461 matches
-
nu mai avea. Punea leu pe leu, să strângă o sumă mare, să-și cumpere un loc cu vad în Grivița. Dar până atunci mai era! Trebuia să toarne apă mai multă în vin, să nu ia în seamă strâmbăturile gunoierilor. Ce-i păsa? Mila nu face casă bună cu pricopsiții. Și pielea ar fi luat-o de pe clienți, bani să iasă, că fără cincizeci de mii de lei nu mai scotea capul din Cuțarida! Iarna, uda lemnele cu un furtun
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Stere căuta pricină, ba nu-i plăcea cum măturaseră băieții, ba că lipseau din banii prăvăliei, n-avea cum să-l împace, că, dacă bărbatul vrea să găsească cusur, îl găsește! Nevasta s-a speriat. A vorbit și cu a gunoierului: - Ce-i fac, coană Aglăițo, că s-a pus nebunul pe capul meu, de mă pisează în bătăi. Cum vine de la drum, nu se mai uită la mine! Bătrâna s-a gândit ce s-a gândit, a clătinat din cap
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bărbatul n-o mai ascultă. Se ridică în capul oaselor și își aprinse luleaua. Chemă găinile: - Hai la tata, domnișoarelor, haide, că scăparăm și de iarna asta... Cocoșii bătură din aripi și scoaseră câteva strigăte ascuțite. - Așa, tată, așa! zise gunoierul. Mai dă un țignal... Muierea trânti o căldare și se apucă să mormăie: - Na, că iar trece Tudose! Grigore privi și nu-l văzu pe spărgătorul de lemne. - Ce ți-e ție, muiere? Se așezase pe un scăunel și privea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Există o segregare de gen a ocupațiilor și o plată mai mică a posturilor ocupate de femei. Rămâne un „mister” de ce, de exemplu, peste tot șoferii de camioane sunt plătiți mai mult decât asistentele medicale, gunoierii decât infirmierele, agenții de circulație decât învățătoarele. Ceea ce propun feminiștii (marxiști sau liberali, deopotrivă) este ca munca să fie apreciată doar după: a) cunoștințe, calificare și abilități solicitate; b) cerințe mentale legate de creativitate și decizie; c) cât de solicitantă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
e un mic oraș. Până găsim clădirea cu radiologia..." Mă hotărăsc să îi respect angoasele, așa încît nu mai comentez. Astăzi de dimineață la 6 și 35 de minute eram sub geamul Ieruncilor, după ce traversasem un Paris în care, în afara gunoierilor și a unei mașini de pompieri, fusesem singurul automobilist. La 7 și zece minute coborâm în fața clinicii de neurologie și radiologie de la Pitie Salpetriere, după ce străbătuserăm curțile și aleile pustii ale spitalului. Intrăm în clinică ― nimeni. Dinspre cafe-ul de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Actor sau actriță Sportiv profesionist Fermier Mecanic auto Polițist Șofer de cursă lungă Centralist Muzician de jaz Buldozerist Profesor de dans Pompier Vânzător Șofer de camion Muncitor la banda de montaj Muncitor constructor Vânzător de benzină Chelner Portar Muncitor agricol Gunoier Lustragiu 48 47 44 40 39 39 38 38 37 36 35 34 33 30 28 25 23 21 20 13 12 8.8. Consecințele stratificării sociale Sistemele de stratificare au multiple consecințe pentru oameni. Max Weber argumentează că diferențele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grădiniță de copii, cărora educatoarea le-a pus întrebarea " Ce planuri de viitor aveți?", bineînțeles pusă în forma inteligibilă pentru ei, "Ce vrei să te faci tu când vei fi mare?". Răspunsurile au fost dezarmante. Cu excepția câtorva, care se visau gunoieri ca alde Prigoană, toți voiau să se facă polițiști, ninja sau alți profesioniști în ale smardoielii. încă de la vârsta ceea fragedă visau la capete sparte, gâturi rupte, fălci mutate din loc, dinți scoși, pistoale și sânge. Deci și ei, luând
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
s-au arătat foarte entuziasmați. Și-au pus vestuțele, mănușile de protecție, au luat sacoșe și au pornit. Ei știau că așa pot arăta tuturor că iubesc natura. Un grup de copii au trecut pe lângă ei și le-au spus: ,,gunoieri’’. Însă ei nu i-au băgat în seamă. Și-au văzut de treburile lor mai departe. Copii, vă sfătuiesc să nu mai aruncați gunoaiele pe jos! Puneți-le la container! Dacă acesta nu există prin preajmă, puneți-le în sacoșă
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
orașului ca să se odihnească, fiindcă la noapte iar va trebui să pornească alături de calul său cu căruța, să strângă hârtiile și ambalajele aruncate pe stradă, să răstoarne coșurile verzi de gunoi în lada încăpătoare și să fie din nou acel gunoier care lucrează numai noaptea, când ceilalți dorm. Ar fi trebuit, dar pașii îl purtară mai departe. Găsi o bancă liberă, la umbra unui castan cu frunze parcă opărite de bruma toamnei, cu toate că până la toamnă mai era ceva vreme
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
salamul. Oare când îl scosese din buzunar... De undeva de departe se auzi un glas gros, răgușit de tutun și băutură: „Hai bă Crăcană, vino cu calul, ce dracu’ faci mă, că a trecut de miezul nopții”. Era Pascu șeful gunoierilor care-l striga și pe el la treabă. Mai murmură odată ca pentru cineva pitit în întuneric: „Trebuia, înțelegi,... trebuia”. Lăscărică, înalt și cu părul veșnic zburlit, dădea din mâinile lungi descărnate spunând ceva cu mare aprindere, dar pentru el
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
el 100 de Johny Walker și ne spune: "Băieți, degeaba vă agitați. Mai mult decît am făcut-o eu, nu poate nimeni. Mai bine ziceți-mi niște bancuri." Atunci, parcă înviem și dăm din noi ce-i mai bun: Bulă gunoier la New-York, Ion și Gheorghe în stația de tren, Ion care mere să mulgă vaca, Ițic botezat de popa, Ion și Ianoș, iar Ion și Gheorghe, Sir și John, peștișorul de aur, Copacul Fericirii și așa mai departe... Inimile ni
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
de felul cum generalul - primar își făcea treaba de gospodar al orașului, într-un mod cu totul original. Dimineața se urca în trăsura primăriei, nu înainte de a-și lua un târn (măturoi de nuiele), o mătură și un făraș de gunoier după care pleca în inspecție. Dacă în fața unei case sau a unei prăvălii era mizerie, se cobora din trăsură și se apuca de măturat, de față fiind și proprietarul ca să vadă cum ditamai generalul și-a schimbat profilul de activitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ascunzînd în același timp propria ei particularitate prin mișcarea propriilor sale condiții de producție și prin încercarea de a înăbuși pluralitatea jocurilor de limbaj non-naționale sau subnaționale în societatea civilă și în statul în care se dezvoltă. Naționalismul este un gunoier. Se hrănește din sentimentul preexistent de naționalitate pe un teritoriu anumit, transformînd acea identitate națională împărtășită într-o parodie bizară a sinelui său anterior. Cunoscuta remarcă a lui Albert Camus, că-și iubea prea mult națiunea pentru a fi naționalist
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
le iese trei bani; Generalul vorbește la un examen de grad când, la o temă de tactică militară, mută artileria pe locul infanteriei și infanteria aiurea, pe undeva, pe un loc descoperit, foarte la îndemâna inamicului (sau invers, tot aia e!). Gunoierul vorbește atunci când găsește un ceas de aur sau un teanc de dolari, sau când gunoiul este atât de puturos, încât și pe el, experimentatul, îl face să-i vină greață. "Prietenii" mei vorbesc când mă bârfesc, iar alții, cei adevărați
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
reală, E tot ce învățăm la școală. E septembrie din nou, Îi văd cum se pregătesc, Ar vrea să fugă din calea ei, Dar părinții îi opresc. “Copile nebun, ce faci? Dacă nu înveți, unde vei ajunge? Un infractor sau gunoier, ia spune? “Nu vreau mamă, înțelege, Școala nu mai e ce a fost, Azi copiii nu învață, profii predau cam prost. Și nu vreau să ajung ca alții Să chiulesc din vina ta. Nu mai plec la școala aia, Vreau
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
dintr-o stradă Într-alta fără de rost și din poartă În poartă. Și dintr-un an În ceilalți. Miercurea Cenușii frunzele În saci - și În cer și pe pămînt Miercurea Cenușii Frunzele În saci așteptînd să fie Încărcate În mașina gunoierilor este o imagine pe care o vedem nu de prea multă vreme. Înainte vreme li se dădea foc, erau strînse În gropi pentru a putrezi și a deveni Îngrășămînt natural sau, o vreme, poate doar Într-o campanie ecologică, pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acută dezumanizare agravată într-un secol al științei înrobitoare, al bombei atomice și al seismelor din edificiile credinței în religie sau în rațiune, ci sunt impuse prin mecanismele terorii. Primejdia deportării, magistral redată în piesă prin amara ironie din parabola "gunoierilor", înfometarea, esențializată în cruntul paradox aparent dintr-o replică de tipul "Poate ar trebui nici să nu mâncăm în timpul mesei"88, încarcerarea în propriile case, sugerată prin străvezia aluzie la gratiile vizibile noaptea de la fereastră, supravegherea permanentă etc. minimalizează, prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin camionagii, hornari, vânzători de haine vechi, spălători de geamuri, cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese de morți, birjari, fierari, hingheri, curelari, florărese, jochei, chivuțe, pantofari, tăietori de lemne, gunoieri, un soi de oameni nici vii, nici morți, care își poartă unica trăsătură de caracter în numele ce poartă: Mielu, Fălosu, Maț, Bășică, Fusăloaia, Opăritu, Damblagiu, Cucu, Belitu, Găoază, Speriosu, Labă..." (Ucenic la clasici, ed. cit., p. 109). 9 Eugen Simion
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
treacă în fișă ca „victima unui accident de circulație“. Când a ieșit din spital, era o epavă desfigurată jalnică. L-am implorat să mă ierte, i-am dat bani și i-am găsit de lucru: îngrijitor al proprietăților mele și gunoier la primărie. Mi-am amintit că la un moment dat m-am mirat că Madeleine nu seamănă cu nici unul dintre părinți. Mi-am amintit că auzisem de la Jane Chambers ceva despre accidentul de mașină și prăbușirea lui Georgie la condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dar iarna Întregul oraș arăta ca și cum ar fi dat probe pentru filmul Deliverance. Logan se uita morocănos pe geam, la oamenii care Își târau picioarele de colo-colo. Nevastă. Nevastă cu copii. Individ În scurtă de molton cu o pălărie stupidă. Gunoierul cu lopata lui și cu căruciorul plin cu animale strivite de mașini, din cauza căruia se iscaseră atâtea polemici În consiliu. Copil cu sacoșă de plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt scurt... — Ce dracu’ o fi fost În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În consiliu. Copil cu sacoșă de plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt scurt... — Ce dracu’ o fi fost În capul lui azi-dimineață? Întrebă Logan, În timp ce Watson băgă mașina În viteză și mai Înaintă puțin. — Al cui, al gunoierului? spuse ea. Scoală-te, adună mortăciuni de pe șosea, mănâncă de prânz, mai adună niște mortăciuni de pe șosea... Nu, nu el, zise Logan lovind parbrizul mașinii cu degetul. El. Crezi că se scoală de dimineață și se gândește: „Știu, o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nu e așa ușor cum pare. Doar faptul că a Încercat i-a produs greață. Vocea lui Logan era spartă. — Așa că o Înfășoară În bandă adezivă, o Îndeasă Într-un sac menajer și o scoate pentru a fi dusă de gunoieri. Poate că În Londra se numeau operatori ai reziduurilor menajere, dar În Aberdeen erau gunoieri. Procurorul părea sincer impresionat. — Foarte bine, spuse el. E foarte posibil să ai dreptate. Se Întoarse către asistentul lui Isobel, Brian, care era ocupat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Vocea lui Logan era spartă. — Așa că o Înfășoară În bandă adezivă, o Îndeasă Într-un sac menajer și o scoate pentru a fi dusă de gunoieri. Poate că În Londra se numeau operatori ai reziduurilor menajere, dar În Aberdeen erau gunoieri. Procurorul părea sincer impresionat. — Foarte bine, spuse el. E foarte posibil să ai dreptate. Se Întoarse către asistentul lui Isobel, Brian, care era ocupat să așeze zgârciurile Într-un tub mic de plastic. — Ai grijă să fie trimis pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-i păsa prea tare. Nu obținuse În viața lui vreo calificare și nu pățise nimic din cauza asta, nu? Așadar, Matthew Își luase cutia cu pachețelul de prânz și plecase să lucreze pentru departamentul sanitar al primăriei din Aberdeen. Viața de gunoier nu era atât de rea pe cât credea lumea. Stăteai În aer liber, băieții erau glumeți, leafa nu era rea, și dac-o dădeai În bară nu murea nimeni. Și, de la inventarea tomberonului pe rotițe, nu prea mai erau lucruri grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
care locuia Norman Chalmers. Tomberonul comun se afla exact În fața ușii. Era un recipient negru, mare, până la Înălțimea pieptului, aplatizat pe lateral și legat cu un lanț de un stâlp. Probabil că acolo fusese aruncată fata. De acolo o luaseră gunoierii, ducându-i trupul la groapa comunală laolaltă cu tot gunoiul. Criminaliștii scotociseră tot tomberonul și nu descoperiseră nimic, În afara faptului că o persoană din clădire era adepta pornografiei cu obiecte din piele drept fetișuri. Câte clădiri facem? Întrebă Watson, balansând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]