722 matches
-
diversitate Respiră azi pe Terra, în gâlgâit de ură. Ne afișăm în lume,o falsă castitate. Răul din noi se zbate,cu tăciuni săi de zgură. Nu-i fericire în lume,purtăm în noi păcatul... Ne risipim puterea,purtăm pe grumaz jugul. Se stinge-ncet speranța, tresaltă necuratul, El ne deschide iadul, ne pregătește rugul. Cel ce păcătuiește,justifică prin sine, Răul vădit în trupu-i din clipa zămislirii. Prin coabitare cu valențele Divine, Se primenește-ntr-una în vatra omenirii. Cel ce relevă
OBÂRȘIA DIVINĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371929_a_373258]
-
continuu. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și al grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
copilă a fost cea mai frumoasă fată din sat! Frumusețea ei echivala cu sărăcia. Dar nu și-a plecat niciodată capul! Nu era horă în care să nu fie cea mai curtată și cea mai invidiată. Mâinile ei alintau infantile grumazul tinerilor avizi de patimi. Dar, ca peste tot în viață, bucuriile se sting repede sub tăișul necazurilor în care otrava durerii ți se împlântă ca un fulger. Odată, într-o seară, pe când spiritele se încinseseră la o serbare, băiatul celui
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > POVESTE DE DRAGOSTE(1) Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Calul necheza ușor ... EL zâmbi, struni animalul și sări ușor din să. Îl bătu pe grumaz apoi îl lasă liber.Si el zărise ceva.Mai de sus.Se apropie ușor...fără zgomot.Fata i se destinse într-un zâmbet larg. Față ațipise într-o poziție relaxată cu genunchiul stâng ușor îndoit,obrazul lăsat ușor pe umbră
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
-i afurisito! De ce?... - Ca să fiu alături de tine. Leana reușește să se desprindă din strânsoare, se ridcă și, cum părul îi era despletit ca al rudăreselor, îl prinde cu mâna, apoi i-l trece pe la mustața lui Costică. Îl apasă pe grumaz și-i spune prin hohote de râs. - Pentru asta... Ești mulțumit? Acum trecuse ea deasupra, și-l gâdila în apropierea buricului. Hai să fim cinstiți: așa-i că n-ai pierdut mare lucru?... Mișcându-se în sus și-n jos
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
și: “inima scorbură / sparge toamna în dinți ca pe-o alună” - și alte asemenea sintagme proprii Mihaelei Aionesei. Poemele Mihaelei Aioanei sunt strigăte-n șoaptă, mici inundații nostalgice care nu știm de unde vin, așa că lăsăm să ne cuprindă gleznele, genunchii, grumazul, până la încheietura sufletului cu inima. Avem aici parte de scurte intemperii, tandrețe-n averse, până Selene, rănește cu secera, pruncii abia născuți ai făgăduinței, toate alcătuind geografia poemului bine temperat care se așează direct pe corzile sufletești. Mihaela Aionesei este
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
versificată, alcătuită din mici fragmente din care se desprind pilde și povățuiri pentru buna credință și împânzite de-a lungul întregului volum, reflectă spiritualitatea autoarei și adâncimea gândirii ei filozofice, teologice și estetice. Interpretările ei sunt mici perle atârnate de grumajii Timpului în care s-a născut, a crescut ca om și ca poet. Poemele pot fi numite și parabole în versuri care pot fi descifrate ușor. O lume reinventată în ritm susținut, muzicală și cu adânci înțelesuri. La fel, și
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
prea am fost, ca de obicei, vorbăreață, și nici nu am știut cum să-l alint și ce să-i spun. Uneori, mă blocam pur și simplu, mai ales când, fie și numai întâmplător, îmi sărea în ochi vânătaia din jurul grumazului. Atunci, pâlpâia în mine când a fi, când a nu fi și tresăream. *** Târziu, după miezul nopții, cu o mașină, am ajuns acasă la Katy, în localitatea Ghilvaci. Acolo, Erika, Lajos și Katy au mai vorbit câte ceva. O vreme, la
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
asemeni/ unor lănțuguri meșterite'n aur;/ buricul tău e cupa arcuită/ din care nu lipsește vinul dres;/ căpiță-ți este pântecul de grâu,/ cu crinii prinși în horă-i împrejuru-i;/ și gemeni doi sunt sânii tăi,/ doi pui de căprioară;/ grumazul tău e ca un turn de fildeș/ și iezere ți-s ochii, din Heșbon,/ în preajma porții cu mulțimi de fete;/ iar nările-s din turnul de Liban/ adulmecând veghere spre Damasc;/ semeț precum Carmelul ți-este capul;/ cosițele, pe el
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
-i afurisito! De ce?... - Ca să fiu alături de tine. Leana reușește să se desprindă din strânsoare, se ridică și, cum părul îi era despletit ca al rudăreselor, îl prinde cu mâna, apoi i-l trece pe la mustața lui Costică. Îl apasă pe grumaz și-i spune prin hohote de râs. - Pentru asta... Ești mulțumit? Acum trecuse ea deasupra, și-l gâdila în apropierea buricului. Hai să fim cinstiți: așa-i că n-ai pierdut mare lucru?... Mișcându-se în sus și-n jos
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Acasa > Literatura > Copii > LUIȚUIUȘ Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului LUIȚUIUȘ -în grai- Sub cireșul de la drum Umbra-i deasă, răcoroasă Mi-a făcut tata-bătrân Luițuiuș* din doscă groasă! La grumaz purtam frăguțe Înșirate pe-un păiuș Cireși roșii-n urechiuțe... Râdeam tare-n luițuiuș! Din barșon* aveam rochița Mânecuța-era bufantă Cu baretă, săndăluța Eram fată interesantă! Sus, mai sus, până-n frunziș Și la vale și iar... suuus! -Draga tati, n-amețiș
LUIȚUIUȘ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375817_a_377146]
-
Rămâne un deșert de disperare. (Romulus Vulpescu) Nici chiar deșertul n-o să ne aleagă Și pantele spre vârf sunt mai abrupte, Prea galbene sunt fețele, prea supte, Tristețea și durerea iar ne leagă. Prelins din rănile primite-n lupte, Peste grumaz tot sângele se-ncheagă, Iar inima nu poate să-nțeleagă De ce sunt podurile, toate, rupte. Atunci ne mai rămâne disperarea Și întunericul cel sumbru și meschin, Nu ne mai spală fețele chiar marea, Nici ploile ce, iată, nu mai vin
SAREA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375884_a_377213]
-
din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sst! Liniște, frate! Ia! Auzi cumva încleștări de spade pe spinarea mea? * A, tu nu te confunzi cu mine, avem fiecare războiul în sine - prin urmare, doar eu aud zăngănitul de arme de pe grumazul meu... * Ascultă, măcar ascultă ce-ți povestesc de pe câmpul de luptă... Aud cum cresc urale, semnal de izbândă, și vaiet, și jale în tabăra-nfrântă. Iată, acum îngerul bun și îngerul rău, combatanții celești de pe grumazul meu, amarnic dau piept ba
RĂZBOIUL DE PE UMERII MEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376720_a_378049]
-
aud zăngănitul de arme de pe grumazul meu... * Ascultă, măcar ascultă ce-ți povestesc de pe câmpul de luptă... Aud cum cresc urale, semnal de izbândă, și vaiet, și jale în tabăra-nfrântă. Iată, acum îngerul bun și îngerul rău, combatanții celești de pe grumazul meu, amarnic dau piept ba pe umărul stâng, ba pe umărul drept... Iar eu, ca un nătâng, de-o viață aștept împăcarea de pe umerii mei, acum, tot mai grei, bieții de ei! - umerii mei... (noiembrie, 2014) Referință Bibliografică: Războiul de pe
RĂZBOIUL DE PE UMERII MEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376720_a_378049]
-
Lăsasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduță rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi de tub lung, mișcător, moale, catifelat la atingere pentru închisoarea aceasta numită ironic: viață. Mă jucam cu tubul acela, mi-l înfășuram pe grumaji, peste gât, așa cum mai târziu aveam să mă-nfășor cu propriile gânduri. Mă lepăd de voi, cum m-aș lepăda de întunericul fără de seamăn al urâtului, vreau să înot spre lumină pe apa Styxului, în luntrea lui Charon, pe apa
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
credința, ajută necredinței mele! Așa zicea tatăl copilului îndrăcit, după ce Învățătorul i-a vindecat fiul. Îmi aștept moartea (soră bună cu singurătatea) din clipă în clipă. Je ne regrete rien... În apele tale curgătoare mă scald, niciodată aceleași, împletite în jurul grumazului meu precum funiile groase de cânepă. Uită-te la tine, îți zic, uită-te la tine și mă vei recunoaște. Uită-te la mine, îți zic uită-te la mine, și te vei recunoaște așa cum stai în lumina de sine
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
sunt așa puțini? Să mai aștept, să sper o dimineață, Când drumul mi-e pavat cu mărăcini? Și ce să-Ți cer, când Tu cunoști de-a-ntregul Și trupul meu și duhul frământat? Să-Ți cer să-mi iei de pe grumaz iar jugul? Nu uit, Isuse, ce poveri Ți-am dat! S-aștept răspuns la monologuri, gânduri? Să mă ascund sub chip surâzător? Tu îmi arăți Scriptura! Printre rânduri, Descopăr harul Tău vindecător. Și ce s-ascult, când oda bucuriei, Răsună
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]
-
și sufletul în acea sfântă zi, când se născuse și ea. Tocmai se îndreptase ca să mai arunce în vatră ceva lemnișoare, când zări apropiindu-se de casă făptura salvată în pădure. Venea îndemnând, parcă zorit de-o chemare. Aducea pe după grumaz o cunună de cetină. Niște lumini jucăușe aidoma unor licurici-stele împodobeau coronița, străluminând preajma mai abitir ca niște făclii. Un fior o străfulgeră pe față. Ieși pe prispă, bucuroasă și de lumini, și de oaspete. Nici nu prinse podoaba, că
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
nu-mi revin! Mă anunța că nu putea dormi. Cică din pricina câinelui meu... -Ceee?! mai apucă să șoptească camaradul, că-l apucă o tuse executorie. Faptul mă cam bagă-n sperieți, însă nu mă dau! Încerc să-l bat pe grumaz cu toate degetele mâinii drepte fluturând ca niște aripi, cum am remarcat în filmele sud-coreene că se face. Strategia mea dă roade. A terminat cu tusea, dar poftește apă. Mă achit. El bea tot paharul și-n loc de mulțumire
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
tată-său, nu! Avea, totuși, chiar înainte de maturizare, înfățișarea unui adevărat bărbat, viguros, călcând cu toată hotărârea. Semănase la chip cu Kirk Douglas, doar că ochii lui erau albaștri-oțelii, iar părul castaniu, lucios, ondulat. După hirotonisire, purta plete lungi până la grumaz. Rasa ori odăjdiile îl făceau mai înalt. Apoi, avea, vedeau toți, carismă! Cucerea atenția, încredera oricui, iar zâmbetul îi era de-a dreptul plăcut ofensiv. Vorba era meșteșugită, mereu în slujba intențiilor sale. De câte ori nu se referise mamă-sa, Geta
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Îți sunt zăpada de zahăr, frugală, Din care se adapă cerbii timizi. Tu-mi ești vânătoarea regală. În mine, profund te divizi. Aș vrea de-aș putea, un talaz de scoici voluptoase s-aduc. Din perle să-ți compun un grumaz să legene timpul caduc. Vin lebede desculțe pe cadran, Să întârzie orele silfide. Să ne trezim uitându-ne pe geam, La un tablou cu alge și guvide. E și-un tablou ce seamănă cu noi când ne ferim privirile atroce
SIMPLE DEFINIŢII de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362142_a_363471]
-
lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să ajungă-n moarte, ținea atît de mult războiul, un naufragiu nesfîrșit. iar oamenii umblau puhoi pe drumuri și măsurau cu ponderea lor vidul de nu știu care spațiu-mbătați, ce șerpuia ca o frînghie în jurul grumazului, smucită. Cît cuprindea vederea..." (Trad. de Virgil Teodorescu. după vol. B, Fundoianu, Poezii, Editura pentru Literatură, 1965, p. 130) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- II ALEXANDRU ZUB PREFAȚĂ I 424 CATHERINE DURANDIN ISTORIA ROMÂNILOR 425
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]