500 matches
-
vrea eu o căpșună S-o mănânc, că-i tare bună Și cu zahăr e gustos Fructul nostru cel frumos. Roșie, la cap verzuie Nu seamănă c-o gutuie Este mică și frumoasă, Dar gutuia e pufoasă. Are niște mici gropițe Unde sunt și sâmburei. Îi găsești într-o căpșună Și-n dulceața lui Matei. În pădurea mea Toamna-i în pădurea mea, Totul mă uimește Și de-aici nu pot pleca. Vino și privește! Frunzele cad pe cărări, Păsările pleacă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru a răspunde unei mustrări a procurorului. În timp ce se Întorceau la mașina de teren, Lucas aruncă o privire piezișă spre Marie. Era Îmbufnată. Îi stătea bine: sub fruntea bombată ochii i se Întunecaseră, o strîmbătură de enervare Îi făcea o gropiță În colțul gurii, bărbia contractată Îi ieșea un pic În afară. I se părea În mod categoric mai frumoasă cînd era mînioasă decît atunci cînd era neliniștită. Cedă și făcu o Încercare de scuză. - În legătură cu telefonul mobil al fratelui dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lampa de pe noptieră. Timpul e un mister banal și totul e OK, Încerca el să-și spună; privirea se stinge, bucuria și Încrederea dispar. Lungit pe salteaua Bultex, Michel Încerca fără succes să deprindă vremelnicia. Fruntea copilului era Însemnată: o gropiță rotundă, cicatrice de vărsat de vânt; această cicatrice traversase anii. Unde era adevărul? Căldura amiezii umplea Încăperea. 4 Născut În 1882 Într-un sat din străfundul Corsicii, Într-o familie de țărani analfabeți, Martin Ceccaldi părea intrat pe făgașul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Îi scrutez chipul, În Încercarea de mă asigura că așa e. Nu Încape nici un dubiu. După orice standarde, Connor arată de vis. Radiază sănătate prin toți porii. Părul Îi strălucește, are ochi albaștri superbi și, atunci cînd zîmbește, are o gropiță de te topești. Pe de altă parte, Jack Harper arată cam obosit și neîngrijit. Are cearcăne sub ochi și părul Îi stă În toate direcțiile. Și-are și blugii rupți ! Dar chiar și așa. Mă atrage ca un magnet. Oricît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
un copil oarecare, ci era copilul ideal, și nu de oriunde, ci din manualele de franceză de pe vremuri. Erau niște desenatori de tipologii, îmi închipui că primeau comenzi de genul: fă-l pe unul vesel, și-l desenau bucălat, cu gropițe în obraji, cu pistrui (care serveau și ca element de sugerare a îmbujorării, că se imprima alb-negru), alergând pe câmpie în pantaloni scurți, urmat de un câine și o droaie de fluturi. Așa era și Hector. Chiar purta pantaloni scurți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
se ridică În picioare când Brunetti păși Înăuntru, aruncă o privire la ceasul ce-l strângea de Încheietura mâinii și spuse: — Commissario Brunetti? — Da. Zâmbetul care umplu fața carabinierului fu aproape angelic În căldura și simplitatea lui. Dumnezeule, omul are gropițe În obraji! Mă bucur că ați putut veni taman din Veneția pentru asta. Dădu ocol mesei de lucru, surprinzător de grațios și trase un scaun În față. — Poftiți, vă rog să luați loc. Ați vrea puțină cafea? Vă rog, puneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Acesta era visul italian, un polițist cu fiu la medicină. — De ce? — Vreau să devină pictor. Dădu iarăși din cap cu tristețe. — Dar, În schimb, el vrea să fie doctor. — Pictor? — Da, răspunse Ambrogiani. Apoi, cu un zâmbet care-i aduse gropițele În obraji, adăugă: — Și nu pictor de case, vopsitor. Făcu un gest În spatele lui și Brunetti văzu că pereții erau decorați cu mici tablouri, aproape toate peisaje, unele Înfățișând ruine de castele, toate lucrate Într-un stil delicat ce imita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fi Înțeles regretul că băiatul alesese să studieze medicina. Dar așa, era limpede că băiatul făcuse alegerea potrivită. — E foarte bun, minți el. Și celelalte? — O, eu le-am făcut. Dar cu ani În urmă, când eram student. Mai Întâi gropițele din obraji, iar acum acele tablouri delicate, tandre. Poate că baza aceea americană avea să fie un loc al surprizelor. Se auzi un ciocănit rapid la ușă, care se deschise Înainte ca Ambrogiani să poată răspunde. Un caporal În uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
e Georgeta, fată faină! Într-adevăr, Georgeta merita toate elogiile. Era plină la trup și la față până la marginea de unde ar fi devenit obeză, fără să pară totuși. Părul negru era creț și înfoiat ca al unei napolitane. Două mari gropițe în obraz păreau artificiale. Ceea ce uimea și colabora în chip armonios cu plasticitatea trupească era o finețe de marmură a incarnatului. Nici un por nu se zărea pe netezimea obrazului sau a buzelor. Mâinile erau lucii ca sideful și unghiile subțiri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
două cozi întrunite pe spate, neted și cu cărare pin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul fin ca [a] unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, când râdea, două, gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mânici largi, fota curată și nouă, iar picioarele goale. Cu cât o priveam, îmi părea mai frumoasă și-o sărutai încă o dată. - O! zise ea, râzând vesel, îți iei la guri parc-ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îs moșneag acum... - D-apoi că nici nu-s așa mare de ani cum socoți, zise Maria râzând, ș-apoi nici n-ai de ce te mira atâta, boierule, eu îs înțeleaptă, adăogi cu cochetărie. Cum ținea tablaua întinsă, se vedeau gropițele cele mai tinere în coatele mînilor. {EminescuOpVII 307} - Ș-apoi ia zi-mi, cam ce vânt te aduce pe la mine, Porfirie. Mă bucură că nu-s cel din urmă pe la care te abați, zise Vasile privind c-un fel de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ușă despre grădină se deschide și văd o femeie... Atunci stau locului și șed pe-o bancă... Ea venea încet... era ea, pe care-o văzusem astă-noapte, numai* mult mai frumoasă... Și avea niște ochi... și avea o gură cu gropițe la unghiurile ei și avea niște păr atât de blond ș-atît de moale și niște mâni atât de albe și tot cu gropițe și niște piciorușe mici... Ah! n-oi uita-o niciodată! Ea s-apropie de mine, se uită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care-o văzusem astă-noapte, numai* mult mai frumoasă... Și avea niște ochi... și avea o gură cu gropițe la unghiurile ei și avea niște păr atât de blond ș-atît de moale și niște mâni atât de albe și tot cu gropițe și niște piciorușe mici... Ah! n-oi uita-o niciodată! Ea s-apropie de mine, se uită mirată: - A cui ești tu, măi băiete?... - A mamei, zisei, nici nu știu cum îl chema pe tata... - Dacă ești a mamei, vin la tata
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se-ncepea părul luciu - negru și abia-ncrețit care-i dumbrava centrului, ce constituie izvorul regenerărei omenești, apoi urmau trîmbii rotunzi a picioarelor, tari și copți, numai buni de-a zugruma șelele unui amant între ele, apoi genunchii, ce făceau gropițe când ea* stătea, apoi fluierele cu pulpe tăiete-n lapte, până la gleznuțele și piciorușele de argint... Ea surâdea... buzele jîmbate de acest surâs sensual și voluptos lăsau să se vadă dantura întredeschisă ca la o leoaică însetată, obrajii suflați abia cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
stătea, apoi fluierele cu pulpe tăiete-n lapte, până la gleznuțele și piciorușele de argint... Ea surâdea... buzele jîmbate de acest surâs sensual și voluptos lăsau să se vadă dantura întredeschisă ca la o leoaică însetată, obrajii suflați abia cu rumăn făceau gropițe abia desemnate, dispărînde de langoare, ochii sticleau sub genele pe jumătate lăsate și tremurânde, fruntea netedă sălbătăcită sub părul în dezordine care cădea în lungi valuri strălucite ca lemnul de nuc pe umeri și parte pe sânii care-i oprea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să fi fost sincer. Imposibil, de altfel, de știut, atât de impenetrabilă devenise din lipsă de reacțiuni marcate emoția constructorului. Când Botticelli ieși pe ușă, după o oră de adeziune totală, Ioanide observă că strângea buzele înăuntrul gurii, provocîndu-și două gropițe în obraz. Acest gest reflex sau căutarea unui ochi străin spre a intra în complicitate cu el înfățișa la Butoiescu și la alți taciturni ca el mijlocul de a- și descărca o conștiință opresată. Era ca și cum ar fi spus, o dată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Era vecinul nostru, avea gratis trenul și făcea comerț ambulant. 11.A fost rănit la cap; copil fiind ne povestea întâmplări de pe front, îmi lua mâna mea cu mâna lui de-i pipăiam locul ranei din capul său alb, o gropiță cam cât o jumătate de nucă. Ce fiori îmi trezea acest gest prin 1933-1934. Toți din satele Condrea și Salcia, nume preluate de pe peretele bisericii din CONDREA. Numele eroilor din satele CONDREA-SALCIA, TORCEȘTI și SILIȘTEA au fost copiate de pe pereții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Max Nordau, Entartung und Genie (1894). 119 Vezi "episodul Milly", relatat succint în Bălăuca. Abia la Berlin va trece poetul printr-o experiență amoroasă concretă cunoaște pe Milly, o femeie blândă, care "nu mușca niciodată" ("blondă, cu ochi albaștri, cu gropițe în obraz și fără nici un moft") și care i se dăruise firesc ("dragostea i se părea un act natural"). Eminescu "o mângâia pe păr; uitase de Veronica", apoi se plictisi repede "femeia trebuie să fie fructul ce se refuză mâinii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9); fard (9); îmbujorat (9); chip (8); fată (8); curat (6); moale (6); bujori (5); gropițe (5); palmă (5); parte a feței (5); rece (5); blînd (4); buze (4); cald (4); finețe (4); om (4); pomeți (4); roșii (4); rotund (4); zîmbet (4); aluniță (3); caracter (3); cinste (3); cinstit (3); conștiință (3); corp (3); gingaș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soveste (2); -; apos; atașament; bărbierit; bolfos; bucă; bunătate; burtă; buză; calitate; cărnos; celălalt; ciupit; cîrnați; crem; cu bun simț; cu vederea; cuvînt; delicatețe; demnitate; drag; drăguț; dulce; durere; fața; față, privea; fălcuță; fălcuțe; frig; frumos; frumusețe; frunte; gingășie; grăsime; greu; gropiță; ierta; îmbujorare; încredere; înfățișare; întors; limbă; lucios; luminozitate; machiaj; mare; milă; mînă; n-are; neted; nimic; obraznic; ochi; parte a corpului; parte din față; piele fină; pinguin; plăcere; portret; prieten; proverb; purtare; rîs; roșeață; roșie; rumenit; rumeor; rușinos; sărutat; sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
așteptare; bani; băut; băutură; bine; binevoitor; bostan; bucura; bucurii; caracter; cățel; cer; cîntec; comis; concediu; copii; copilaș; corabie; dans; cu dispoziție; dispus; distrat; echilibru; energie; era; examen; față; față veselă; față zîmbitoare; frate; Gabi; gay; gingaș; glume; glumeț; fără griji; gropițe; happy; hoinări; inocență; integralist; de izbîndă; împlinit; încîntat; joi; liber; lumină; melancolie; mizantrop; mîhnit; mîncare; mîngîiere; natură; navigație; nebun; nebunie; neserios; nesimțit; oaie; OK; optimism; oraș; parc de distracție; pisică; plăcut; plictisitor; plouă; se poate; portocaliu; posomorît; răsărit; rîd; rîde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Bășică Se crede că dacă cineva capătă pe partea dreaptă beșici, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curate și halal de cel ce le găsește, că are cu ce trăi în tihnă. Cînd se vede jucînd vreo comoară, iese flacără verde-albastră; cînd e aur, iese flacără galbenă. Cînd se vede jucînd vreo comoară, să se facă o gropiță în acel loc, căci, mutîndu-se comoara, se mută și groapa cu ea și se poate lesne găsi. Uriașii au ridicat case pe măsura lor și și-au ascuns comorile, dar nu e bine să le dezgropi. (Gh.F.C.) Sînt pe lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice: „Uită-te la lume: cicia, cicia!“ Apoi îl dă mă-sii în brațe, care zice: „Dragu’ mamei, cum te iubesc eu, așa să te iubească lumea!“ Apoi moașa îi pune degetul pe barbă și mînile pe obraji, ca să facă gropițe și să placă lumii. Se crede că nu e bine a lăsa pelincele* unui copil afară peste noapte, căci la din contra, se prind de ele duhurile necurate; dacă însă totuși au rămas ele afară peste noapte, din uitare, trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mire, căci copilul va avea pete roșii. în luna mart să iei un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]