23,385 matches
-
al dimensiunii ortodoxe, al conceptului mental, intelectual și spiritual bizantin. Episcopul nostru, doctorul Cristoph Klein, a scris multe cărți în care a încercat să definească această punte între creștinismul occidental și cel răsăritean, găsind că rugăciunea este cea care transcende granițele dintre Est și Vest. „Sunt îngrozit că de la Bruxelles ni se prescrie deja cât de lungi să fie tijele florilor din piață” - În marșul forțat al României către Europa unită, s-ar părea că țăranii vor avea cel mai mult
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
Stăniloae - care cuprinde toate studiile sale apărute în volum, fără articolele din presa bisericească; mai este inclusă aici și bibliografia lucrării, acoperind singură 75 de pagini. Mai cu seamă în utlimul deceniu abordarea, dezbaterea sau mediatizarea operei Părintelui Stăniloae, dincolo de granițele țării, a devenit un fenomen al teologiei contemporane, în diferite centre universitare din România dar și din marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, SUA și altele, fiind redactate lucrări de master sau doctorat pe o temă ori alta din
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
al pozițiilor diverse față de realitățile revoluției. În acest context Ehrenburg observa, pe bună dreptate, că în Gisors recunoaștem și unele îndoieli ale autorului, și mai observa că aceste îndoieli își primesc replica din partea celorlalți eroi. Nu este ușor să delimitezi granița care-l desparte în acest dialog interior pe Malraux de Gisors, însă în ansamblul romanului se poate deduce că autorul nu-I împărtășește poziția față de viață, după cum nu le împărtășește nici pe ale lui Gen și Clappique. Ceea ce descoperă cu
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
așa credeam. Spre ce gonim? Spre ce ne târâm?” (13 iulie). În prefața cărții, Ruxandra Cesereanu afirmă că Eugenia Țarălungă aduce noutăți în lirica românească. Autoarea confirmă observația, cu o notă de autoironie: „scotocisem în căutare de cuvinte și extinsesem granițele/ elastic/ toate granițele până la limita de rupere/ eram obișnuită cu dinamitări de tot felul// mereu industria militară acaparase/ cercetarea de vârf în toate domeniile științifice// numai cuvintele scăpaseră monopolului” (roboteam până ajungeam la gândire). Într-adevăr, fiecare poet autentic, și
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
ce gonim? Spre ce ne târâm?” (13 iulie). În prefața cărții, Ruxandra Cesereanu afirmă că Eugenia Țarălungă aduce noutăți în lirica românească. Autoarea confirmă observația, cu o notă de autoironie: „scotocisem în căutare de cuvinte și extinsesem granițele/ elastic/ toate granițele până la limita de rupere/ eram obișnuită cu dinamitări de tot felul// mereu industria militară acaparase/ cercetarea de vârf în toate domeniile științifice// numai cuvintele scăpaseră monopolului” (roboteam până ajungeam la gândire). Într-adevăr, fiecare poet autentic, și mai ales original
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
pentru trei luni în Germania (1 septembrie - 1 decembrie), unde lucrează alături de specialiștii germani într-un laborator de biologie celulară. Este primul contact cu străinătatea, care se pare că-i va deschide tinerei doctor în microbiologie, apetitul pentru munca în afara granițelor. În timpul șederii în Germania face o scurtă călătorie în Franța. Cum securitatea comunistă era foarte vigilentă, Luciana Stănilă este chestionată imediat asupra motivului deplasării sale în Franța. Societatea românească a acelor timpuri era în plină efervescență comunistă, iar deplasările în
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Fascinată de miturile faraonilor, dornică să viziteze Egiptul cu vestita Vale a Regilorși enigmaticele piramide, cu lunca Niluluiși vechile orașe egiptene, călătorește de la Cairo până la Aswan, trăind o experiență unică. După ce își încheie misiunea în Algeria, mai precis, după deschiderea granițelor României ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, ajunge din nou în Africa neagră, cum îi spune doamna profesor continentului african, dar de data aceasta merge în Namibia. Avea acolo prieteni români, cărora le face o vizită. Nu se sfiește
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Cinema & More, Hollywood Multiplex, Movieplex, CinemaPro), în rețeaua Cinema City din Cluj-Napoca, Timișoara (Shopping City), Ploiești (Shopping City), Târgu Mureș, Bacău, Brăila, precum și în săli din Botoșani (CineGlobe), Focșani (Happy Cinema), Pitești (Cinema Trivale). Acțiunea filmului este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman
Filmul „Câini” în cinematografe din 23 septembrie by http://www.zilesinopti.ro/articole/13635/filmul-caini-nominalizat-la-trofeul-european-discovery-2016 [Corola-blog/BlogPost/100609_a_101901]
-
transnistrean Rușii vor ajunge în 1772 la Bug, în 1792 la Nistru și în 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea șansa să obțină clauze privind dreptul supușilor creștini rămași sub suzeranitate turcească să se mute între granițele ei pentru a-i coloniza. Țarii doreau ca sudul Ucrainei să nu rămână nepopulat. Astfel la 1739 Constantin și Dumitrașcu Cantemir (urmași ai celui ce la 1711 au trecut Nistrul cu 4.000 moldoveni) conduceau voluntarii moldoveni în luptele cu
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
întrunesc la Balta delegații satelor românești. Ucrainienii au făcut opoziție la organizarea unei republici autonome(57). Și totuși în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească(58) în cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granița vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. Cu o suprafață, la 1934, de 8.434 km2 și o populație de 615.500 locuitori
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Și totuși în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească(58) în cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granița vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. Cu o suprafață, la 1934, de 8.434 km2 și o populație de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
hering roșu pentru a trimite copoii care îl urmau pe o pistă greșită. La două sute de ani distanță, băieții deștepți din România au devenit experți în a-și acoperi urmele trimițând la plimbare milioane de români - la propriu (adesea peste graniță, că doar suntem pe locul doi în lume după Siria la rata de creștere a diasporei) și la figurat. Revenim la ceea ce ar trebui să conteze cu adevărat. Centenarul Marii Uniri de la anul reprezintă, dincolo de ocazia unei sărbători naționale, prilejul
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul by https://republica.ro/de-ce-suntem-o-tara-mica-diversiunile-zilnice-cu-care-ne-pierdem-viata [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
în primejdiile necunoscute ale vieții, de una singură. „O voi ajuta să-și obțină toate bunurile. E cât se poate de clar că nenorocitul ei de soț nu va mai reveni vreodată în țară. A avut noroc că a trecut granița. Poliția l-a dat în urmărire generală prea târziu. Chiar și așa, nu există informații ori probe concrete că el ar fi autorul infracțiunii. Un telefon oarecare, anonim, e prea puțin. Nu a lăsat urme la fața locului iar victima
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
scriitoarei Rodica Elenă Lupu. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Radio Diaspora Online SUA. Prezentarea autoarei i-a revenit Kasandrei Kalmann-Năsăudean, redactor Radio Diaspora Online SUA, care a subliniat importanța acestui tip de activități în vederea promovării culturii române în afara granițelor României, în țări ca Spania, unde locuiesc un numar însemnat de conaționali. De asemenea, a vorbit despre valoarea ca om de cultură a Rodicăi Elenă Lupu, scriitoare deja consacrată, posesoare a numeroase premii naționale și internaționale. În încheiere, Kasandra a
RODICA ELENA LUPU ISI PREZINTA CARTEA CAT MAI E VREME LA MADRID de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_isi_prezinta_cartea_cat_mai_e_vreme_la_madrid.html [Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101]
-
autorul va rememora figura lui Max Brod, „scriitor evreu-ceh de limbă germană, cu renume și cărți publicate și bine apreciate la acea oră, nevoit să se apere de teroarea nazistă. În 1939, cu cinci minute înainte ca naziștii să închidă granițele, luând ultimul, într-adevăr ultimul tren, pleacă la Palestina (trecând și prin România!) bagajul său era burdușit cu scrierile lui Kafka”. Ca într-un roman de aventuri, Roni Căciularu investighează cu minuție soarta acestei comori din geamantanul lui Max Brod
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
din subteran are ca urmare rănirea gravă a Mărținei și spitalizarea ei. Peste toate, supraviețuind în chip miraculos, centenara Olga Sâmbure, în spital este vegheata de Augustina cu devoțiune. Melania Cuc știe să creeze în chip uimitor această lume, la granița realului cu meta-realul. Dar, în chip deosebit, autoarea știe să creioneze personaje autentice. Cartea este pur si simplu molipsitoare. Te virusează plăcut și te abandonezi ei cu voluptate, fără să mai cauți motive în plus. Te lași în voia lecturii
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Arefului, în Argeș, o scurtă perioadă. Cum securitatea avea peste tot informatori și se făceau descinderi și arestări în masă, precauția, flerul și, de ce nu, șansa îl direcționează din nou spre București, unde-și pregătește de această dată plecarea peste graniță. Grupul de studenți din care face parte alături de Genu (Eugen) Ștefănescu, Sandu Ionescu (ambii prieteni și ortaci de pribegie ai lui nea Mitică Sinu) și Tiberiu Ionescu, toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
toți colegi de facultate și prieteni nedespărțiți, plănuise să treacă la sârbi pe la Turnu Severin, traversând Dunărea înot. Tiberiu Cunia însă nu știa să înoate și cu toate că prietenii săi încercaseră să-l pregătească, va ajunge la sârbi pe uscat, trecând granița prin Banat, sprijinit de oamenii rezistenței. Nesiguranța vieții ultimilor ani petrecuți în țară era urmată de-acum de un alt fel de nesiguranță, pentru că perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor și al deciziilor ce trebuiau luate
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
francezii i-au considerat pe refugiații români „amici ideologici”, în calitatea lor de opozanți ai comunismului. Tiberiu Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva colegi, dar sunt prinși și închiși la Tuzla. După o lună au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea la Zrenianin a fost mai lejeră, ziua se puteau plimba în interiorul lagărului, puteau socializa, se puteau cunoaște mai bine. În lagărul de la Zrenianin cunoscuse o seamă de oameni luminați, aproape de care timpul a trecut mai
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
care se știa din închisoarea de la Tuzla, muzicianul Mușat, Crihan, omul politic basarabean care avusese un rol decisiv în alipirea Basarabiei la patria mamă în timpul Primului Război Mondial. La un moment dat Tiberiu Cunia este trimis cu un grup de refugiați la granița cu Italia, să muncească într-o fabrică de cărămidă, la 30 de kilometri de granița italiană, lângă Mala Bukovica. Șansa de a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
un rol decisiv în alipirea Basarabiei la patria mamă în timpul Primului Război Mondial. La un moment dat Tiberiu Cunia este trimis cu un grup de refugiați la granița cu Italia, să muncească într-o fabrică de cărămidă, la 30 de kilometri de granița italiană, lângă Mala Bukovica. Șansa de a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Dacă i-am fi lăsat, mâine ne trezeam luptând cu aceiași în prima linie, cum am mai pățit-o și altă dată. Alți „analiști” au spus că nu trebuia să trecem Nistrul deoarece noi nu am dus niciodată război în afara granițelor noastre, am dus doar războaie de apărare a teritoriului nostru. Altă prostie ce denotă o necunoaștere totală nu numai a strategiei militare, ci și a istoriei noastre. Iar aceștia care susțin astfel de inepții se vede că nu cunosc lucruri
Ne puteam opri pe Nistru? (III) by http://balabanesti.net/2012/12/13/ne-puteam-opri-pe-nistru-iii/ [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
să ezităm să trecem Nistrul? Scopul unui război este distrugerea adversarului. Nu numai să îl învingi, ci să îl distrugi. Urmărirea, despre care vorbeam, este un mijloc, un corolar. Iar distrugerea adversarului implică și urmărirea lui, de cele mai multe ori dincolo de granițele tale. Dacă nu o faci, plătești un preț greu mai târziu, așa cum am făcut-o noi în 1919. Nu i-am urmărit pe unguri peste Tisa în aprilie 1919, au revenit și ne-au atacat în iulie. Alte pierderi, alte
Ne puteam opri pe Nistru? (III) by http://balabanesti.net/2012/12/13/ne-puteam-opri-pe-nistru-iii/ [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
l-a deposedat de putere (deși interesele erau fundamental diferite).A rămas o amenințare în ciuda bombardamentelor din 1998 sau a zonelor de interdicție aeriană. A fost înlăturat abia în 2003. În 2008, rușii i-au alungat pe georgieni doar până la granița Osetiei de Sud? Nu, au trecut pe urmele lor pe teritoriul georgian. Noi, românii, nu era normal și logic să-i urmărim pe sovietici dincolo de Nistru până la distrugerea lor, lucru cât se poate de firesc și posibil în 1941? Dacă
Ne puteam opri pe Nistru? (III) by http://balabanesti.net/2012/12/13/ne-puteam-opri-pe-nistru-iii/ [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
iobăgiei în Transilvania și libertatea națională a românilor. El a fost, de fapt, conducătorul moților în anul 1849, când a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluționare maghiare ale lui Lajos Kossuth. Și deoarece dragostea nu cunoaște granițe, alungă ura și ia în brațe frumosul sentiment al sacrificiului, iubita Crăișorului, o tânără maghiară din Abrud, i-a salvat viața în momentul (1848) când maiorul maghiar Hatvani a vrut să-l prindă chiar în casa tatălui fetei. Aceasta l-
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]