde violete în formă de fete,umbre verzui,și cele gălbui;Corcodușe coapte ,bune de gustat.Păsărelele cântând,viață nouă aducând!Pasarele violete,cântă toate-n cor,ciripind în graiul lor,totul e Nemuritor!Suflet dulce
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
naturiiFloricele ,pasarele,turturele,îmi șoptesc în graiul lor,cum învață abecede.Unde violete în formă de fete,umbre verzui,și cele gălbui;Corcodușe coapte ,bune de gustat.Păsărelele cântând,viață nouă aducând!Pasarele violete,cântă toate-n cor,ciripind în graiul lor,totul e Nemuritor!Suflet dulce,suflet cald,vino degrabă la Altar! Pasarelele cântând,viață nouă aducând!Bate vântul frunzele,legănându-mi poalele.Bate vântul florile,flurutându-mi pletele;plete albe,argintate.Bate vântul liniștit,se aude un ciripit.Ciririp,de
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
pe micii și marii spectatori în binefacerea prieteniei cu micile păpuși eroine care în sine nu au ființă, dar se comportă însuflețit, primind însușirile vieții de la nevăzutul actor ce le imprimă mișcări prin iscusite mâini și sfori și le împrumută grai din propria voce. În general actorii păpușari nu sunt foarte cunoscuți, ei activând în spațiul invizibil privitorului, în umbră sau în planul îndepărtat. Dar spațiul nevăzut al artiștilor păpușari e un univers. De la creatorul păpușii, până la teatrul jucat e o
TOMA HOGEA. SĂ SE DEA SFORI ŞI PĂPUŞI ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381801_a_383130]