721 matches
-
o semănătoare și două batoze, în 1966 ajungându-se la 16 tractoare, 13 semănători pentru cereale, dintre care 7 pentru porumb, 4 batoze pentru treierat, 5 combine, 2 cositoare mecanice, o greblă mecanică, 2 cupluri de tăvălugi, 7 cupluri de grape reglabile și alte mașini ce sunt încredințate pentru deservirea la cerere și pe baza contractelor încheiate cu Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii- S.M.T. S-a trecut la protejarea solului împotriva eroziunii pe terenurile în pantă, prin amenajarea și plantarea acestora cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
jocul miresei”, adică mireasa este jucată de către toți invitații mirelui, „jocul socrilor”, cu prosoape lucrate de mână, prinse în jurul gâtului. Petrecerea continua cu glume făcute, mai ales, pe seama socrilor mici și a socrilor mari, care erau plimbați pe o grapă sau într- o căruță, uneori fiind urcați pe casă. Acestea sunt reminiscențe ale unui trecut nu prea îndepărtat când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mișcări diversificate. De ex: cu mâinile pe șolduri. KICK Stând: 1. îndoirea piciorului drept înapoi; 2. întinderea piciorului drept înainte. Brațele pot avea diferite poziții sau pot efectua diverse mișcări. De ex: brațele oblic jos, palmele orientate în sus. GRAPE V1NE Stând: 1. pas lateral la dreapta; 2. pas încrucișat cu stângul înapoia dreptului: 3. pas lateral cu dreptul; 4. apropierea piciorului stâng în poziția inițială. Brațele pot efectua diferite mișcări în planuri și pe direcții diferite cum ar fi
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
încrucișat cu stângul înapoia dreptului: 3. pas lateral cu dreptul; 4. apropierea piciorului stâng în poziția inițială. Brațele pot efectua diferite mișcări în planuri și pe direcții diferite cum ar fi rotarea brațului stâng îndoit deasupra capului în plan transversal. GRAPE VINE CU HEEL UP Stând: 1, 3 pas lateral cu piciorul drept; 2 încrucișarea piciorului stâng înapoia celui drept; 4 heel up cu piciorul stâng (drept); 5 8 aceeași mișcare în sens invers în aceeași înlănțuire. Brațele pot efectua diferite
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
sens invers în aceeași înlănțuire. Brațele pot efectua diferite mișcări în planuri și pe direcții diferite. De ex: ridicarea brațului drept lateral jos și rotarea brațului stâng îndoit deasupra capului și apoi ducerea ambelor mâini îndoite sus palmă-n palmă. GRAPE VINE CU KNEE UP Stând cu brațele îndoite deasupra capului: 1. pas lateral cu piciorul drept în stând depărtat; 2. încrucișarea piciorului stâng înapoia dreptului; 3. idem I; 4-5. Knee up cu piciorul stâng; 6. revenire în stând depărtat pentru
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
invers aceeași înlănțuire. Brațele pot efectua diferite mișcări în planuri și pe direcții diferite. De ex: ridicarea brațului drept lateral jos și rotarea brațului stâng îndoit sus în plan transversal și apoi ducerea ambelor brațe îndoite sus palmă-n palmă. GRAPE VINE (variantă) Stând cu brațul drept oblic jos. brațul stâng îndoit deasupra capului: 1. pas lateral cu piciorul drept în stând depărtat; 2. încrucișarea piciorului stâng înapoia dreptului; 3. knee up cu dreptul; 4. revenire în stând depărtat. Brațele pot
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
și-a putut menține autonomia și neutralitatea, acest fapt dându-i prestigiu și vitalitate. Iar obștea agricolă, înființată în 1942, a obținut de la Ministerul Agriculturii un însemnat lot de mașini, tractor, plug cu două brăzdare, patru semănători, un trior, patru grape de fier, șase prășitori mecanice. Ele au fost puse la dispoziția gospodarilor cu 30% sub prețul obișnuit. Războiul, abătându-se asupra ținutului cu forța sa distrugătoare, a curmat însă întreaga activitate. Ca urmare a războiului, când - în aprilie 1944 - linia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că-ți merge bine și din zloată* în zloată dai. Bărbatul nu împrumută pe vecin sub nici un cuvînt cu lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe, melițoi* etc. - și nici femeia nu dă cu împrumut lucruri de gospodărie bărbătești - car, plug, grapă -, sub cuvînt că-s lucruri bărbătești și nu se amestecă în lucrurile lui. împușcată împușcata* are frunze mici, lungărețe; florile sînt de culoare albastră, crește prin livezi. Ramurile sînt în număr de trei, dar numai două cresc: cea din mijloc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grîu și chiar puterea de la oameni. Pentru aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca semn că acolo nu pot intra strigoii. Cine în acea noapte stă în grajd, sub o grapă cu colții de fier, acela vede strigoii cînd vin și-i poate și apuca. Cine prinde în Ziua Crucii un șarpe îl omoară și-i pune în gură un sîmbure sau cățel de ai*, îl bagă sub pragul ușii - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de urgență la arat. Rămânerea gunoiului de grajd la suprafața solului face ca acesta să- și piardă din proprietățile sale cele mai valoroase, în special, prin volatilizarea substanțelor nutritive și uscarea acestuia; - mobilizarea solului - primăvara, solul se mobilizează cu combinatorul, grapa cu discuri sau chiar freza în funcție de starea arăturii sau posibilitățile cultivatorului. Această lucrare are rolul de a pregăti patul germinativ, de a mărunți arătura și odată cu aceasta, dacă se alege sistemul convențional, se completează și se încorporează 40 - 60 kg
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
4-5 t/ha, dar poate ajunge și la 15 t/ha, în funcție de forma de conducere. Strugurii acumulează 180-190 g/L zaharuri. Pot fi folosiți și pentru consum în stare proaspătă. HIBRIZII DIRECT PRODUCĂTORI (H.D.P.) Isabelle: Căpșunică, Izabelă în România; Strawberry grape - în Anglia. Este un hibrid natural din specia Vitis labrusca. A fost adus în Europa în jurul anului 1820 și odată cu el s-a adus și făinarea viței de vie. Strugurii mijlocii, cilindro conici, aspectuoși, cu boabele așezate potrivit de des
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Roșiorii de Vede în cursul lunei la 6 iulie”. Pentru atragerea sătenilor de partea lor, comuniștii organizaseră pe ici, pe colo, așa zisele „brigăzi de reparație” care se deplasau în zonele rurale pentru a drege o sapă, un hârleț, o grapă, etc. Iată ce a scris Iacob referindu-se la problemă: „... dela înființarea organizației (4 noiembrie 1944, n.n.) și până în prezent am avut 2 echipe de reparat unelte cu 4 eșiri pe teren, făcând reparații în valoare de 15.000.000
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-și facă cruce cu amândouă mâinile. Și a treia zi se Întoarseră fiecare pe la casele lor. Muncile de peste an Primăvara Fiind zonă montană, muncile de primăvară se amânau cam până la jumătatea lunii martie. Până atunci, totul trebuia pregătit. Plugul și grapa mai aveau nevoie de mici reparații, vitele trebuiau potcovite iar, gunoiul din spatele grajdului trebuia dus acolo unde urma să se semene porumb și să se pună cartofi. Solul nefiind prea fertil, pentru anumite culturi trebuia Îngrășământ natural. Se Începea cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
gospodarul și Își luă desaga cu grâu, Începând să meargă agale În timp ce arunca cu dreapta grâul, Înaintând pe arătură Încet, având grijă ca bobul de grâu să cadă În brazdă fără să rămână goluri. Apoi, după ce puse o greutate pe grapă, Înjugă boii și Începu să acopere cu grapa grâul căzut În brazdă. Noa, de-amu numai de-ar da Dumnezeu ploi la vreme potrivită. Și până la apusul soarelui mai traseră câteva brazde, după care puse plugul și grapa pe cobile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să meargă agale În timp ce arunca cu dreapta grâul, Înaintând pe arătură Încet, având grijă ca bobul de grâu să cadă În brazdă fără să rămână goluri. Apoi, după ce puse o greutate pe grapă, Înjugă boii și Începu să acopere cu grapa grâul căzut În brazdă. Noa, de-amu numai de-ar da Dumnezeu ploi la vreme potrivită. Și până la apusul soarelui mai traseră câteva brazde, după care puse plugul și grapa pe cobile și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
greutate pe grapă, Înjugă boii și Începu să acopere cu grapa grâul căzut În brazdă. Noa, de-amu numai de-ar da Dumnezeu ploi la vreme potrivită. Și până la apusul soarelui mai traseră câteva brazde, după care puse plugul și grapa pe cobile și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul Ionuț dejugă boii, le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
alimente pentru o săptămână și se dormea În colibă pe un pat comun (prici), iar sâmbăta veneai acasă cu ceva bani. În această perioadă, de vite se Îngrijea nevasta sau copiii mai mari care nu erau la școală. Repararea plugului, grapei, carului și saniei tot iarna se făcea. Femeile aveau iarna cele mai multe obligații pentru gospodărie. A găti, a ține casa curată și a spăla hainele era ceva firesc. Altele erau treburile mai importante: torsul, cusutul și țesutul. Dacă ne amintim că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
1980 COLIBABA E., BOTA I. - Jocuri sportive. Teorie și metodică., Ed. Aladin, 1996 GHENADI M. - Baschet, note de curs, F.E.F.S, Universitatea Bacău 98 Constantin Șufaru GHENADI M. - Baschet III, note de curs, F.E.F.S. Universitatea Bacău GHENADI V., CIUHUREANU I., GRAPĂ F., MÂRZA D. - Model și modelare în voleiul de performanță. Ed. Plumb, 1994 GOGÂLTAN V. - Instruirea copiilor și juniorilor în handbal. Ed. Stadion, 1974 GUIDEA N. - Handbal, note de curs, F.E.F.S, Universitatea Bacău PREDESCU T., NEGULESCU C. - Curs de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
e o foame ca de lup/ vin la tata să te pup/ mâine plec la un congres/ și plec cu trenul expres/! Veta Îi răspunse În gând: “du-te unde a Înțărcat mutu iapa/ și-a dat peste minciunile tale, grapa/”. Apoi: - Da’ ce ești așa de vesel, Mărine? Ai câștigat la loto? - Veto, o să câștigăm și la loto, o să vezi, În satul nostru o să curgă lapte și miere... - Offf, dacă m-aș fi luat eu după tine, nu aș fi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nu-l pune pe fugă, pietrele din praștie sunt ca pleava pentru el. 29. Nu vede în ghioagă decît un fir de pai și rîde la șuieratul săgeților. 30. Sub pîntecele lui sunt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi. 31. Face să clocotească fundul mării ca un cazan și-l clatină ca pe un vas plin cu mir. 32. În urmă el lasă o cărare luminoasă; și adîncul pare ca pletele unui bătrîn. 33. Pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și organele și refac integritatea organică a celulelor lipsite de elemente nutritive. În 1925, Johanna Brandt din Africa de Sud s-a vindecaat singură de cancer, prin intermediul unei cure exclusive de struguri, și a scris o carte despre această experiență, numită The Grape Cure. Ea recomandă o cantitate de 1-2 kilograme de struguri negri pe zi, timp de o săptămână, până la o lună sau chiar mai mult, mestecându-se și pielița, și semințele. Suc de varză: s-a dovedit că sucul de varză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pe baza graiului din Muntenia cu aportul operelor literare din Moldova). o Limba română are o structură formată din; substratul traco dacic reprezintă 10% din totalitatea lexicului (160-180): barză, băiat, bordei, brad, brânză, brâu, burtă, buză, cârlig, copil, gard, gorun, grapă, grumaz, mătură, moș, mal, mânz, mazăre, pânză, prunc, pârâu, vatră, viezure, etc. stratul latin 80% din fondul principal de cuvinte al limbii române: (gramatica latină reprezintă structura fundamentală a limbii române); adstratul slav 20% este format din cuvintele împrumutate din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]