275 matches
-
comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Hotinul era menționat ca punct vamal astfel: "„Iar cine va duce cai sau iepe la Camenița va da... la Hotin ce ar fi avut să dea la Cernăuți... de fiecare cal... câte doi groși”" . După moartea lui Alexandru cel Bun, ca urmare a războaielor dintre urmașii domnitorului moldovean, Hotinul a fost ocupat de către Polonia în anul 1436, domnitorul Iliaș al Moldovei (1432-1433; 1435-1443) fiind cel care a cedat cetatea polonezilor în schimbul unui ajutor din partea
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
XV-XVII, o locuință de chirpici distrusă prin ardere și două morminte in situ. Tot aici a existat un cimitir medieval datând din primele decenii ale secolului al XV-lea. Vechimea cimitirului este dovedită de prezența în două morminte a unor groși din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) din prima jumătate a timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și Iliaș I (1432-1433, 1435-1436, 1436-1442). Extinderea cimitirului s-a făcut treptat pe fosta zonă unde s-a aflat locuința distrusă
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
s-a găsit un inventar arheologic format din monede de argint și de cupru, un inel de cupru, nasturi globulari de argint aurit și de aramă, fragmente de țesături cu fir de argint aurit. În două morminte s-au găsit groși din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și Iliaș I (1432-1433, 1435-1436, 1436-1442); din alte morminte provin dinari din Ungaria, din Imperiul Romano-German sau șilingi din Polonia. În urma acestor descoperiri, Biserica "Sf. Nicolae" a fost încadrată cronologic în primele
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
găsit urme de construcții. Pe latura de nord-est și parțial pe cea de sud-est a existat un șanț de apărare cu val, cu scopul de a crește potențialul defensiv al cetății. Printre vestigiile arheologice descoperite în perimetrul cetății menționăm trei groși de argint emiși de Petru Mușat, doi groși de argint emiși de Alexandru cel Bun, fragmente de ceramică rurală și orășenească specifică secolului al XIV-lea, șapte vârfuri de săgeți, o mistrie lângă zidul estic, un ciocan de zidar, o
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
și parțial pe cea de sud-est a existat un șanț de apărare cu val, cu scopul de a crește potențialul defensiv al cetății. Printre vestigiile arheologice descoperite în perimetrul cetății menționăm trei groși de argint emiși de Petru Mușat, doi groși de argint emiși de Alexandru cel Bun, fragmente de ceramică rurală și orășenească specifică secolului al XIV-lea, șapte vârfuri de săgeți, o mistrie lângă zidul estic, un ciocan de zidar, o daltă de fier, un sfredel de fier în
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
din comuna Bârzava, județul Arad datează din anul 1807. Are hramul „Întâmpinarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Groșii Noi se află la o depărtare de 10 km spre nord de șoseaua Arad-Deva, pe un drum ce pornește din Căpruța și ajunge, în final, prin Mădrigești, în Valea Crișului Alb, la Gurahonț. Satul se întinde de-a lungul unei
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
lui Nicolae de la Lupșa Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor pictori din Munții Apuseni. Pe de altă parte, calitatea artistică mai scăzută a ansambluilui pictural de la Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac. El acoperă doar bolta naosului și altarului, cu un număr redus de scene. Acestea se înșiruie astfel: (pe latura de sud, de la est la vest) 1. Cina cea de taină; 2. Când a-au rugat în
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
al curții, a fost descoperit un tezaur monetar format din peste 300 de piese, marea majoritate a acestora fiind sferturi de dinar (quarting) emiși de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1437), în perioada 1430-1437, alte trei piese fiind jumătăți de groși emiși de Alexandru cel Bun după anul 1409. În acea perioadă, monetăriile au bătut quarting-i în cantități mari pentru a finanța campaniile antiotomane, mărind inflația din acea perioadă; moneda a pierdut astfel din valoare atât din punct de vedere al
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare). Aceeași preocupare spre comerț o întâlnim câteva secole mai tarziu, la 19 august 1926, cănd
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
statului și formarea instituțiilor are loc în timpul urmașilor lui Bogdan: Lațcu, Petru I Mușat, Roman I Mușat, iar desăvârșirea consolidării instituționale, economice și culturale s-a realizat în timpul lui Alexandru cel Bun. Petru I Mușat bate primele monede de argint (groși) și de bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la prestarea jurămîntului de
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală, tip mixt), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Dragomirești și al comunelor Groșii Țibleșului și Suciu de Sus. Aria naturală se află în Munții Țibleș (grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în extremitatea sud-estică a județului Maramureș la limita de contact cu județul Bistrița-Năsăud, la
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel, Șieu, Strâmtura și Vadu Izei; și pe cel al orașelor Dragomirești, Sighetu Marmației și Săliștea de Sus și este străbătuta de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Rona de Sus) și DN17C
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
chiar considerat pozitiv la acest punct. Polonia este un membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și membru al Uniunii Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
acest punct. Polonia este un membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și membru al Uniunii Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul anilor: Obiectivul principal al
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
ferestre aflate la înălțime. Tavanul este o boltă care, ca și pereții, a fost probabil acoperită cu un mozaic de sticlă colorată. Rotonda Vestibulului se înscrie într-un edificiu pătrat, pereții fiind făcuți în așa fel încât sunt suficient de groși la colțuri pentru a permite amenajarea de scări în spirală care să ducă la etajele superior și inferior. Nivelul din subsolul Vestibulului era prevăzut cu accese de cele patru părți, către terme la est și la vest, către Peristil și
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
hidrografice ale râurilor: • Sebeș (până la vărsarea în lacul Oașa acesta fiind cunoscut sub denumirea de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]