1,396 matches
-
abordeze și pe scriitorii apologeți ai regimului. El s-a străduit să o facă însă cât de cât digerabilă, dând dovadă de tact și simț al măsurii. Rostirea fără urmă de reținere a acelui cuvânt, pe care totuși lingvistul Al. Graur îl prefera sinonimelor lui eufemistice, mă cam deranjase, și îi aruncasem o privire piezișă, pe care neașteptatul nostru comesean o băgase în seamă numaidecât. - Te uiți cam câș, îmi reproșase clătind capul, dar nu vă mai rețin decât pentru a
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
poftă de mîncare oare carnea asta o să ajungă să-i sature pe toți și era amar amar de mi se răsucea limba În gură) — ... conticuer omnes intentique ora tenebat inde toro pater Aeneas sic orsus ab alto, ce profesor era Graur, ce ținută, ce elocință, domnule, exista pe atunci o onoare a profesiei, nu mișca unul la ora lui, Îi sorbeam cuvintele și el scanda infandum regina jubes renovare dolore... na, c-am uitat cum era mai departe țdupă atîția ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai dăm o raită,/ Cu parale toți la teșcherea/ Eu în capul lor vătaf de haită//”. Noi, eram în extaz! Învățasem cu toții poezia pe de rost! Apoi recita, fără frică, epigrame, catren după catren... avându-l ca subiect pe Alexandru Graur, Adrian Păunescu, pe Ceaușescu, pe Ceaușeasca, sau pe cine știe ce alte figuri „luminate” ale Epocii de Aur... George ROCA Sydney, Australia 7 septembrie 2013 Referință Bibliografică: George ROCA - DECENIUL ȘAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREȘTI. / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
cucerirea restaurantului gării Buzău, din primăvară până în toamna anului 1895 când nenorocitul birtaș a vrut să-l facă marț pe Gherea, antreprenorul restaurantului gării Ploiești, afacere rentabilă). Amatorilor de vorbe de duh ale lui Caragiale le voi da după Constantin Graur, fostul meu director de la Adevărul, această anecdotă in extenso: La un bal socialist de anul nou un grup discută: Caragiale, Gherea, Ion Nădejde, Traian Demetrescu, Anton Bacalbașa, etc. Caragiale în vervă, ca și foarte des în toane paradoxale face elogiul
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
2011 Toate Articolele Autorului 6/7 Septembrie 2011. Aproape departe de tine mă știu, Tăcerea îmi surpă fântâna din Vis, În brațele tale e tot mai târziu Și toamna mi-amână din rodul promis. Strugurii ard în lumina flămândă, Vin graurii-n stoluri din alt calendar, Stă între noi veșnicia la pândă- Aproape departe mă simt și-n zadar. Copilul din mine aleargă desculț, Pe drumul din urmă e tot mai târziu, Miroase a Doină brumată pe Munți- Aproape departe de-
APROAPE DEPARTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361498_a_362827]
-
să simți cum plămânii ți se încarcă de oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți să treacă anotimp dup-anotimp. Tolba ți-o umpli cu speranțe din cărțile legilor nescrise Te mângâie umbra toamnei pe pleoape adormite de vise
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
specialitatea limbă și literatură franceză-limbă și literatură română. Am terminat cu medie mare, ca șef de promoție. Ochii profesorilor din facultate te mai privesc și acum, te urmăresc, te întreabă, îți vorbesc? Da, din toate unghiurile! Zoe Dumitrescu Bușulenga, Alexandru Graur, Emilia Comișel... pot enumera mulți profesori cărora le datorez mai mult decât aș putea-o spune! Ce amintiri ai despre Emilia Comișel? În anul doi am întâlnit-o pe Emilia Comișel. În programa universitară era cuprins folclorul literar - folclorul era
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Acasă > Orizont > Meditație > THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CÂINE Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul uneia din vizitele făcute acasă acad. Al. Graur, a venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul lui din i.e. *kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
kuen/ *kuon și mai departe nu putem ști, pe vremea aceea se discută foarte timid de limbă nostratică de la bază indo-europenei, semito-hamiticei, uralo-altaicei, dravidienei, bantu etc. din Europa, Asia, Africa. Acest lucru l-a recunoscut și în scris acad. Al. Graur afirmând în 1972: „(Numele comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
rea Și-ar primi pe loc răsplată . Prietene vom fi de-acum Ne vom juca în poiana Până-ntr-un târziu de toamnă Când ne-om lua rămas bun. Cireșul Trei cireșe sunt pe ram Șase ochișori la geam Un graur însă socoate Că i se cuvin lui toate. Dar pe ușă cătinel Intra dragul de bunel Ce ascunde-n pălărie ? Dulci cireșe, ce-mi plac mie! Șase ochi și trei gurițe Rup acum de pe codite Cireșele delicioase Mari și roșii
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Că i se cuvin lui toate. Dar pe ușă cătinel Intra dragul de bunel Ce ascunde-n pălărie ? Dulci cireșe, ce-mi plac mie! Șase ochi și trei gurițe Rup acum de pe codite Cireșele delicioase Mari și roșii și frumoase. Graurul le-a terminat Noi, de-abia ne-am apucat. Chiar mi-e milă zău de el, Ce rău e să n-ai bunel! Motănel Am un motănel tărcat, Se laudă că-i curat. Pisoiaș micuț, mă minți! O mustaț’-ai
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Patru tinere egrete Sufla de zor în trompete. Cinci presuri în crâng fac larma, Dau examenul la goarna. Șase mierle dau din buza, Se-ntrec la cântat din frunză. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pe-ntr-un xilofon. Opt grauri în păpușoi Cântă veseli la oboi. Nouă ciocârlii istețe Vor vioară să învețe. Zece fluturași de mai Cu vântul se-ntrec, la nai. Ce noroc pe pielea lor, Să mă aibă profesor ! Cum nimeni nu le întrece, Primesc toate nota
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
de pe lac șoptesc, atingându-și ușor pămătufurile, apa tremură în vălurele încrețite. Pe dealurile din jurul mănăstirii, de pe locurile arate, din când în când, o pasăre zvâcnește prin lumina de aur a lunii, câte un iepure fuge speriat, un stol de grauri se pierde în zare în fâlfâit de aripi. La marginea crângului, plutesc prin aer fluturi de toamnă. Sus de tot, în direcția crucii din vârful cupolei bisericii de la schit, răsună tânguios chemarea cocorilor. Pe cărările de munte merg agale turmele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și piersici aromate ce le-adunase moșul cu migală, în paie sub covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
dalerui Prin brădete negurete Hoiler hai dalerui Prin făgete iezărete Hoiler hai dalerui Pe la baci la păcurari Hoiler hai dalerui Pe la dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Frumos dar că-și adăflară Hoiler hai dalerui Un cal galben ca și-un graur Hoiler hai dalerui Frâul galben de mătase Hoiler hai dalerui Cum nu se mai adăflase Hoiler hai dalerui Șaua-i galben poleită Hoiler hai dalerui Cum nu s-a mai pomenit Hoiler hai dalerui Cu scărele în turnurele Hoiler hai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
aștept în lunca înverzită Te mai aștept în lunca-înverzită, Albinele ieșite sunt, iară, din stup, Din deal se aude veselul cuc Livada e azi o mireasă pețită. Pe malul de râu văd sălcii în floare Din sânul lor își iau graurii zborul Pești argintii părăsit-au nămolul Și-înoată azi în unda sclipitoare. Pe malul de sălcii eu stau și aștept Ca umbra ta pe umeri să-mi coboare Iar tu, purtat de-a vântului boare, Să vii grăbit și să
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
de 35-40 de ani, plăcut la chip, șaten, cu o statură impunătoare și o femeie tânără, frumoasă, cu un păr superb, negru, prins într-o coadă împletită. − Unde este fata? - se adresă mamei pe un ton numai bun de speriat graurii din cireșul de la stâlpul porții, nicidecum să aducă alinare vreunei răni de suflet sau de carne. − E înăuntru, în casă, doarme acum... − Cum? Doarme? Cum doarme?! De ce-ai chemat salvarea? Hai trezește-o și ado-ncoace!... Altă dată nu mai
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
Era o desfătare să simți cum plămânii se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când miros de friptură sau pește prăjit), iți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la existență, iar stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șurele cu paie de in de pe deal. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavan, cărăbușii cum
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine, Cu mâini pline, Pentru mâine Și poimâine, O mireasma, O fantasma, O idee, O femeie, O atee - Alizee, Pentru iarnă, Să mă cearnă Printr-o sita Găurita, Ce imi scurge Ochi ce plânge? Și din sânge
DINTR-ODATĂ – TEIULUI LUI EMINESCU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368731_a_370060]
-
poezie #poezii OareEste soarePeste floareDe cicoare?Oare doareCând mai moare?Și din boareDe răcoare,Si rumoare,Si splendoare,Si candoare,Iese-un fluturși mi-l scuturPeste-un țurțurDin pridvorul casei mele,Părăsit de rândunele.Oare-n aurDe balaurșade-un faurCât un graur,Pe tezaur?Oare vine,Cu mâini pline,Pentru mâineși poimâine,O mireasma,O fantasma,O idee,O femeie,O atee -Alizee,Pentru iarnă,Să mă cearnăPrintr-o sităGăurită,Ce imi scurgeOchi ce plânge?Și din sânge,Se restrânge,Se răsfrânge
DINTR-ODATĂ – TEIULUI LUI EMINESCU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368731_a_370060]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului EU SUNT FĂRĂ CUVINTE, NU POATE FI UN ADEVĂR... CUMPLITĂ ÎNĂLȚARE ÎNSPRE CER, FĂRĂ SĂ ȘTIM, DE CE ȘI CUM, A DISPARUT UN SUFET CALD
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]
-
DOAMNE, NE-AI LIPSIT, DE GLASUL ȘI DE VERSUL EI ...NEȚĂRMUIT ... VENIT DIN LEGĂMÂNT, DIN INIFINIT? DURERE, STRIG ACUM, CÂND NU MAI ȘTIM, DE CE ? O, DOAMNE, CUM? Lilia Manole Mi-am dorit mult să o cunosc realmente pe poeta Valentina Graur Lazarencu, un suflet luminat, deosebit, cu o inocentă și o finețe aparte, cu o inteligență emoțională și poetica de neasemuit. Încercările și revenirile literare cu multă seriozitate au fost ghidate de Doamna Valentina Graur Lazarencu. Inițial, postam versurile în grupul
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]