1,058 matches
-
al Bisericii, conștient de importanța liturghiei, i se atribuie două texte la fel de celebre: un Sacramentariu Gregorian (Sacramentarium Gregorianum), adică un liturghier, și un Antifonar pentru slujbă (Antiphonarius Missae), adică o culegere de cântece corale, textul de bază al viitorului cânt gregorian. Cercetări mai recente au stabilit totuși că nu tot ansamblul format din aceste opere i se datorează lui Grigorie. b) Operele de exegeză ale lui Grigorie Activitatea lui Grigorie din acest domeniu a fost deseori subapreciată de cercetători (Harnack a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comentariu științific, ci constă într-o serie de considerații cu caracter moral, prezentate așa cum îi veneau în minte, așadar cu numeroase digresiuni, într-un stil destul de prolix. Și totuși, tocmai aceste digresiuni sunt cele care conferă o caracteristică precisă textului gregorian, nu numai în această operă ci și în omilii: textul sacru nu solicită numai agerimea criticului, ci și dispoziția spirituală a celui care îl citește în mod repetat pentru a extrage mereu noi învățăminte. Însă Grigorie considera că predicarea în fața
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ca Regula Patorală, anterior) au fost traduse în greacă, lucru care se întâmpla foarte rar cu un text latin, și apoi chiar în arabă și în saxonă, astfel încât în Orientul grecesc Grigorie este supranumit și astăzi „Dialogul”. c) Temele meditației gregoriene Așa cum s-a putut vedea din această rapidă trecere în revistă a activității și a operei marelui papă, Grigorie a îmbinat angajamentul practic, orientat spre binele Bisericii, cu preocuparea pentru ascetism, care este prezentă în toate scrierile sale. În consecință
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
XII, ibidem, 1986 (J. André); livre XVII, ibidem, 1981 (J. André); livre II, ibidem, 1983 (P.K. Marshall); El de viris illustribus de Isidoro de Sevilla, Estudio y Edición critica, Studia philol. Salmanticensia, Salamanca 1964. Studii: vol. col. Miscellanea Isidoriana, Univ. Gregoriana, Roma 1936; vol. col. Visigothic Spain, new Approaches, edited by E. James, Oxford 1980; vol. col., Isidoriana. Estudios sobre san Isidoro de Sevilla en el XIV centenario de su nacimiento, Centro de Estudios San Isidoro, León 1961; J. Fontaine, Isidore
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Alessandria. Commento alla Lettera ai Romani, a c. di V. Ugenti (Collana di testi patr. 95), Città Nuova, Roma 1991. Despre exegeza lui Chiril: A. Kerrigan, St. Cyril of Alexandria, Interpreter of the Old Testament (Analecta Biblica 2), Pont. Universitas Gregoriana, Roma 1952; M. Simonetti, Lettera e/o allegoria, cit., pp. 216-226. c) Opere dogmatice Înainte de controversa nestoriană Deși Alexandria fusese leagănul arianismului, Atanasie îi redusese mult influența și, la începutul episcopatului lui Chiril, importanța arienilor la Alexandria trebuie să fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Gay, Paris 1958; W.J. Malley, The Conflict Between the Notion of Hellenic Wisdom in the Contra Galilaeos of Julian the Apostate and the Notion of Christian Wisdom in the Contra Iulianum of St. Cyril of Alexandria (teză), Pontif. Universitas Gregoriana, Roma 1975. e) Epistole sărbătorești. Calculul pascal Calculul datei Paștelui creștin era complex și complicat de uzanțele diferite din fiecare Biserică ce duseseră uneori la conflicte, mai ales după ce Roma făcuse eforturi pentru a impune, începând cu a doua jumătate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ion Pillat, cu o serie de rafinate poeme în proză reunite sub titlul Oglinda magică (2/1924), Al. O. Teodoreanu, cu povestirea Spovedania Iancului. G.R. publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George Gregorian, I. Brătianu-Vaslui, Nestor Ionescu, Nicolae Țimiraș, N. T. Cristescu, Constantin Muche, D. Karnabatt, Const. A. I. Ghica. Mult mai bine ilustrată este proza, a cărei abundență constituie chiar una dintre trăsăturile distinctive ale revistei. Apar aici schițe, nuvele și povestiri de
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
serioase, genii”. În Introducțiune, Al. Petroff pledează pentru o „poezie, idiomă necunoscută”. Sunt prezenți cu versuri Mircea Demetriade (Ditirambi), D. Karnabatt (Parfum damnat), Al. Petroff (Salut Boețiii, Neron, Către L.), iar cu articole, Al. Macedonski (Spre ocultism), Zoe Fialski, Nicolae Gregorian. Apare și semnătura lui Gabriel Donna (Alte simboluri), ce se războiește cu cei de la „Sămănătorul”, iar Victor Anestin scrie despre romanul spaniol modern. Mai publică poezie Ion Petrovici (În toamnă), Ștefan Petică (Vara depărtată) ș.a. M.Pp.
HERMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287430_a_288759]
-
pentru Dacia”. Versiunea în optzeci de capitole a fost tipărită de Ștefan D. Greceanu în 1906. Versiunea integrală a cronicii (restituită, se zice, de acel manuscris copiat prin 1730-1740 de serdarul Grigore Greceanu) va fi imprimată în 1961 de Mihail Gregorian, în ediția Cronicari munteni. SCRIERI: Istoria Țării Românești de la 1689-1700 (publ. N. Bălcescu), „Magazin istoric pentru Dacia”, II, 1846, 129-176, 193-228, 321-354, reed. în Cronicarii Țării Românești, II, București, 1847, 1-116, în Istoria Moldo-României, II, București, 1859, 166-278; Viața lui
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
vieții luminatului și preacreștinului domnului Țărâi Rumânești, Io Constandin Brâncoveanu Basarab voievod, dă când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru vremile și întâmplările ce în pământul acesta, în zilele Măriei-sale s-au întîmplat, în Cronicari munteni, II, îngr. Mihail Gregorian, introd. Eugen Stănescu, București, 1961, 5-272, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 5-237; Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod (1688-1714), îngr. și introd. Aurora Ilieș, București, 1970; Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Șerban Vodă”, RI, 1938, 7-9; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 214-219, 232-233, 250-254; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 306-310; Piru, Ist. lit., I, 212-216, 248, 282-286; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicelor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; Lucian Predescu, O controversă literară religioasă. Contribuția fraților Radu și Șerban Greceanu la cultura religioasă și laică, „Glasul Bisericii”, 1962, 5-6; Virgil Cândea, Nicolae Milescu și începutul traducerilor umaniste în limba română, LL, 1963; Virgil Cândea
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Eminescu, Bucur Țincu, N. Iorga și noua generație sau Al. Hodoș, Amintirea lui Eugen Goga. Numărul 11/1936 e închinat lui Octavian Goga. Semnează Paul I. Papadopol, Al. Hodoș, Ioan Lupaș și Ioan Gh. Savin. Publică poezie Radu Gyr, George Gregorian, D. Ciurezu, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna, Grigore Diaconu, proză - George Acsinteanu (Așteptare, nuvelă). Apar cronici la volumele Schimbarea la față de Emil Cioran și Fortul 13 de Dragoș Protopopescu. Ion Agârbiceanu e prezent în paginile revistei cu File dintr-un carnet
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr. și introd. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960; Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (Letopisețul cantacuzinesc), în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 77-213. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în restimpul de la 1504-1717, Cernăuți
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Țării Românești de când au descălecat românii”, BOR, 1958, 9; Constant Grecescu, Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicilor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu, Studii, 184-231; Pavel Chihaia, A fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin istoric”, 1969, 5; Ivașcu, Ist. lit., I
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Ralea. Revista, cu un material bogat și divers, este menită să promoveze valorile reale ale literaturii române într-un moment de criză. Mai colaborează Al. A. Philippide, Al. Ciorănescu, Geo Bogza, Marcel Romanescu, Mihai Moșandrei, Demostene Botez, Radu Cioculescu, George Gregorian. M.Pp.
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
condițiile ocupației germane a Bucureștiului, încearcă să mențină trează ideea conștiinței naționale și a solidarității de acțiune. Literatura prezentă aici va fi subsumată acestui program. Pot fi urmărite rubricile „Actualități”, „Cronica dramatică”, „Revista revistelor”. Printre numeroșii poeți publicați figurează George Gregorian, Virgil Cristescu, N. Russu-Ardeleanu, N.G. Rădulescu-Niger, Marcel Romanescu, D. Teleor, Mihail D. Stamate-Cyrus, H. Frollo, D. Iacobescu, Al. Obedenaru, Ioan Al. Bran-Lemeny, iar dintre prozatori - Ion Dragoslav, Al. Cazaban, N. Zaharia. Mai colaborează Toma Dicescu, I.Gr. Periețeanu, N. Pora. M.Pp.
ROMANIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289311_a_290640]
-
fost prezenți aproape toți scriitorii aflați peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu, Ștefan Baciu, Mira Simian, Ion Pârvulescu, N. Petra, Mihai Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu ș.a. Mircea Eliade publică fragmente de jurnal și amintiri (Războiul
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
aceleiași națiuni”, R.M. publică mai ales articole pe teme istorice și de politică națională, fără a neglija însă cu totul literatura. În paginile ei pot fi citite versuri populare sau aparținând unor autori ca Aron Cotruș (În țara morții), George Gregorian, Ioan Al. Bran-Lemeny, I.U. Soricu (semnatar și al unui fragment din drama Doamna munților), Ovidiu Hulea, o proză inedită a lui Emil Gârleanu (Dragoste de patrie) și traduceri din Petőfi și Alphonse Daudet. I.M.
ROMANIA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289325_a_290654]
-
de Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George Mihail Zamfirescu, D. Nanu, G. Rotică, Mircea Dem. Rădulescu, Mihail Sorbul (care publică și teatru). Proza este semnată de Ion Dragoslav, Artur Gorovei, Carol Ardeleanu, Al. Cazaban, N.N. Beldiceanu, Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Ion Marin
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
Baciu (O antologie și importanța ei - Antologia poeților români în exil, O armă veche și totuși nouă: Mimeograful), N.I. Herescu (Crăciun la răscruce), Virgil Ierunca (Cultura cu revolverul sau cu duba), Eustațiu Stoenescu (Un artist român autentic: Constantin Brâncuși,), Alexandru Gregorian, Constantin Amăriuței, George Racoveanu ș.a. M.P.-C.
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
Impresii din Ardeal”, „Revista revistelor”. În numărul 7/1921 se publică, fără semnătura autorilor, un grupaj masiv de sonete, toate participând la un concurs finalizat în numărul următor. Cu poezie mai sunt prezenți Alexandrina Scurtu, Ion Al-George, Volbură Poiană-Năsturaș, George Gregorian, Corneliu Moldovanu, Vladimir Corbasca, Const. T. Stoika, George Voevidca, Const. Iliescu ș.a. Emilian I. Constantinescu comentează cartea lui D. Caracostea Poetul Brătescu-Voinești, Nicolae I. Russu scrie despre volumul de versuri Floarea pământului de Demostene Botez ori despre literatura lui G.
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
Holban, Neagu Rădulescu, Horia Furtună, Mihail Celarianu și Octav Desilla (1935), Hortensia Papadat-Bengescu și Mircea Eliade (1936), Mircea Gesticone, Ludovic Dauș și Ioan Missir (1938), G.M. Zamfirescu și Radu Boureanu (1939). Pentru poezie au fost distinși cu diferite premii George Gregorian și Al. T. Stamatiad (1922), Claudia Millian și G. Talaz (1923), N. Davidescu și Corneliu Moldovanu (1924), Ion Foti, Const. Rîuleț și Adrian Maniu (1925), Aron Cotruș, I. Dongorozi, Radu Gyr și G. Bacovia (1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
al II-lea, cînd Grigorie era încă în viață; la sfîrșitul secolului al IX-lea, regele Alfred a tradus-o personal în saxonă. Ca om al Bisericii, conștient de importanța liturghiei, i se atribuie două texte la fel de celebre: un Sacramentariu Gregorian (Sacramentarium Gregorianum), adică un liturghier, și un Antifonar pentru slujbă (Antiphonarius Missae), o culegere de cîntece corale, textul de bază al viitorului cînt gregorian. Cercetările mai recente au stabilit totuși că nu toate aceste opere îi aparțin lui Grigorie. b
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
om al Bisericii, conștient de importanța liturghiei, i se atribuie două texte la fel de celebre: un Sacramentariu Gregorian (Sacramentarium Gregorianum), adică un liturghier, și un Antifonar pentru slujbă (Antiphonarius Missae), o culegere de cîntece corale, textul de bază al viitorului cînt gregorian. Cercetările mai recente au stabilit totuși că nu toate aceste opere îi aparțin lui Grigorie. b) Operele exegetice Activitatea lui Grigorie în acest domeniu a fost deseori subapreciată de cercetători (Harnack a inventat pentru el obtuza definiție Vulgärkatholizismus, „catolicism vulgar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e un adevărat comentariu științific, ci constă într-o serie de considerații cu caracter moral, prezentate așa cum îi veneau în minte, așadar cu numeroase digresiuni, într-un stil destul de prolix. Și totuși, tocmai aceste digresiuni conferă o caracteristică precisă textului gregorian, atît în această operă, cît și în omilii: textul sacru nu solicită numai agerimea criticului, ci și dispoziția spirituală a celui care îl citește în mod repetat pentru a extrage mereu noi învățăminte. Grigorie considera însă că predicarea în fața poporului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]