283 matches
-
S-auzea că Lăpușneanul a trimis la turci o carte Ca să-i deie drumul turcii... Lor le place viteaz bun, I-ar da drumu-n dragă voie, oricât fie de nebun... - Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie, Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să mai faceți încă glume! E aici, e mort sărmanul, e pe ceealaltă lume... Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe ceealaltă lume... Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și judecată! Ei, erau mai bune vremuri, în Moldova, altădată. - Astăzi este Lăpușneanu, turcul șade la Hotin, Iar[ă] cine se ridică împrotivă... e hain... - Da, hain ca bietul Gruie... Cel viteaz e azi mișel... Arbore, să nu-ți uiți vorba... Dar ce s-a-ntîmplat cu el? - Dar de ce? Dar cum? - Cum, Doamne, nu i-a dat atât de furcă Cu împărăția? Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Ei, ce s-a-ntîmplat? Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți... Ridicând un pumn de oameni înarmați până în dinți, El se duse drept la pașă..." Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care Domn? Domnii legiuiți ai țării dorm de vecin[ic]ul lor somn. Pe mormintele închise, în locaș întunecos, Noi, boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că Lăpușneanu au trimis la ei o carte Ca să-i deie drumul turcii... Lor le place viteaz bun I-ar fi dat în dragă voie, oricât fie de nebun... MOȚOC Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie? Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să mai faceți încă glume... E aici, e mort sărmanul, e pe ceealaltă lume. Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nume, Știi tu unde-i vere? [ARBORE] Unde-i? [BRAD] E pe cealaltă lume. [ARBORE] Și de ce? De către cine? {EminescuOpVIII 216} [BRAD] Ce știu spune? Chiar nimic. Dar destul că pot a zice cîte-n lume doar se zic... Acel om... Gruie din Vrance, un viteaz făcând minuni, Apucase după vremuri, de la buni, de la străbuni, Acea dragoste adâncă de Mușatini... nu vedea Legiuit c-ar fi [ să] steie sus pe tron Măria Sa. Om care-a văzut războaie și pe dușman piept în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei... mai știu eu? Cine știe? [ARBORE] Lasă, lasă, Tu ești grăitor de strâmbe... [BRAD] Câte spun sunt toate drepte. Cine vrea să-l vază încă la fereastră să aștepte... [ARBORE] Un prohod pe uliți trece... [BRAD] E-a lui Gruie. [ARBORE] Nu mai spune! [BRAD] E țărâna care cade peste-o stea care apune... {EminescuOpVIII 217} GLAS DE PREOT Marea, vieții văzînd-o înălțîndu-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând 112r striga cătră tine: "Scoate din stricăciune viața
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei; O urmează de aproape... plânge sigur chiar și el Pe-un viteaz atât de mare. [I BOIER] Visterul? Un mișel! El a pus la cale toate, nu degeaba e pe-aproape. El s-a înțeles cu dânsa ca de Gruie să o scape, Și muierea ce-a iubit-o Gruie chiar a fost unealta, Tot ca una sunt cu toate, ia pe una dă în alta. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe-un viteaz atât de mare. [I BOIER] Visterul? Un mișel! El a pus la cale toate, nu degeaba e pe-aproape. El s-a înțeles cu dânsa ca de Gruie să o scape, Și muierea ce-a iubit-o Gruie chiar a fost unealta, Tot ca una sunt cu toate, ia pe una dă în alta. GLAS DE PREOT Care desfătare lumească rămâne neîmpreunată cu grija, care mărire stă pe pământ neschimbată? Toate sunt mai neputernice decât umbra, toate sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
putut, De aceea fieșcine fie cum el l-a făcut... Nu încerce să-arate altfel... Eu? Rămân cum sunt! Crud, cum ziceți voi - nu rege, ci tiran pe-acest pământ... Ce cântări de popi răsună gângave pe la ferești? [BOIER II] Este Gruie de la Vrancea - Daca vrei ca să-l privești Iată cum [î]l duc acuma cu mulțime de norod La mormîmt ca să-l îngroape... cu cântare și prohod. [LĂPUȘNEANU] Este Gruie? Dar se cade ca dușman Domniei Mele Să se-ngroape ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce cântări de popi răsună gângave pe la ferești? [BOIER II] Este Gruie de la Vrancea - Daca vrei ca să-l privești Iată cum [î]l duc acuma cu mulțime de norod La mormîmt ca să-l îngroape... cu cântare și prohod. [LĂPUȘNEANU] Este Gruie? Dar se cade ca dușman Domniei Mele Să se-ngroape ca și alții...? Ei, aprozi! Goniți acele Gloate care îmblă-n uliți văitîndu-se, mergeți, Risipiți toată mulțimea, iar pe mort să îl aduceți Să-i gătesc mormânt mai mare, ca să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
muiere să prind frică, Să mă-nsor pe nealese, cu te miri ce, mai nimică, O! aceasta nu se-ntîmplă... [VODĂ] Foarte bine, înțelept! Dar, vistere, ce-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am trimis-o! Daca nu eram cuprins de boală Mă duceam eu însumi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dară nu îmi plec genunchii la a tronului tău treaptă, Tu nu ești Domn pentru mine: fiară cruntă și nedreaptă! Ceea ce-o să-ți spun acuma n-am mai spus-o nimărui: Gâde, ce-mi făcuși bărbatul? Lăpușnene, unde-i Grui? O veniți, veniți aproape, ascultați și voi cu toți Ce se-ntîmplă în Moldova sub domnia ăstui hoț. Aide! căci eu nu cer milă. Unde-i mila mea? Nu cer Nici dreptate - căci dreptatea ce-mi rămâne e să pier, Sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
revarsă, de la creștet la picioare, Candela neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-om muri - întreabă jalnic - oare ce-o să se întîmple? " 2276 - De-om muri, atâta rău. Iară platoșele noastre sunt mâncate de rugină {EminescuOpVIII 233} MIRA 2254 [PERSOANELE MIHAI VODĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
laptele de la trei vaci, nenorocita. Soră cu Nichipercea! Și vreau să-l luăm înapoi. Bine, fă! Dar când ai mai fost? Vorba vine, Trifănele... Odată revenit acasă, Trifănel a umplut o ploscă cu agheasmă și a plecat pe cărarea de peste grui să i-o ducă mamei sale ce trăia în căsuța ei singuratică din poiana de pe plaiul Măgurii. Bătrâna a mai apucat să rostească două-trei vorbe, să înghită o gură de apă sfințită, după care și-a dat obștescul sfârșit. Feciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
izvoare de ape sulfuroase pe care puțini le beau cu plăcere: chizeș, chirneșă, tindeu, merindare, năfrămuță, prigorii, meseleu, grumaz, mândule, vrâste, băbăludă, tiglăzău. Odată cu rostirea acestor cuvinte Însă i se Întâmpla să se gândească tot mai des la biserica din Grui și la lumea din preajma ei: Înaltă și albă, Îmbătrânea lângă morminte cu cruci văruite; sub pruni, flăcăi stătuți gâfâiau peste fete cuminți cu poalele albe date peste cap. El mușca dintr-un măr În fereastra clopotniței și se minuna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bate.(de unde?) se teme și de umbra lui; e vai de el; căldură ca în cuptor; își aduce aminte. 5.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți cinci numerale. Iepurașul Rusalin Mureșanu Am găsit un iepuraș La cosit, pe grui. Îl pierduse prin trifoi, Poate mama lui. L-am luat și l-am adus Pân-la mine acasă. Tremura în mâna mea Blana lui frumoasă. Nu te teme, iepuraș, Am livada plină! Și-o să-ți dau, să crești voinic. Varză din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Moneda Imperiului domina aproape în exclusivitate piața locală, ca monedă curentă cu valoare circulatorie. Au circulat în aceste secole și monede bizantine de aur și argint-descoperiri numeroase s-au făcut de-a lungul Dunării, în nordul Dobrogei, la Dinogetia și Grui, în Moldova, la Dolhești (jud. Iași), unde s-au aflat câteva tezaure de monede bizantine de aur din anii 976-1028. Cel mai mare tezaur este cel de la Dinogetia, descoperit în 1935, care cuprinde 106 piese-monede aflate în legătură cu prezența militară bizantină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voința (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a Împăca elementele „În sfadă”. Fantezia nu dezechilibrează decît rareori și pentru puțină vreme obiectul liric. Chiar viziunile cele mai Întunecat romantice (acelea din Grui SÎnger) au o Încheiere liniștitoare prin deplasarea accentului spre cîmpul eticii. Spiritul Întemeietor caută În cele din urmă o perspectivă stabilizatoare. El convoacă mitologia, istoria, natura pentru a pacifica elementele rebele ale imaginației. Ienăchiță, Heliade Rădulescu, Bolintineanu, Alecsandri... sînt, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are și o parte de plăcere. „Cruntul fior de gheață” nu-l Împiedică să construiască cu evidentă satisfacție un peisaj fantastic tenebros și un portret pe măsura lui: satanicul hoț Grui-SÎnger. Stăpîn peste Codrul-Fără-Viață - regat al crimei și al nopții - Grui este un monstru ieșit din unirea puterilor infernale: „Soția lui e groaza și noaptea-a lui complice! Ca tigru fără sațiu, sub un stejar la pîndă, El face zi și noapte o crîncenă izbîndă, Găsind În agonie un vaiet care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inventează imagini pline, de o materialitate puternică. Haosul alecsandrian este populat de păsări rău prevestitoare: vulturi, ulii, buhne și corbi. Umbrele groase, ceața densă, „fantasmele tupilate”, vedeniile mari, tăcute” dau impresia de vitalitate monstruoasă. Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ucidere de sine! Blăstem! blăstem pe capul-ți În lunga vecinicie! A ta cenușă peară În vînt și neagră fie!” Blestemul, În tradiția poetică a epocii, este, la Alecsandri de o violență abstractă. În afara apei care În atingere cu păcătosul Grui devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase dintre viețuitoarele pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase dintre viețuitoarele pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință: Grui străbate În genunchi, timp de o jumătate de secol, un munte pustiu pentru a uda cu apa adusă În gură o buturugă uscată. Efort sisific, Într-un peisaj de-o uscăciune și dezolare biblică: „E numai cîmp de petre, gol
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El exprimă, de regulă, o morală. Strigoii sînt produse ale păcatului. Discursul fantastic ascunde (În Strigoiul cel puțin) și un discurs patriotic, cu o mică notă profetică. În Grui SÎnger aflăm descrierea orei de mister și de groază, cu mijloacele lirice ale epocii: „E ora de mistere, de groază și de șoapte CÎnd trec fiori În aer și demoni roși În noapte; CÎnd umbra trădătoare așează pe sub maluri, Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Fabrică de Cîmpulung, Glisiere, țevi și Întreprinderea Confecții industrie str. tobe eșapament, mecanică "Muscel" metalice locală Grigore piese și suban- Cîmpulung Fabrică Cîmpulung Alexan- samble pentru metalurgica Cîmpulung �� drescu autoturisme, nr. 7, autobuze, Dezrobirii tractoare și nr. 68, mașini agricole, Grui nr. 1, întreținere și comunele reparații utilaje, Rucar, confecții textile, Berevo- tapițerie autotu- iești risme, accesorii de cauciuc, confecții metalice fuzete ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Topoloveni, Confecții Întreprinderea de - de lucru str. metalice autoturisme Pitești Industriei nr. 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Topoloveni, Prelucrări Întreprinderea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]