555 matches
-
care modifică pct. 29 al art. I din ORDONANȚA nr. 8 din 23 ianuarie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2013. (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil. ... ---------------- Alin. (4) al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
plante cultivate. Puține cazuri se cunosc la plante spontane. Alopoliploizi sunt indivizi poliploizi la care cromozomii provin de la specii diferite. Fenomenul se întâlnește frecvent la unele grupe de plante, la care speciile se pot încrucișa uneori între ele (sălcii, stejari, graminee, plante din genurile Roșa, Prunus, Oenothera etc). Organisme hibride, astfel obținute, sunt în general sterile din cauza anomaliilor meiozei: cromozomii de la o specie nu-și găsesc omologii de la altă specie, se fac împerecheri anormale sau repartiții aberante de cromozomi. Anularea sterilității
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
are un rol important în evoluția plantelor. Vigoarea și rezistența poliploizilor explică răspândirea lor în regiuni cu condiții severe de climă. De pildă, în insulele Spitzbergen din Oceanul Înghețat de Nord 80% din angiosperme sunt poliploide, în Pamir 85% din graminee sunt poliploide, în Altai 65%. Unele plante, cu răspândire localizată, devenind poliploide capătă o răspândire mult mai largă ca, de pildă, Solanum nigrum, Fumăria ojficinalis, Capsella bursa pastoris etc. Nu trebuie însă să credem că absolut în toate cazurile poliploidia
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
În afara ariei politico-economice de care se ocupă Bates. Jack R. Harlan, Crops and Man, ediția a II-a, American Society of Agronomy, Crop Science Society of America, Madison, Wis., 1992, p. 5. În cazul cerealelor de bază - toate din familia gramineelor - acest lucru a condus la un fel de mimetism simbiotic. Fiecare dintre aceste cereale are una sau mai multe „buruieni specifice”, foarte asemănătoare, din aceeași familie, care se dezvoltă În aceleași condiții, dar care Își Împrăștie semințele rezistente mai devreme
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a lui Darwin, conform căreia ecosistemele mai variate sunt mai productive și mai adaptabile. Specialiștii În ecologie de la Universitatea din Minnesota au comparat 147 de parcele a câte 100 de picioare pătrate, pe care erau sădite mai multe feluri de graminee alese la Întâmplare. „Cu cât pe o parcelă creșteau mai multe specii, cu atât biomasa de plante a fost mai mare, iar cantitatea de azot absorbită În vederea creșterii ei a fost mai importantă”; „cu cât numărul de specii a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, vită de vie și pomi fructiferi. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
incipitul cărții Antoine Bloyé de Paul Nizan ilustrează primul caz: Aceasta era o stradă pe care nu trecea aproape nimeni, o stradă doar cu case într-un oraș din Vest. Ierburi creșteau pe pământul bătătorit al trotuarelor și pe șosea, graminee, pătlagine. În fața numărului 11 și a numărului 20 se întindeau petele de ulei lăsate de cele două automobile de pe stradă. La numărul 9, ciocanul care arăta o mână ce ținea o bilă, ca mâna dreaptă a unui împărat, avea un
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200 - 500. Durata stadiului de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată, iar frunzele se îngălbenesc
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pete libere sau diverse forme. Astfel, se pot proiecta vase cu flori, ceasuri florale, amenajări în jurul bazinelor de apă, grădini alpine, etc. PROIECTAREA SUPRAFEȚELOR GAZONATE Gazonul. Este o suprafață de teren acoperită de vegetație ierboasă formată, în special, din ierburi graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz. Peluzele din parcuri ocupă, de regulă, suprafețe întinse și se prezintă sub formă de pajiști tunse de 2-3 ori pe an, sunt alcătuite din specii de graminee cu frunzele înguste, care înfrățesc abundent, alcătuind un covor dens. Peluzele de grădini se deosebesc de precedentele prin îngrijirea mai atentă (tunderea la intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alcătuite din specii de graminee cu frunzele înguste, care înfrățesc abundent, alcătuind un covor dens. Peluzele de grădini se deosebesc de precedentele prin îngrijirea mai atentă (tunderea la intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional, după: înălțime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se deosebesc de precedentele prin îngrijirea mai atentă (tunderea la intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional, după: înălțime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional, după: înălțime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau mai multe specii. La asocierea speciilor se au în vedere, printre altele, cerințele față de substanțele nutritive și umiditatea din sol, rezistența la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau mai multe specii. La asocierea speciilor se au în vedere, printre altele, cerințele față de substanțele nutritive și umiditatea din sol, rezistența la umbră, la temperaturi scăzute
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
1 m2 de brazdă cântărește peste 20 kg, în funcție de cantitatea de apă din aceasta. Întreținerea și îngrijirea gazonului 1. Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani și se realizează prin însămânțare în primăvară a unor noi cantități de semințe de graminee deoarece, deși perene, acestea au totuși o longevitate determinată (ex. 10-12 ani la gramineele de talie mică și 4-6 ani la Lolium perene). Pentru acesta se folosește 25-50% din norma de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Întreținerea și îngrijirea gazonului 1. Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani și se realizează prin însămânțare în primăvară a unor noi cantități de semințe de graminee deoarece, deși perene, acestea au totuși o longevitate determinată (ex. 10-12 ani la gramineele de talie mică și 4-6 ani la Lolium perene). Pentru acesta se folosește 25-50% din norma de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede. În general, periodicitatea cosirii și tunderii gazonului este influențată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
va fi redusă în timp ce la plantele polimorfe, parcelele vor fi mai mari; - organizarea câmpului pentru colecții va urma clasificare utilitară a plantelor de cultură și nu clasificarea filogenetică, în consecință, spre exemplu, parcela pentru „cereale“ va cuprinde speciile/cultivarele de graminee cultivate, dar și poligonacee, de tipul hrișcăi; - etichetarea parcelelor trebuie să fie completă: numele științific și popular al speciei, numele autorizat al cultivarului, zona de cultură, eventualele performanțe etc. - planul de amplasare a culturilor va fi desenat în ulei (de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]