6,001 matches
-
că, probabil, o altfel de cronică trebuie scrisă la un asemenea gen de spectacol. Poate e nevoie de o hiperspecializare, ca în Japonia, unde un comentator de teatru NÔ nu-și da cu părerea despre teatrul contemporan și invers. Am gustat din șansă întîlnirii cu trupa Comediei Franceze, mi-am delectat auzul cu rostiri impecabile și declamații și am fost mîndră, într-un stil occidental și deloc zonal și provincial, de strălucirea artiștilor români - regizori, actori, scenografi.
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
Eugenia Vodă NĂSTRUȘNICA idee: Moartea își ia cîteva zile de vacanță. Ce face ? Vrea să guste din deliciile vieții de muritor. Drept care, cea cunoscută îndeobște că o apariție (hidoasa) de Doamna cu coasă, își schimbă look-ul și intră într-o carcasa masculină cu un design superb (cel puțin dacă ar fi să judecăm după cota
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
a 43-a "Semăna Internacional de Cine deValladolid" a fost deschisă cu Alice și Martin de Andra Techină, si încheiată cu La vită e bella de Roberto Benigni, care s-a bucurat de succes în rîndul publicului spaniol ce a gustat în mod special scenă în care tatăl îi explică fiului că dacă unii nu primesc în magazin evreii și cîinii, alții nu acceptă spaniolii și caii. (Ar fi trebuit să le amintească cineva organizatorilor că și ei le interzic adevăraților
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
provenienței sale, ori pentru că nu avea nici început și nici sfîrșit, sau fiindcă nu-i cunoșteam autorul. Mai tîrziu am descoperit că bucuria îmi fusese provocată de Maxim Gorki. Dar nu am descoperit din întîmplare! Oare editorii de la Institutul European gustă și ei asemenea lecturi cu aer de clandestinitate și enigmă, pe care însă nu vor să o spulbere? Personal, să zicem că îi înțeleg, mă tem însă că în profesiunea cu pricina lucrul e inadmisibil. O idee vagă despre identitatea
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
abuz de supunere, fără tabu-uri, cu brutalitate. Rezultatul nu este însă vreo specie de biografism, pentru că poeta nu se pierde în concretul vieții, ci se instalează în zona unui misticism la îndemînă, pigmentat cu neologisme universitare. Pentru cei care gusta poză dostoievskiana, considerată de mulți scriitori, unii consacrați, o valoare suficientă, poemele Alexandrei Voicu vor fi o plăcere, pentru că nu există poem care să nu conțină o cugetare, o pildă, o tonalitate evenghelică sau vădit filosofica. Alexandra Voicu, Diavolul are
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
e drept, cumva rasputiniană a lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu rămâne - privind retrospectiv întreaga perioadă - figura cea mai echilibrată și, poate, cea mai coerentă a grupului. Pentru el n-a fost nevoie să ajungă „pe culmile disperării”, și nici să guste din ceea ce același Cioran numea „blestemul nostru al tuturor”. Măsura lui venea, în fond, din înțelegerea în adâncime, în practică a celebrei apoftegme a Fericitului Augustin: „Iubește pe Dumnezeu și fă ce vrei!”. O editură creștină nou apărută pe piață
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
se pune o astfel de cerință, poate suntem mai catolici decât Papa, de cinci miligrame. E puțin mai puțin decât concentrația de ioni de cianură dintr-o cafea. Și ați observat și directorul general, la o exploatoare auriferă din lume, gustă din apa de decantare. Ce probă mai bună ca aceasta? Una peste alta eu cred că în baza acestei tehnologii nu vor fi probleme cu ionii de cianură. Să nu uităm că tot acest proces chimic se realizează într-o
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
aud nici blîndele-ți cuvinte,/ Nici asprele-ți mustrări de-ndrăgostire!/ Căci n-am nevoie ca să dau de știre/ Ce-am fost și ce voi fi deaci’nainte!” etc. (Strigăt). Cu toată această frigiditate zeiască eminentă, Lucie ar vrea și ea să guste - dar numai să guste! - din ceva bucurii mai omenești, cu condiția să nu-și șifoneze rangul și demnitatea: „Aș vrea să mă săruți numai o dată!/ Dar nu din dor adînc de-a fi prădată,/ Această însușire nu mi-e dată
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Nici asprele-ți mustrări de-ndrăgostire!/ Căci n-am nevoie ca să dau de știre/ Ce-am fost și ce voi fi deaci’nainte!” etc. (Strigăt). Cu toată această frigiditate zeiască eminentă, Lucie ar vrea și ea să guste - dar numai să guste! - din ceva bucurii mai omenești, cu condiția să nu-și șifoneze rangul și demnitatea: „Aș vrea să mă săruți numai o dată!/ Dar nu din dor adînc de-a fi prădată,/ Această însușire nu mi-e dată,/ De-a-nvinge și dea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
astăzi tot mai insistent peste holda de de mult încât să-l prefacem într-un m-am mutat pe strada/ cu ochi mari de aur a limbii române, și G. Baciu propune mister și mai mare” (L. Blaga,„Pietre piatră,/ gustându-mă cu tine ” (Lieduri, căutarea „memor ie i în sensu l pentru templul meu”). Probabil că XIX, p.52) În aceste versuri apare gramatici i”, pentru valorif icarea acesta este și țelul poetului George imaginea poetului strivit de lacrima tezaurului
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
prundișul alegoric pe care curg versurile barbiene e indubitabil. În fond, ludic sau serios, eliptic sau clar, Barbu e înainte de toate un talent. Satirul din Cotroceni are un har atît de frapant că cel mai potrivit mod de a-l gusta e să-i citești poemele fără să cauți a le comenta, căci, în lipsa virtuozității, rezultatul poate atinge stupoarea citatelor anterioare. Dar să nu închei pe o notă tristă: grație lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu sau Eugen Coșeriu, cartea e scoasă
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
această breșă și observând, totodată, involuția „optzeciștilor” textualizanți, Ioan Es. Pop își va împinge creația spre o „extremală” (cum ar fi zis Ion Barbu) suprapunere. În Liliecii sorescieni găsim expresii selectate pentru izul lor provincial, pentru savoarea oltenească. Poetul le gustă și le pune în versuri ce vor fi apreciate tocmai de către spiritele fine, de connaisseur- i. La autorul ieudului fără ieșire și al lui pantelimon 113 bis, o selecție de acest tip nu mai există. Realitatea cea mai prozaică și
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
minoră e mai ușor de citit sau merită mai puțin să fie citită decât „poezia majoră”. „S-ar putea să fim în mod special înzestrați pentru a aprecia un poet pe care foarte puțini oameni sunt în stare să-l guste”. Gustul propriu e o condiție a lecturii adevărate și presupune autenticitate, afirmație reluată în Dante, unde precizează că metoda optimă de a cit este o „fericită suspensie a credinței personale”, un abandon în spațiul lecturii, unde „vei crede în teologia
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
prin veacuri, a acelei clipe de cădere”. Un factor esențial al unei atari redresări ontologice îl constituie corpul. Cultura n-ar fi cu putință fără o corporalitate nu doar senzorială, ci și senzuală: „Nu trăiește arta decît cel care o gustă, adică cel care o trece prin corp. Principiile criticului nu pot fi decît posterioare gustului. Nu e critic cine nu e senzual”. Așadar un erotism sublimat, care nutrește nu doar recepția operei de artă, ci și speculația ce se țese
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
veselie și cîntece tinere,/ Fără semnul de jale în ele./ Mai multă lumină aprinsă/ Să gonească întunericul, dușmanul/ Ce pe mine mereu mă pîndește.// Mi-e sete de vorbe dulci și frumoase,/ Mi-e foame de tot ce nu am gustat” etc. (Iluzii). Pe fir de tristețe, Ana își transformă, aproape regulat, confesiunile în reflecții, dînd meditații de comportament. Așa, în poză meditativă, o și preferă Perpessicius, considerînd, cînd îi recenzează al doilea volum, că „propriul lirei d-sale este mai
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
-ți consoartă, a noastră veche și scumpă prietină [sic], Zorina (zisă, pe vremuri, și Mocanu). Dezolat peste măsură de a nu fi putut, în ultimul moment, să-mi manifest prezența la Cluj (de altfel, vestită prin preopinentul Bozbici) pentru a gusta din Târnava nupțială, pentru a te săruta zgomotos pe ambii obraji (ocolind cu mare grijă prelungul obstacol care li se interpune), pentru a asista cu emoție și indulgență la primul „dans al omului încătușat” din lunga-ți carieră coreografică, Încercând
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
se agită în fața unui juriu, căruia îi revendică tutela asupra fetiței victimei, la ideală vârstă a violului. Întrucât toate acestea sunt numai ficțiuni alcătuite ca să umple plăcut serile în familie ale americanului mijlociu, se poate apasă pe buton, spre a gusta îndrăgitele reclame, revenitoare prin ani și săptămâni, bere, una mai bună ca altă, asigurări, tot așa, acel obiect de intimă toaletă a celui de al doilea sex, care îi reda acestuia o libertate pierdută din vremea matriarhatului - obiectul are aripioare
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
întotdeauna, un om liber. Am avut libertatea absolută de a-mi alege bucuriile. Am avut tot felul de slujbe, pînă cînd am simțit că mă bîntuie această nebunie, cu actoria. Pe la 16-17 ani am urcat pe scenă, la amatori, am gustat din bucuria succesului, am mers mai departe, am primit alte roluri... Bucuria succesului e o bucurie imensă. Te face să uiți toate mizeriile. E hrană meseriei noastre. Cine spune că nu-l interesează succesul, cred că minte. ...Că să faci
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]
-
o ritualitate vidă și tot mai agasantă. Nimeni nu neagă faptul că Marin Preda e un autor de seamă, dar a-l feri de o analiză neinhibată de hagiografie, a ocoli chestiunea inegalității scrierilor sale, a cere tuturor să-l guste la fel nu sînt decît erori profund dăunătoare operei în cauză. Cu atît mai dăunătoare cu cît sînt cauționate de instituții precum Academia și Învățămîntul, dominate acum de un personaj care, fără a avea anvergura lui N. Iorga, exercită aceeași
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
astăzi un volum de mare format, pe hârtie luxoasă, cartonat în coperți, gândit ca un obiect de artă și întrunind în peste cinci sute de pagini șapte vârste ale unui poet, tot atâtea lupte ale cunoașterii lirice, dacă știi să guști gravurile pe dublă foaie din fruntea fiecărui ciclu-volum - și, asemenea motto-ului, ca o deschidere de porți către nebănuite săli de arme - atunci vei pătrunde triumfător în lumea de semne a unui poet neînregimentat în vreo generație sau grup de
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
însoțite de discrete schimbări ale registrelor stilistice (discurs sobru vs. gînd tonic). O astfel de manieră mizează mult pe o anumită categorie de cititori (și nu e vorba de o ierarhizare valorică a lor) - este vorba de aceia care pot gusta jocul eseistic bine controlat (cu redundanțe pe care unii le-ar găsi supărătoare) și, mai ales, care pot aprecia caracterul "tonic" al acestor rînduri în care referința culturală în exces joacă un alt rol decît într-un tratat academic obișnuit
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
descrie pe sine: felul cum este luat de mână, așezat în lumină, lângă un stâlp de care atârnă lira aflată la îndemâna lui, felul cum i se pun dinainte pocalul cu vin, bucatele și coșul cu pâine din care să mai guste când o osteni. Ei bine, numai un orb știe să confere atâta însemnătate gestului de a i se pune la dispoziție cele trebuitoare, în așa fel încât, într-un loc necunoscut, să se poată folosi de ele singur, al nevoie
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor, care e cea de ficțiune a unei ficțiuni. Aceasta e, în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci nimeni nu alcătuiește biografia unui anonim). Chiar dacă nu e tributară "romanțării", gen gustat de publicul larg și, în consecință, avînd un iz "popular", biografia nu poate fi decît o ipoteză a operei, o privire asupra acesteia dinspre rădăcini spre coroana-i inflorescentă. E o critică existențială a operei, dar nu mai puțin o
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
și prospețimii unei scriituri care se caută încă pe sine: "zburasem din floare în floare și căutasem un polen al iubirii, dar nu-l găsisem decât acum când aveam nectarul pe buze. Doar cu sufletul puteai să miroși și să guști parfumul ce picura din ființele noastre. Sub forma unei povestiri-confesiuni adresate de protagonist prietenului său din copilărie, cartea lui Daniel Pișcu pare să conțină toate componentele unui love story între liceeni: prima întâlnire dintre Ciprian și Luminița în vacanța de
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
vreo 12 în limbi străine. Nu poți spune chiar că nu exiști. În același timp, e foarte greu să accepți că exiști. Îți dai seama deci că mă aflu într-o situație ambivalentă, pe care unii o apreciază, alții o gustă, cei mai mulți o antipatizează profund, iar eu îmi permit de la "înălțimea" acestor "realizări" să privesc cu oarecare distanță palmaresurile literare și să mă distrez de faptul că se decernează premiul Nobel la... București". Ca și, iarăși în manieră "comparatistă": "Un om
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]